Lamentações 3
Cornilescu (CORNILESCU) vs VC
VC Versão Católica
1 Eu sînt omul care a văzut suferinţa supt nuiaua urgiei Lui.
1 Eu sou o homem que conheceu a dor, sob a vara de seu furor.
2 El m'a dus, m'a mînat în întunerec, şi nu în lumină.
2 Conduziu-me e me fez caminhar nas trevas e não na claridade.
3 Numai împotriva mea îşi întinde şi îşi întoarce mîna, toată ziua.
3 Ele não cessa de voltar a mão todos os dias contra mim.
4 Mi -a prăpădit carnea şi pielea, şi mi -a zdrobit oasele.
4 Consumiu minha carne e minha pele, partiu meus ossos.
5 A făcut zid împrejurul meu, şi m'a înconjurat cu otravă şi durere.
5 Em torno de mim acumulou veneno e dor.
6 Mă aşează în întunerec, ca pe cei morţi pentru totdeauna.
6 Fez-me morar nas trevas como os mortos do tempo antigo.
7 M'a înconjurat cu un zid, ca să nu ies; m'a pus în lanţuri grele.
7 Cercou-me com muralhas sem saída, carregou-me de pesados grilhões.
8 Să tot strig şi să tot cer ajutor, căci El tot nu-mi primeşte rugăciunea.
8 Não obstante meus gritos e apelos sufocou a minha prece!
9 Mi -a astupat calea cu pietre cioplite, şi mi -a strîmbat cărările.
9 Fechou-me a vereda com pedras e obstruiu o meu caminho.
10 Mă pîndeşte ca un urs şi ca un leu într'un loc ascuns.
10 Foi ele para mim qual urso de emboscada, qual leão traiçoeiro.
11 Mi -a abătut căile, şi apoi s'a aruncat pe mine, şi m'a pustiit.
11 Desviou-me para me dilacerar, deixando-me no abandono.
12 Şi -a încordat arcul, şi m'a pus ţintă săgeţii Lui.
12 Retesou o arco e me tomou para alvo de suas setas.
13 În rărunchi mi -a înfipt săgeţile din tolba Lui.
13 Cravou em meus rins as flechas de sua aljava.
14 Am ajuns de rîsul poporului meu, şi toată ziua sînt pus în cîntece de batjocură de ei.
14 Tornei-me escárnio do meu povo, objeto constante de suas canções.
15 M'a săturat de amărăciune, m'a îmbătat cu pelin.
15 Saturou-me de amarguras, saciou-me de absinto.
16 Mi -a sfărîmat dinţii cu pietre, m'a acoperit cu cenuşă.
16 Quebrou-me os dentes com cascalhos, mergulhou-me em cinzas.
17 Mi-ai luat pacea, şi nu mai cunosc fericirea.
17 A paz foi roubada de minha alma, nem sei mais o que é felicidade.
18 Şi am zis: ,,S'a dus puterea mea de viaţă, şi nu mai am nici o nădejde în Domnul.``
18 E eu penso: perdi minha força e minha esperança no Senhor.
19 ,,Gîndeşte-Te la necazul şi suferinţa mea, la pelin şi la otravă!``
19 A lembrança de meus tormentos e minhas misérias é para mim absinto e veneno.
20 Cînd îşi aduce aminte sufletul meu de ele, este mîhnit în mine.
20 A pensar nisso sem cessar, minha alma desfalece dentro de mim.
21 Iată ce mai gîndesc în inima mea, şi iată ce mă face să mai trag nădejde:
21 Eis, porém, o que vou tomar a peito para recuperar a esperança.
22 Bunătăţile Domnului nu s'au sfîrşit, îndurările Lui nu sînt la capăt,
22 É graças ao Senhor que não fomos aniquilados, porque não se esgotou sua piedade.
23 ci se înoiesc în fiecare dimineaţă. Şi credincioşia Ta este atît de mare!
23 Cada manhã ele se manifesta e grande é sua fidelidade.
24 ,,Domnul este partea mea de moştenire,`` zice sufletul meu; de aceea nădăjduiesc în El.
24 Disse-me a alma: o Senhor é minha partilha, e assim nele confio.
25 Domnul este bun cu cine nădăjduieşte în El, cu sufletul care -L caută.
25 O Senhor é bom para quem nele confia, para a alma que o procura.
26 Bine este să aştepţi în tăcere ajutorul Domnului.
26 Bom é esperar em silêncio o socorro do Senhor.
27 Este bine pentru om să poarte un jug în tinereţa lui.
27 É bom para o homem carregar seu jugo na mocidade.
28 Să stea singur şi să tacă, pentrucă Domnul i l -a pus pe grumaz;
28 Permaneça só e em silêncio, quando Deus lho determinar!
29 să-şi umple gura cu ţărînă, şi să nu-şi peardă nădejdea;
29 Leve sua boca ao pó; haverá, talvez, esperança?
30 să dea obrazul celui ce -l loveşte, şi să se sature de ocări.
30 Estenda a face a quem o fere, e se farte de opróbrios!
31 Căci Domnul nu leapădă pentru totdeauna.
31 Porque o Senhor não repele para sempre.
32 Ci, cînd mîhneşte pe cineva, Se îndură iarăş de el, după îndurarea Lui cea mare:
32 Após haver afligido, ele tem piedade, porque é grande sua misericórdia.
33 căci El nu necăjeşte cu plăcere, nici nu mîhneşte bucuros pe copiii oamenilor.
