Provérbios 31
Cornilescu (CORNILESCU) vs ARIB
ARIB Almeida Revisada Imprensa Bíblica
1 Cuvintele împăratului Lemuel. Învăţătura pe care i -o dădea mamă-sa.
1 As palavras do rei Lemuel, rei de Massá, que lhe ensinou sua mãe.
2 Ce să-ţi spun, fiule? Ce să-ţi spun fiul trupului meu? Ce să-ţi spun, fiule, rodul juruinţelor mele?
2 Que te direi, filho meu? e que te direi, ó filho do meu ventre? e que te direi, ó filho dos meus votos?
3 Nu-ţi da femeilor vlaga, şi desmierdările tale celor ce pierd pe împăraţi.
3 Não dês às mulheres a tua força, nem os teus caminhos às que destroem os reis.
4 Nu se cade împăraţilor, Lemuele, nu se cade împăraţilor să bea vin, nici voivozilor să umble după băuturi tari;
4 Não é dos reis, ó Lemuel, não é dos reis beber vinho, nem dos príncipes desejar bebida forte;
5 ca nu cumva, bînd, să uite legea, şi să calce drepturile tuturor celor nenorociţi.
5 para que não bebam, e se esqueçam da lei, e pervertam o direito de quem anda aflito.
6 Daţi băuturi tari celui ce piere, şi vin, celui cu sufletul amărît;
6 Dai bebida forte ao que está para perecer, e o vinho ao que está em amargura de espírito.
7 ca să bea să-şi uite sărăcia, şi să nu-şi mai aducă aminte de necazurile lui. -
7 Bebam e se esqueçam da sua pobreza, e da sua miséria não se lembrem mais.
8 Deschide-ţi gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiţi!
8 Abre a tua boca a favor do mudo, a favor do direito de todos os desamparados.
9 Deschide-ţi gura, judecă cu dreptate, şi apără pe cel nenorocit şi pe cel lipsit.
9 Abre a tua boca; julga retamente, e faze justiça aos pobres e aos necessitados.
10 Cine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preţ decît mărgăritarele.
10 Álefe. Mulher virtuosa, quem a pode achar? Pois o seu valor muito excede ao de jóias preciosas.
11 Inima bărbatului se încrede în ea, şi nu duce lipsă de venituri.
11 Bete. O coração do seu marido confia nela, e não lhe haverá falta de lucro.
12 Ea îi face bine, şi nu rău, în toate zilele vieţii sale.
12 Guímel. Ela lhe faz bem, e não mal, todos os dias da sua vida.
13 Ea face rost de lînă şi de in, şi lucrează cu mîni harnice.
13 Dálete. Ela busca lã e linho, e trabalha de boa vontade com as mãos.
14 Ea este ca o corabie de negoţ; de departe îşi aduce pînea.
14 Hê. É como os navios do negociante; de longe traz o seu pão.
15 Ea se scoală cînd este încă noapte, şi dă hrană casei sale, şi împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale.
15 Vave. E quando ainda está escuro, ela se levanta, e dá mantimento à sua casa, e a tarefa às suas servas.
16 Se gîndeşte la un ogor, şi -l cumpără; din rodul muncii ei sădeşte o vie. -
16 Zaine. Considera um campo, e compra-o; planta uma vinha com o fruto de suas mãos.
17 Ea îşi încinge mijlocul cu putere, şi îşi oţeleşte braţele.
17 Hete. Cinge os seus lombos de força, e fortalece os seus braços.
18 Vede că munca îi merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea.
18 Tete. Prova e vê que é boa a sua mercadoria; e a sua lâmpada não se apaga de noite.
19 Ea pune mîna pe furcă, şi degetele ei ţin fusul.
19 Iode. Estende as mãos ao fuso, e as suas mãos pegam na roca.
20 Ea îşi întinde mîna către cel nenorocit, îşi întinde braţul către cel lipsit.
20 Cafe. Abre a mão para o pobre; sim, ao necessitado estende as suas mãos.
21 Nu se teme de zăpadă pentru casa ei, căci toată casa ei este îmbrăcată cu cărmiziu.
21 Lâmede. Não tem medo da neve pela sua família; pois todos os da sua casa estão vestidos de escarlate.
22 Ea îşi face învelitori, are haine de in supţire şi purpură.
22 Meme. Faz para si cobertas; de linho fino e de púrpura é o seu vestido.
23 Bărbatul ei este bine văzut la porţi, cînd şade cu bătrînii ţării.
23 Nune. Conhece-se o seu marido nas portas, quando se assenta entre os anciãos da terra.
24 Ea face cămăşi, şi le vinde, şi dă cingători negustorului.
24 Sâmerue. Faz vestidos de linho, e vende-os, e entrega cintas aos mercadores.
25 Ea este îmbrăcată cu tărie şi slavă, şi rîde de ziua de mîne.
25 Aine. A força e a dignidade são os seus vestidos; e ri-se do tempo vindouro.
26 Ea deschide gura cu înţelepciune, şi învăţături plăcute îi sînt pe limbă.
26 Pê. Abre a sua boca com sabedoria, e o ensino da benevolência está na sua língua.
27 Ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei, şi nu mănîncă pînea lenevirii.
27 Tsadê. Olha pelo governo de sua casa, e não come o pão da preguiça.
28 Fiii ei se scoală, şi o numesc fericită; bărbatul ei se scoală, şi -i aduce laude zicînd:
28 Côfe. Levantam-se seus filhos, e lhe chamam bem-aventurada, como também seu marido, que a louva, dizendo:
29 ,,Multe fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate.``
29 Reche. Muitas mulheres têm procedido virtuosamente, mas tu a todas sobrepujas.
30 Desmerdările sînt înşelătoare, şi frumuseţa este deşartă, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.
30 Chine. Enganosa é a graça, e vã é a formosura; mas a mulher que teme ao Senhor, essa será louvada.
31 Răsplătiţi -o cu rodul muncii ei, şi faptele ei s'o laude la porţile cetăţii
31 Tau. Dai-lhe do fruto das suas mãos, e louvem-na nas portas as suas obras.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Provérbios 31, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.