Jó 39
Cornilescu (CORNILESCU) vs VC
VC Versão Católica
1 Ştii tu cînd îşi fac caprele sălbatice puii? Vezi tu pe cerboaice cînd fată?
1 Conheces o tempo em que as cabras monteses dão à luz nos rochedos? Observaste o parto das corças?
2 Numeri tu lunile în cari sînt însărcinate, şi cunoşti tu vremea cînd nasc?
2 Contaste os meses de sua gravidez, e sabes o tempo de seu parto?
3 Ele se pleacă, fată puii, şi scapă iute de durerile lor.
3 Elas se abaixam e dão cria, e se livram de suas dores.
4 Puii lor prind vlagă şi cresc supt cerul slobod, pleacă, şi nu se mai întorc la ele.
4 Seus filhos tornam-se fortes e crescem nos campos, apartam-se delas e não voltam mais.
5 Cine a lăsat slobod măgarul sălbatic, izbăvindu -l de orice legătură?
5 Quem pôs o asno em liberdade, quem rompeu os laços do burro selvagem?
6 I-am dat ca locuinţă pustiul, şi pămîntul sărac ca locaş.
6 Dei-lhe o deserto por morada, a planície salgada como lugar de habitação;
7 El rîde de zarva cetăţilor,
7 ele ri-se do tumulto da cidade, não escuta os gritos do cocheiro,
8 Străbate munţii ca să-şi găsească hrana, şi umblă după tot ce este verde.
8 explora as montanhas, sua pastagem, e nela anda buscando tudo o que está verde.
9 Vrea bivolul sălbatic să fie în slujba ta? Şi stă el noaptea la ieslea ta?
9 Quererá servir-te o boi selvagem, ou quererá passar a noite em teu estábulo?
10 Îl poţi lega tu cu o funie, ca să tragă o brazdă? Merge el după tine, ca să grăpeze bulgării din văi?
10 Porás uma corda em seu pescoço, ou fenderá ele atrás de ti os teus sulcos?
11 Te încrezi tu în el, pentrucă puterea lui este mare? Şi -i laşi tu grija lucrărilor tale?
11 Fiarás nele porque sua força é grande, e lhe deixarás o cuidado de teu trabalho?
12 Te laşi tu pe el, pentru căratul rodurilor tale, ca să le strîngă în aria ta?
12 Contarás com ele para que te traga para a casa o que semeaste, e que te encha a tua eira?
13 Aripa struţului bate cu veselie, de-ai zice că este aripa şi penişul berzei.
13 A asa da avestruz bate alegremente, não tem asas nem penas bondosas...
14 Dar struţoaica îşi încredinţează pămîntului ouăle, şi le lasă să se încălzească în nisip.
14 Ela abandona os seus ovos na terra, e os deixa aquecer no solo,
15 Ea uită că piciorul le poate strivi, că o fiară de cîmp le poate călca în picioare.
15 não pensando que um pé poderá pisá-los e que animais selvagens poderão quebrá-los.
16 Este aspră cu puii săi de parcă nici n'ar fi ai ei. Că s'a trudit de geaba, nu -i pasă nici de cum!
16 É cruel com seus filhinhos, como se não fossem seus; não se incomoda de ter sofrido em vão,
17 Căci Dumnezeu nu i -a dat înţelepciune, şi nu i -a făcut parte de pricepere.
17 pois Deus lhe negou a sabedoria e não lhe abriu a inteligência.
18 Cînd se scoală şi porneşte, rîde de cal şi de călăreţul lui.
18 Mas quando alça o vôo, ri-se do cavalo e de seu cavaleiro.
19 Tu dai putere calului, şi -i îmbraci gîtul cu o coamă ce fîlfăie?
19 És tu que dás o vigor ao cavalo, e foste tu que enfeitaste seu pescoço com uma crina ondulante?
20 Tu -l faci să sară ca lăcusta? Nchezatul lui puternic răspîndeşte groaza.
20 Que o fazes saltar como um gafanhoto, relinchando terrivelmente?
21 Scurmă pămîntul, şi, mîndru de puterea lui, se aruncă asupra celor înarmaţi;
21 Orgulhoso de sua força, escava a terra com a pata, atira-se à frente das armas.
22 îşi bate joc de frică, nu se teme, şi nu se dă înapoi dinaintea săbiei.
22 Ri-se do medo, nada o assusta, não recua diante da espada.
23 Zîngăneşte tolba cu săgeţi pe el, suliţa şi lancea strălucesc,
23 Sobre ele ressoa a aljava, o ferro brilhante da lança e o dardo;
24 fierbe de aprindere, mănîncă pămîntul, n'are astîmpăr cînd răsună trîmbiţa.
24 tremendo de impaciência, devora o espaço, o som da trombeta não o deixa no lugar.
25 La sunetul trîmbiţei parcă zice: ,Înainte!` De departe miroase bătălia, glasul ca de tunet ai căpeteniilor şi strigătele de luptă.
25 Ao sinal do clarim, diz: Vamos! De longe fareja a batalha, a voz troante dos chefes e o alarido dos guerreiros.
26 Oare prin priceperea ta îşi ia uliul sborul, şi îşi întinde aripile spre miazăzi?
26 É graças à tua sabedoria que o falcão alça o vôo, e desdobra as suas asas em direção ao meio-dia?
27 Oare din porunca ta se înalţă vulturul, şi îşi aşează cuibul pe înălţimi?
27 É por tua ordem que a águia levanta o vôo, e faz seu ninho nas alturas?
28 El locuieşte în stînci, acolo îşi are locuinţa, pe vîrful zimţat al stîncilor şi pe vîrful munţilor.
28 Ela habita o rochedo, e nele passa a noite, sobre a ponta rochosa e o cimo escarpado.
29 De acolo descopere el prada, şi îşi cufundă privirile în depărtare după ea.
29 De lá espia sua presa, seus olhos penetram as distâncias.
30 Puii lui îi beau sîngele; şi acolo unde sînt hoituri, acolo -i şi vulturul.
30 Seus filhinhos se alimentam de sangue; onde quer que haja cadáveres, ali está ela.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Jó 39, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.