33 Não lhe alegra o coração humilhar e afligir os homens.
34 Cînd se calcă în picioarele toţi prinşii de război ai unei ţări,
34 Calcar aos pés todos os cativos da terra;
35 cînd se calcă dreptatea omenească în faţa Celui Prea Înalt,
35 violar o direito de um homem à face do Altíssimo;
36 cînd este nedreptăţit un om în pricina lui, nu vede Domnul?
36 lesar os direitos de outros... Não vê tudo isso o Senhor?
37 Cine a spus şi s'a întîmplat ceva fără porunca Domnului?
37 De quem se executa a ordem, sem que Deus a ordene?
38 Nu iese din gura Celui Prea Înalt răul şi binele?
38 Não é da boca do Altíssimo que procedem males e bens?
39 De ce să se plîngă omul cît trăieşte? Ficare să se plîngă mai bine de păcatele lui!
39 De que pode o homem em vida queixar-se? Que cada um se queixe de seus pecados.
40 Să luăm seama la umbletele noastre, să le cercetăm, şi să ne întoarcem la Domnul.
40 Examinemos, escrutemos o nosso proceder, e voltemos para o Senhor.
41 Să ne înălţăm şi inimile cu mînile spre Dumnezeu din cer, zicînd:
41 Elevemos os corações, tanto quanto as mãos, para Deus lá nos céus.
42 ,,Am păcătuit, am fost îndărătnici, şi nu ne-ai iertat!``
42 Pecamos, recalcitramos, e não nos perdoastes.
43 În mînia Ta, Te-ai ascuns, şi ne-ai urmărit, ai ucis fără milă.
43 Cobristes-vos de cólera para nos perseguir. Matastes sem piedade.
44 Te-ai învăluit într'un nor, ca să nu străbată la Tine rugăciunea noastră.
44 Numa nuvem vos envolvestes para impedir que a prece a atravessasse.
45 Ne-ai făcut de batjocură şi de ocară printre popoare.
45 E de nós fizestes raspas, refugo das nações.
46 Toţi vrăjmaşii noştri deschid gura împotriva noastră.
46 Contra nós abrem a boca todos os nossos inimigos.
47 De groază şi de groapă am avut parte, de prăpăd şi pustiire.
47 Fosso e terror - é o nosso quinhão, com ruínas e desolação.
48 Şivoaie de apă îmi curg din ochi din pricina prăpădului fiicei poporului meu.
48 Rios de lágrimas correm-me dos olhos, por causa da ruína da filha de meu povo.
49 Mi se topeşte ochiul în lacrămi, necurmat şi fără răgaz,
49 Não cessam meus olhos de chorar, porque não cessa {a desgraça},
50 pînăce Domnul va privi din cer şi va vedea.
50 até que do alto dos céus o Senhor desça seu olhar.
51 Mă doare ochiul de plîns pentru toate fiicele cetăţii mele.
51 Minha alma se amargura, ao ver todas as filhas da minha cidade.
52 Cei ce mă urăsc fără temei, m'au gonit ca pe o pasăre.
52 Caçaram-me como a um pardal os que, sem razão, me odeiam.
53 Voiau să-mi nimicească viaţa într'o groapă, şi au aruncat cu pietre în mine.
53 Quiseram precipitar-me no fosso rolando uma pedra sobre mim.
54 Mi-au năvălit apele peste cap şi ziceam: ,,Sînt perdut!``
54 Acima de mim subiam as águas: Estou perdido!, exclamei.
55 Dar am chemat Numele Tău, Doamne, din fundul gropii.
55 Invoquei, Senhor, o vosso nome do profundo fosso.
56 Tu mi-ai auzit glasul: ,,Nu-Ţi astupa urechea la suspinurile şi strigătele mele.``
56 Ouvistes-me gritar: Não aparteis do meu chamado o vosso ouvido.
57 În ziua cînd Te-am chemat, Te-ai apropiat, şi ai zis: ,,Nu te teme!``
57 E vós viestes no dia em que vos invoquei e dissestes: Não tenhas medo!
58 Doamne, Tu ai apărat pricina sufletului meu, mi-ai răscumpărat viaţa!
58 Defendestes, Senhor, a minha causa, e minha vida resgatastes.
59 Doamne, ai văzut apăsarea mea: fă-mi dreptate.
59 Vistes, Senhor, o mal que me fizeram: fazei-me justiça.
60 Ai văzut toate răzbunările lor, toate uneltirile lor împotriva mea.
60 Vós vedes seus projetos vingativos e suas tramas contra mim.
61 Doamne, le-ai auzit ocările, toate uneltirile împotriva mea,
61 Senhor, ouvistes suas injúrias e todos os seus conluios contra mim;
62 cuvîntările protivnicilor mei, şi planurile pe cari le urzeau în fiecare zi împotriva mea.
62 As palavras de meus inimigos e o que sem cessar estão tramando contra mim.
63 Uită-Te cînd stau ei jos sau cînd se scoală. Eu sînt cîntecul lor de batjocură.
63 Observai-os: sentados ou de pé, fazem de mim objeto de suas canções.
64 Răsplăteşte-le, Doamne, după faptele mînilor lor!
64 Dai-lhes, Senhor, a paga, o que merece o seu proceder.
65 Împetreşte-le inima, şi aruncă blestemul Tău împotriva lor!
65 Cegai-lhes o coração; feri-os com a vossa maldição;
66 Urmăreşte -i, în mînia Ta, şi şterge -i de supt ceruri, Doamne!``
66 persegui-os com vossa cólera, e exterminai-os do nosso universo, Senhor!
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lamentações 3, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.