Lucas 1
Riveduta (IRV) vs AAI
1 Poiché molti hanno intrapreso ad ordinare una narrazione de fatti che si son compiuti tra noi,
1 Are Theophilus,
2 secondo che ce li hanno tramandati quelli che da principio ne furono testimoni oculari e che divennero ministri della Parola,
2 Abisa hikikirum i sabuw iyab iti sawar matar matah yan hi’itin hio hinonowar i hikirum, naatu sabuw iyab iti tur isan hibow hibibinan i hio hinowar hikirum.
3 è parso bene anche, a me dopo essermi accuratamente informato dogni cosa dallorigine, di scrivertene per ordine, o eccellentissimo Teofilo,
3 Isan imih Theophilus o i gewas maiyow, ayu iti sawar himamatar isan kiruminamih anot, imih sawar no aneika anutitiy, sabuw ai babatiyih hai an abow gewas, naatu akubaitutur o isa iti a kikirum,
4 affinché tu riconosca la certezza delle cose che ti sono state insegnate.
4 saise o boro inaso’ob sawar iti etei o hibi’obaiyi i turobe.
5 Ai dì dErode, re della Giudea, vera un certo sacerdote di nome Zaccaria, della muta di Abia; e sua moglie era delle figliuole dAronne e si chiamava Elisabetta.
5 Judea wanawanan Herod bi’aiwob ana maramaim, firis wabin Zechariah i Abaijah ana kou’ay wanawanan ma firis ana bowabow bowabow, naatu aawan Elizabeth ana tufuw an i Aaron ana rara’ane na tufuw.
6 Or erano ambedue giusti nel cospetto di Dio, camminando irreprensibili in tutti i comandamenti e precetti del Signore.
6 Iti orot aawan hairi God matanamaim hai yawas i gewasin, God ana ofafar naatu ana tur etei hibosiyasiyar hibi’ufunun.
7 E non aveano figliuoli, perché Elisabetta era sterile, ed erano ambedue avanzati in età.
7 Baise hairi natunatuh en hima hin hiregah hibabine, anayabin Elizabeth i a’arin.
8 Or avvenne che esercitando Zaccaria il sacerdozio dinanzi a Dio nellordine della sua muta,
8 Veya ta Jerusalem Tafaror Bar gagamin wanawanan firis ana bowabow isan matan fufur tebowabow na’atube, Zechariah ibo ana veya na tit Tafaror Bar wanawanan ana bowabow isan run.
9 secondo lusanza del sacerdozio, gli toccò a sorte dentrar Del tempio del Signore per offrirvi il profumo;
9 Firis hai binanakwaramaim eo na’atube, gem kakafiyin tafanamaim fi’ufiu afunin isan hibi’arow Zechariah wabin tit, basit na Regah ana Tafaror Bar wanawanan run.
10 e tutta la moltitudine del popolo stava di fuori in preghiera nellora del profumo.
10 Naatu Tafaror Bar wanawanan fi’ufiu Zechariah ea’afun ana veya’amaim, sabuw etei i bar ufunane hibat hiyoyoyoban.
11 E gli apparve un angelo del Signore, ritto alla destra dellaltare de profumi.
11 Regah ana tounamatar, gem kakafiyin tainin asukwafune fi’ufiu ea’afunimaim tit irerereb bat.
12 E Zaccaria, vedutolo, fu turbato e preso da spavento.
12 Zechariah tounamatar tit batabat itin yan hamu iwa’an ana bir ra’at,
13 Ma langelo gli disse: Non temere, Zaccaria, perché la tua preghiera è stata esaudita; e tua moglie lisabetta ti partorirà un figliuolo, al quale porrai nome Giovanni.
13 baise tounamatar eo, “Zechariah men inabir! God a yoyoban nowar. O aaw Elizabeth boro yan namatar naatu nataub kek orot nayai o wabin John iniwab.
14 E tu ne avrai gioia ed allegrezza, e molti si rallegreranno per la sua nascita.
14 Nati kek orot natutufuw ana veya o ya wanawanan boro yasisir kawasa awan nakaratan, na’atube sabuw moumurih maiyow auman boro hiniyasisir,
15 Poiché sarà grande nel cospetto del Signore; non berrà né vino né cervogia, e sarà ripieno dello Spirito anto fin dal seno di sua madre,
15 anayabin Regah matanamaim i boro orot gagamin ta. Iti kek wine o harew fokarih men natom, naatu God Anunin Kakafiyin boro niwanasum auman nama’ama natufuw.
