Atos 8
Mbia Cheẽ (SRQNT) vs AAI
1 —Coche rei mano, ɨ que Saulo Esteban mano mose ra. Aque mose tuchɨ que mbia ɨcuã ɨcuã tuchɨ Jesús quiato je cote ra. Jerusalén jenda. Jesús quiato que nyoɨ ja ñɨmbuchao Judea rɨ̃ nda. Samaria rɨ̃ abe que echoɨ ñɨmbuchao ra. Jesús chɨmbaaquiatu achõ ngue chɨchõ Jerusalén nda.
1 Stephen hi’asabun momorob isan Saul auman isaito.
2 Mbia turã mo ngue Esteban nyati ra. Nyeseo tuchɨ que eati mose ra.
2 Kwafirenayah sabuw afa Stephen hiyai naatu isan hiyababan rerey gagamin maiyow hima hirererey.
3 Saulo ɨcuã tuchɨ que eriqui Jesús quiato je ra. —Jesús quiato tambutiã, ɨ tuchɨ que Saulo quia ra. Nyebe eriqui nguiã mbia chuchua mbuchesea seate. Jesús quiato rea rea ererao sacuã tarõ policíaa. Saulo ɨcuã tuchɨ que eriqui Jesús quiato je ra.
3 Naatu Saul ekaleisia gurusin busuruf bar awan awan run tit orot babin bow rouw fatum iteten in dibur baremaim yaririyen.
4 Ae uchã nyoɨ quia Jerusalén sɨ nae, ũquɨ̃ ngue nyoɨ mbia mbiirandu randu tuchɨ quia Jesús rɨɨ̃ nda. Mbia recua ja que eriqui nyoɨ nyoɨ mbia mbiirandu randu Jesús rɨɨ̃ nda.
4 Iyab hitagey nanabin hititit i God ana tur hibinan auman hinan.
5 Felipe que oso Samáriaa ra. Sucha tubɨrɨã mo. Huee que eriqui mbia mbiirandu randu Jesús rɨɨ̃ no nda.
5 Philip re in Samaria bar merar gagaminamaim Keriso ana tur binan in.
6 Dios que Felipe mbuquirãcuã nda. Mbia mae sayã ngue esaã saã nda. Mbia tubɨrɨã ngue nyiisaquia tuchɨ quia echeẽ ndese ra.
6 Philip eo sabuw hinonowar naatu ina’inanen sinaf hi’i’itan etei hina hiyubin ana tur nowar isan.
7 Aba checuayã ɨcuã ngue Felipe jea jea tuchɨ mbia sɨ ra. Aba checuayã ɨcuã ngue tasẽ tasẽ nguia huɨ mose mbia sɨ ra. Felipe que mbia cuatayã mbucuata ja quia ra. Mbia umɨ sayã abe que embucherõ cherõ nguia ra.
7 Sabuw moumurih maiyow wanawanahimaim afiy kakafih tarsumih hima’am erefanah auman hititit, naatu ah umah kafikafirih naatu ah umah murumurubih moumurih maiyow auman iyayawasih
8 Nyebe hue jenda ia tuchɨ sucha tubɨrɨã jenda.
8 Imih nati bar meraramaim yasisir gagamin maiyow tafair tit.
9 Huee sucha tubɨrɨã ngue Simón ndiqui ra. Brujo que ae nyii ra. Ae que mbia mbɨɨrɨ̃ ɨrɨ̃ tuchɨ quia nyii ra. Mbia Samaria jenda chɨɨcua tuchɨ que ae ra.
9 Baise nati bar meraramaim i orot ta wabin Simon ma farum eafusar farum Samaria orot babin bibibiruwih, naatu taiyuwin wabin bora’ara’ah orot gagamin rouw eo.
10 Mbia que nyiisaquia tuchɨ quia Simón ñee ndese cose ra. Mbia riirĩ abe que nyiisaquia quia echeẽ ndese ra. —Dios embuquirãcuã tuchɨ quia co, ɨ rei que mbia Simón nɨɨ nda.
