Jó 29
Cornilescu (CORNILESCU) vs BKJ
BKJ BKJ
1 Iov a luat din nou cuvîntul în pilde, şi a zis:
1 Então Jó continuou sua parábola, e disse:
2 ,,Oh! cum nu pot să fiu ca în lunile trecute, ca în zilele cînd mă păzea Dumnezeu,
2 Ah! Se eu estivesse como em meses passados, como nos dias quando Deus me preservava;
3 cînd candela Lui strălucea deasupra capului meu, şi Lumina lui mă călăuzea în întunerec!
3 quando sua candeia brilhava sobre minha cabeça, e quando pela sua luz eu andava através das trevas.
4 Cum nu sînt ca în zilele puterii mele, cînd Dumnezeu veghea ca un prieten peste cortul meu,
4 Como eu fui nos dias da minha juventude, quando o segredo de Deus estava sobre o meu tabernáculo;
5 cînd Cel Atotputernic încă era cu mine, şi cînd copiii mei stăteau în jurul meu;
5 quando o Todo-Poderoso ainda estava comigo; quando os meus filhos estavam ao meu redor;
6 cînd mi se scăldau paşii în smîntînă, şi stînca vărsa lîngă mine pîraie de untdelemn!
6 quando eu lavava os meus passos com manteiga, e a rocha me derramava rios de óleo;
7 Dacă ieşeam să mă duc la poarta cetăţii, şi dacă îmi pregăteam un scaun în piaţă,
7 quando eu saía através da cidade até o portão; quando eu preparava meu assento na rua!
8 tinerii se trăgeau înapoi la apropierea mea, bătrînii se sculau şi stăteau în picioare.
8 Os homens jovens me viam, e se escondiam, e os idosos se levantavam e punham-se em pé;
9 Mai marii îşi opriau cuvîntările, şi îşi puneau mîna la gură.
9 os príncipes continham o falar, e punham sua mão sobre a boca;
10 Glasul căpeteniilor tăcea, şi li se lipea limba de cerul gurii.
10 os nobres ficavam quietos, e sua língua se prendia ao céu de sua boca.
11 Urechea care mă auzea, mă numea fericit, ochiul care mă vedea mă lăuda.
11 Quando o ouvido me ouvia, então me abençoava; e quando o olho me via, dava-me testemunho.
12 Căci scăpam pe săracul care cerea ajutor, şi pe orfanul lipsit de sprijin.
12 Porque eu livrava o pobre que clamava, e o órfão, e aquele que não tinha ninguém para ajudá-lo.
13 Binecuvîntarea nenorocitului venea peste mine, umpleam de bucurie inima văduvei.
13 A bênção daquele que estava pronto para perecer vinha sobre mim, e eu fazia com que o coração da viúva cantasse de alegria.
14 Mă îmbrăcam cu dreptatea şi -i slujeam de îmbrăcăminte, neprihănirea îmi era manta şi turban.
14 Eu punha a justiça sobre mim e ela me vestia; meu julgamento era como um manto e um diadema.
15 Orbului îi eram ochi, şi şchiopului picior.
15 Eu era os olhos do cego, e pés eu era para o coxo.
16 Celor nenorociţi le eram tată, şi cercetam pricina celui necunoscut.
16 Eu era um pai para os pobres; e a causa que eu não conhecia, eu examinava.
17 Rupeam falca celui nedrept, şi -i smulgeam prada din dinţi.
17 E eu quebrava as mandíbulas do perverso, e arrancava a presa de seus dentes.
18 Atunci ziceam: ,În cuibul meu voi muri, zilele mele vor fi multe ca nisipul.
18 Então eu dizia: Morrerei no meu ninho, e multiplicarei os meus dias como a areia.
19 Apa va pătrunde în rădăcinile mele, roua va sta toată noaptea peste ramurile mele.
19 A minha raiz estava espalhada pelas águas, e o orvalho permanecia toda a noite sobre meu galho.
20 Slava mea va înverzi neîncetat, şi arcul îmi va întineri în mînă.`
20 Minha glória estava fresca em mim, e o meu arco se renovava na minha mão.
21 Oamenii mă ascultau şi aşteptau, tăceau înaintea sfaturilor mele.
21 A mim os homens davam ouvidos, e esperavam, e faziam silêncio pelo meu conselho.
22 După cuvîntările mele, niciunul nu răspundea, şi cuvîntul meu era pentru toţi o rouă binefăcătoare.
22 Depois de minhas palavras eles não falavam novamente, e meu discurso caía sobre eles.
23 Mă aşteptau ca pe ploaie, căscau gura ca după ploaia de primăvară.
23 E esperavam por mim como que pela chuva; e abriam a sua boca amplamente, como para a chuva serôdia.
24 Cînd li se muia inima, le zîmbeam. şi nu puteau izgoni seninătatea de pe fruntea mea.
24 Se eu risse para eles, não o criam, e a luz do meu semblante eles não diminuíam.
25 Îmi plăcea să mă duc la ei, şi mă aşezam în fruntea lor; eram ca un împărat în mijlocul unei oştiri, ca un mîngîietor lîngă nişte întristaţi.
25 Eu escolhia o seu caminho, assentava-me como chefe, e habitava como um rei no exército; como aquele que consola os que pranteiam.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Jó 29, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.