16 e convertirà molti de figliuoli dIsraele al Signore Iddio loro;
16 I boro Israel sabuw maumurih na’in nabow hinamatabir maiye Regah hai God isan.
17 ed egli andrà innanzi a lui con lo spirito e con la potenza dElia, per volgere i cuori de padri ai figliuoli e i ribelli alla saviezza de giusti, affin di preparare al Signore un popolo ben disposto.
17 Naatu God ana dinab orot Elijah ana fair baib na’atube boro nab Regah aunan ni’iyon nan, kek tamahinah bairi dogoroh nikitabir hinan hinita’imon maiye; sabuw baifanasairayah dogoroh nikitabir hinan mutufor ma ana not gewasin hinab, naatu Regah ana sabuw nabobunabuna’ih.”
18 E Zaccaria disse allangelo: A che conoscerò io questo? Perchio son vecchio e mia moglie è avanti nelletà.
18 Zechariah tounamatar iu, “Iti i boro mi’itube anitumatum? Anayabin ayu i ai regah, naatu aawau auman ibabine sawar.”
19 E langelo, rispondendo, gli disse: Io son Gabriele, che sto davanti a Dio; e sono stato mandato a parlarti e recarti questa buona notizia.
19 Tounamatar iya’afut eo, “Ayu i Gabriel God nanamaim abatabat, imih ayu iyafaru o airit oisan tur gewasin abai ana o a tur ao’owen,
20 Ed ecco, tu sarai muto, e non potrai parlare fino al giorno che queste cose avverranno, perché non hai creduto alle mie parole che si adempiranno a suo tempo.
20 baise ayu au tur men itumitum, imih o boro mena nabit, inama nanan sawar mataramih ao ana veya’amaim namatar, abisa ao’omatan nan niturobe.”
21 Il popolo intanto stava aspettando Zaccaria, e si maravigliava che sindugiasse tanto nel tempio.
21 Nati ana maramaim sabuw ufunane hima’am hai kasiy ra’at, Zechariah manin maiyow Tafaror Bar wanawanan ma’am isan.
22 Ma quando fu uscito, non potea parlar loro; e capirono che avea avuto una visione nel tempio; ed egli faceva loro dei segni e rimase muto.
22 Naatu Zechariah Tafaror Barene titit ana mar, tur oisan menan bit, sabuw nati’imaim hi’itin hiso’ob ina’inan ta isan matar, naatu tur o isan menan bit umanamaim imanuman bairi hio.
23 E quando furon compiuti i giorni del suo ministero, egli se ne andò a casa sua.
23 Zechariah ana bowabow Tafaror Bar wanawanan sasawar ufunamaim matabir maiye na ana bar tit.
24 Or dopo que giorni, Elisabetta sua moglie rimase incinta; e si tenne nascosta per cinque mesi, dicendo:
24 Nati ufunamaim a wan Elizabeth yan matar, sumar etei umatroun na’atube baremaim nutanub ma.
25 Ecco quel che il Signore ha fatto per me ne giorni nei quali ha rivolto a me lo sguardo per togliere il mio vituperio fra gli uomini.
25 Elizabeth eo, “Regah bounabo ibaisu au biya’ohow, orot babin matahimaim etei’imak bosair.”
26 Al sesto mese langelo Gabriele fu mandato da Dio in una città di Galilea detta Nazaret
26 Elizabeth ana sumar umatroun ta’imon ana maramaim God ana tounamatar Gabriel iyafar in Galilee wanawananamaim bar merar ta wabin Nazareth imaim tit.
27 ad una vergine fidanzata ad un uomo chiamato Giuseppe della casa di Davide; e il nome della vergine era Maria.
27 Nati’imaim babitai ta biyan numin Joseph, aiwob orot David ana agir ta i ana rum hiomatan ma’ama biyan tit, babitai wabin Mary.