10 Naatu sabuw etei nati bar merar hima’am, orot kikimin yen in orot gagamin etei fanan akisin hinonowar hio, “Iti orot i God ana fair bai, wabin ‘Fair Gagamih.’”
11 Simón ngue mbia mbɨɨrɨ̃ ɨrɨ̃ tuchɨ quia brujería je ra. Nyebe que mbia riqui nyiisaquia tuchɨ eres e nyii ra.
11 Sabuw etei hibi’ufunun anayabin manin maiyow ana farumamaim bibibiruwih.
12 Huee que Felipe Jesús renei nenei tuchɨ cote ra. —Dios ra mbia rerecuarã tuchɨ, ɨ que Felipe quia hue jenda je ra. Ũquɨ̃ mose que mbia Jesús ɨcua ɨcua tuchɨ ra. Bautizar ɨ que mbia atate je ra.
12 Baise ana maramaim Philip na tur gewasin God ana aiwob isan naatu Jesu Keriso ana fair isan binan hinonowar, orot babin etei hitumatum naatu bapataito hibai.
13 Simón Brujo abe que Jesús ɨcua cote ra. Bautizar ɨ que ee ra. Felipe ruɨ beɨ que eriqui cote ra. Felipe que mbia mae sayã saã saã nguia ra. Simón ngue nyuruɨra tuchɨ quia mae erese ra.
13 Simon taiyuwin auman itumatum naatu bapataito bai misir Philip mi’itube inan na’atube i’ufunun hairi hin naatu ina’inan gagamih maiyow himamatar i’itah isan ifofofor morob.
14 —Samaria jenda riqui Dios cheẽ isi isi tuchɨ ã, ɨ que mbia Jerusalén jenda mbiirandu randu ra. Nyebe que Jerusalén jenda Pedro mondochoɨ Samáriaa ra. Juan abe mondo.
14 Tur Abarayah Jerusalem hima’am Samaria sabuw God ana tur hibasit hibaib tur hinowar, Peter John hairi hiyafarih isah hin.
15 Ngasẽ mose que ñee Dios je ra. —Espíritu Turã emondo rã Jesús quiato a jenda je, ɨ que Dios je ra.
15 Hin hititit ana veya isah hiyoyoban, saise Anun Kakafiyin hitab.
16 Espíritu Turã ɨqueã mose hue jenda chɨangui re que Pedro choɨ erea ra. Jesús rimbarã ño ngue mbia bautizar ɨ nguiã ee nyii. Espíritu Turã ɨqueã ño nguia echɨangui re nyii reaẽ.
16 Anayabin Jesu Keriso wabinamaim bapataito hibaib ana veya, Anun Kakafiyin men yait ta tafanamaim yenamih.
17 Pedro que o chono Jesús quiato ãquĩ arõ nda. Juan ab e o chono earõ. Espíritu Turã ngue tu Jesús quiato je cote ra.
17 Imaibo Peter John hairi umah tafah hiyara’aten isah hiyoyoban naatu Anun Kakafiyinane hibai.
18 Simón ngue mae erese ra. O chono mose earõ. Espíritu Turã tu mose ee. Nyebe que mbae isiquia reacuquia Pedro je ra. Juan abe je.
18 Sabuw tafah umah hiyara’aten Anun Kakafiyin re hibaib Simon i’itin ana veya, kabay baih tur abarayah itih naatu
19 Ñee ngue ee ra. —Sembaaquiatu se abe. Ndequirãcuã embu seje. Sã se abe seo tachono ñono mbia arõ. Sã se abe Espíritu Turã quirãcuã tamee mee mbia je. Mbae isiquia tamee jẽje jẽquirãcuã ndɨbɨshorõ, ɨ rei que Simón nda.
19 eo, “Ayu auman akokok nati fair ayu kwanitu, saise sabuw iyabowat tafah ayayara’aten i auman Anun Kakafiyin hinab.”