28 E langelo, entrato da lei, disse: Ti saluto, o favorita dalla grazia; il Signore è teco.
28 Tounamatar na babitai biyan tit eo, “Tufuw isa nama! Regah o isa i yan ebaib kwanekwan, naatu baigegewasin o ebit.”
29 Ed ella fu turbata a questa parola, e si domandava che cosa volesse dire un tal saluto.
29 Mary iti tur nonowar ana veya biyababan na’atube bai naatu ana kasiy ra’at iti merarayow ana’an isan.
30 E langelo le disse: Non temere, Maria, perché hai trovato grazia presso Dio.
30 Baise tounamatar eo “Mary, men inabirumih, anayabin God o isa ebiyasisir gagamin maiyow.
31 Ed ecco tu concepirai nel seno e partorirai un figliuolo e gli porrai nome Gesù.
31 O boro ya namatar inatoub kek orot inayai, naatu wabin Jesu iniwab.
32 Questi sarà grande, e sarà chiamato Figliuol dellAltissimo, e il Signore Iddio gli darà il trono di avide suo padre,
32 I boro orot gagamin naatu God auyomtoro’ot Natun narouw nao, naatu Regah God boro aiwob nitin, marasika ana’agir David bitin na’atube.
33 ed egli regnerà sulla casa di Giacobbe in eterno, e il suo regno non avrà mai fine.
33 Naatu Jacob ana rara’ane i boro ni’aiwob wanatowan, naatu ana aiwob i boro nama wanatowan, wanatowan ana yomanin en.”
34 E Maria disse allangelo: Come avverrà questo, poiché non conosco uomo?
34 Mary tounamatar isan eo, “Ayu i biyau numin. Iti i boro mi’itube namatar?”
35 E langelo, rispondendo, le disse: Lo Spirito Santo verrà su di te e la potenza dellAltissimo ti coprirà dellombra sua; perciò ancora il santo che nascerà sarà chiamato Figliuolo di Dio.
35 Tounamatar iya’afut eo, “Anun kakafiyin boro niwani, naatu God ana fair boro natarsumi, imih iti kek Kakafiyin natutufuw i boro God Natun hinarouw hinao.
36 Ed ecco, Elisabetta, tua parente, ha concepito anche lei un figliuolo nella sua vecchiaia; e questo è il sesto mese per lei, chera chiamata sterile;
36 Naatu o tura Elizabeth sabuw a’arin hirouw hio baise boun babine tafan yan matar ana sumar umatroun ta’imon sawar.
37 poiché nessuna parola di Dio rimarrà inefficace.
37 Anayabin God isan sawar etei’imak i men ta fokarinamih.”
38 E Maria disse: Ecco, io son lancella del Signore; siami fatto secondo la tua parola. E langelo si partì da lei.
38 Mary eo, “Ayu i Regah ana akir wairafin, abis isou kuo na’atube namatar.” Naatu tounamatar Mary itumar tit.
39 In que giorni Maria si levò e se ne andò in fretta nella regione montuosa, in una città di Giuda,
39 Nati ana veya’amaim, Mary matan kabiy bobuna ra’iy yen in Judah wanawananamaim oyaw na’atune bar merar gagamin ta imaim tit,
40 ed entrò in casa di Zaccaria e salutò Elisabetta.
40 Zechariah ana bar wanawanan run Elizabeth ana merar yi. Mary Elizabeth ana merar eyiy|alt="Mary greeting Elizabeth" src="CN01609b.tif" size="col" loc="Luk 1.40" copy="©1978 David C. Cook Publishing Co." ref="1.40"
41 E avvenne che come Elisabetta ebbe udito il saluto di Maria, il bambino le balzò nel seno; ed lisabetta fu ripiena di Spirito Santo,
41 Elizabeth Mary ana merarayow nonowar ana maramaim, yan wanawanan kek inu’in ia’ayob, nati’imaim Anun Kakafiyin Elizabeth iwan
42 e a gran voce esclamò: Benedetta sei tu fra le donne, e benedetto è il frutto del tuo seno!
42 fanan aumetawat eo, “God ana baigegewasin o ebit baibin etei tafahimaim, naatu ya wanawanan a ub auman God ebigegewasin!
43 E come mai mè dato che la madre del mio Signore venga da me?
43 Aisim sawar gagamin na’in iti na’atube isou matar, au Regah hinah na ebinanawanu?
44 Poiché ecco, non appena la voce del tuo saluto mè giunta agli orecchi, il bambino mè per giubilo balzato nel seno.
44 O a merarayow anonowar ana mar, kek yau wanawanan inu’in yasisir auman ia’ayob.
45 E beata è colei che ha creduto, perché le cose dettele da parte del Signore avranno compimento.
45 O a baitumatumamaim baigegewasin ibai, God eo’omatani boro nan turobe namatar!”
46 E Maria disse: "Lanima mia magnifica il Signore,
46 Mary eo,
47 e lo spirito mio esulta in Dio mio Salvatore,
47 Naatu yau wanawanan yasisir awan karatan,
48 poichegli ha riguardato alla bassezza della sua ancella. Perché ecco, dora innanzi tutte le età mi chiameranno beata,
48 Anayabin i ana akir wairafin wabin men gagamin baise nuh, imih boun ebubusuruf sabuw etei boro ayu baigegewasinayan hinarouw hinao.
49 poiché il Potente mi ha fatto grandi cose. Santo è il suo nome
49 Anayabin sawar gagamih God Fairin ayu isou sinaf.
50 e la sua misericordia è detà in età per quelli che lo temono.
50 I ana kabeber i aunan etuwatuw, sabuw hitufuw tema’am,
51 Egli ha operato potentemente col suo braccio ha disperso quelli cheran superbi ne pensieri del cuor loro;
51 God umanamaim sawar fairih sinaf,
52 ha tratto giù dai troni i potenti, ed ha innalzato gli umili;
52 Aiwob fairih hai ura ma’ama’amaim bow yara’iyih,
53 ha ricolmato di beni i famelici, e ha rimandati a vuoto i ricchi.
53 Sabuw aa himomorob, sawar gewasihimaim ituwih,
54 Ha soccorso Israele, suo servitore, ricordandosi della misericordia
54 Ana omatanen ata a’agir eo’omatanih i kaif,
55 di cui avea parlato ai nostri padri, verso Abramo e verso la sua progenie in perpetuo".
55 Abraham nuh kakabibir na’atube,
56 E Maria rimase con Elisabetta circa tre mesi; poi se ne tornò a casa sua.
56 Mary sumar etei tounu na’atube Elizabeth hairi hima, imaibo matabir maiye na ana bar tit.
57 Or compiutosi per Elisabetta il tempo di partorire, diè alla luce un figliuolo.
57 Elizabeth ana toub isan veya na tit, naatu toub ana kek orot yai.
58 E i suoi vicini e i parenti udirono che il Signore avea magnificata la sua misericordia verso di lei, e se ne rallegravano con essa.
58 Tain tuwan naatu ana ofonah, God ana baigegewasin gagamin na’in Elizabeth bitin ana tur hinowar hina ana merar hiyi bairi hiyasisir.
59 Ed ecco che nellottavo giorno vennero a circoncidere il bambino, e lo chiamavano Zaccaria dal nome di suo padre.
59 Naatu fur ta’imon ufunamaim, kek ana’ar mo’on afuwin wabin baiwabin isan tain tuwan etei hina. Tain tuwan hikokok kek wabin i boro Zechariah, tamah wabinamaim hitiwabimih hio,
60 Allora sua madre prese a parlare e disse: No, sarà invece chiamato Giovanni.
60 baise hinah eo, “En! Kek wabin i boro John taniwab.”
61 Ed essi le dissero: Non vè alcuno nel tuo parentado che porti questo nome.
61 Sabuw hio, “O taituwa wabih men ta nati na’atube ema’ama boro kek wabin nati taniwab.”
62 E per cenni domandavano al padre come voleva che fosse chiamato.
62 Basit umahimaim kek tamah isan himan wabin menatan kokok baiwabin isan hibatiy.
63 Ed egli, chiesta una tavoletta, scrisse così: Il suo nome è Giovanni. E tutti si maravigliarono.
63 Zechariah eo fef hibai hina hitin imaim kirum eo, “Kek wabin i John.” Sabuw etei hifofofor men kafaita.
64 In quellistante la sua bocca fu aperta e la sua lingua sciolta, ed egli parlava benedicendo Iddio.
64 Nati ana veya’amaim Zechariah menan bit ma’am menan kerer busuruf tur eo, God bora’ara’ah.
65 E tutti i lor vicini furon presi da timore; e tutte queste cose si divulgavano per tutta la regione montuosa della Giudea.
65 Taintuwan etei awah hae’e hai baifofofor ra’at, baise abisa himamatar ana tur tasasar tit tafaram Judea wanawanan sabuw etei hinowar.
66 E tutti quelli che le udirono, le serbarono in cuor loro e diceano: Che sarà mai questo bambino? Perché la mano del Signore era con lui.
66 Sabuw etei iti sawar matar ana tur hinonowar isan hai kasiy ra’at taiyuwih hibabatiyih hio, “Iti kek narara’at ana itinin i boro mi’itube?” Anayabin Regah uman i iti kek biyanamaim ma’am.
67 E Zaccaria, suo padre, fu ripieno dello Spirito Santo, e profetò dicendo:
67 John tamah Zechariah Anun Kakafiyin targabuw, God ana ewamaim tabor eo.
68 "Benedetto sia il Signore, lIddio dIsraele, perché ha visitato e riscattato il suo popolo,
68 “Regah tanabora’ara’ah, Israel sabuw hai God, anayabin i ana sabuw baiyawasih isan natit,
69 e ci ha suscitato un potente salvatore nella casa di Davide suo servitore
69 Baiyawasenayan fairin anababatun David ana rara’ane enan,
70 (come avea promesso ab antico per bocca de suoi profeti);
70 marasika ana dinab wanawanahimaim eo’omatanih na’atube.
71 uno che ci salverà da nostri nemici e dalle mani di tutti quelli che ci odiano.
71 boun it boro ata kamabiy sabuw umahine, naatu sabuw fairih tibifa’ifa’it umahine niyawasit.
72 Egli usa così misericordia verso i nostri padri e si ricorda del suo santo patto,
72 Ana obaibasit kakafiyin bimatar imaim nuh ata a’agir kabeber itih,
73 del giuramento che fece ad Abramo nostro padre,
73 naatu iti obaibasit i marasika God ata agir Abraham eomatan,
74 affine di concederci che, liberati dalla mano dei nostri nemici, gli servissimo senza paura,
74 imih boun it ata kamabiy sabuw umahine baiyawasit isan natit ebiyawasit, naatu fair ebitit God isan men erebir auman tanabow,
75 in santità e giustizia, nel suo cospetto, tutti i giorni della nostra vita.
75 God matanamaim tanakakaf naatu tanayasairit ata ef mutufurinamaim tanakwafir wanatowan, wanatowan.
76 E tu, piccol fanciullo, sarai chiamato profeta dellAltissimo perché andrai davanti alla faccia del ignore per preparar le sue vie,
76 Naatu o ayu natu, o boro God auyomtoro’ot ana dinabumih inamatar, Regah aunan ini’iyon inan ana ef inayabuna,
77 per dare al suo popolo conoscenza della salvezza mediante la remissione de loro peccati,
77 ana sabuw yawas isan inakubuna hai tur ina’owen bowabow kakafih hinihamiyen God hai kakafih nanotawiyen yawas hinab.
78 dovuta alle viscere di misericordia del nostro Dio, per le quali lAurora dallalto ci visiterà
78 Anayabin ata God, i ana manaw kabeber wairafin, i wanawananamaim marakaw marane boro nakusisiar nare,
79 per risplendere su quelli che giacciono in tenebre ed in ombra di morte, per guidare i nostri passi verso la via della pace".
79 sabuw iyab guguminamaim tema’am naatu murumurubih hai youninamaim tema’am tafatamaim namarakaw, at narumutufur nanawiyit tanatit tufuw ana efamaim tanaremor.”
80 Or il bambino cresceva e si fortificava in ispirito; e stette ne deserti fino al giorno in cui dovea manifestarsi ad Israele.
80 Kek biyan naatu ayubin hairi ana fofonin ra’at yen orot matar, naatu run in arar yan imaim ma ana fair bai, imaibo tit ana bowabow Israel sabuw etei nahimaim busuruf bow.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 1, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.