20 Pedro que ñee asi ee ra. —Sã mbae isiquia nembae quiachã ja. Nde abe equiachã tuchɨ. ¡Dios ra uquirãcuã mee eã mbae isiquia rɨbɨshorõ jẽ!
20 Baise Peter iya’afut eo “O akabay airi mi’itube kwatamorob, anayabin o kunotanot God ana siwar i boro kabayamaim inatubun.
21 Ndeturã eã ñochɨ̃ ndechɨangui re. Nyebe ra Dios uquirãcuã mee eã ndeje.
21 O a bowabow ta men aki biyai’imaim ema’am, anayabin o dogor God nanamaim i men mutufurinamih.
22 ¡Ndeɨcuã sɨ ehuɨ rã jẽ! Echeẽ ñee Dios je. Sã Dios nendua ɨcuã mbutiã ndesɨ.
22 Iti not kakafihine dogor kwikitabir naatu Regah isan kuyoyoban ta’itin a not kakafin nati dogoromaim ema’am boro nanotawiy.
23 ¡Sã ndeɨcuã tuchɨ riqui ndechɨangui re jẽ! Ndeɨcuã aɨcuate quia co, ɨ que Pedro ee ra.
23 Anayabin ayu ai’iti o dogor wanawanan i bahiy iwansumi mata ebifefek naatu bowabow kakafin ana dibur irun kuma’am.”
24 Simón ngue ñee Pedro je cote ra. —Echeẽ turã Dios je serɨɨ̃. Sã Dios seɨcuã mbutiã. Ɨ̃ nda aquiachãyã esɨ, ɨ que Simón nda.
24 Imaibo Simon iyafutih eo, “Regah isan kwayoyoban wainu, saise sawar iti na’atube men ta isou namataramih.”
25 Pedro que Dios cheẽ senei senei nguia ra. Juan abe esenei senei no. Aquere que echoɨ nyebi Jerusalén nda. Ñeend a cua jenda que embuchesea sea sucha tubɨrɨã nda. Samaria jenda mbuchesea sea Jesús renei nenei mbia je.
25 Regah ana yawas hio’orereb naatu ana tur hibibinan ufunamaim, Peter John hairi himatabir maiye au Jerusalem hiyey ana veya, Samaria bar merar ta ta wanawanahimaim tur gewasin hibinan auman hin.
26 Angel mo ngue tu Felipe je ra. Ibate sɨ que eru nguichi ñee ee ra. —Eso chõ turúquiaa. Eso chõ ñeenda ɨcoɨ̃ Jerusalén ɨcha. Gaza ɨcha abe, ɨ que ibatenda Felipe je ra.
26 Imaibo God ana tounamatar Philip iu, “A ef asukwafune inab, arar yan ana ef Jerusalemane re in Gaza titit iwat inab inare inan.” Ethiopian orot Philip hairi hitar|alt="Ethiopian eunuch and Philip" src="cn01931B.tif" size="col" loc="Act 8.26" copy="©1978 David C. Cook Publishing Co." ref="8.26-30"
27 Felipe que oso Dios cheẽ nguire ra. Echɨa o ji mo ngue esobeɨshɨ̃ ñeenda cúaa ra. Etiopía jenda rei echɨa o ji. Ae rei ererecua resenda. Candace, ɨ que ererecua je ra. Reina. Mbae isiquia Candace mbae que esaarõ arõ tuchɨ quia ee ra. Echɨa o ji oso quiatu quia Jerusalén nyii reaẽ. Oso quia equia Jerusalén ñee ñee sacuã Dios je nyii reaẽ.
27 Imih Philip misir ef nati butitiy inan founamaim Ethiopia orot gagamin hairi hitar. Iti orot i Ethiopia hai queen ana kabay etei ana nutitiyenayan gagamin, aiwob babin ana aiwob wabin i Kandis. Iti orot gagamin yena Jerusalem God kwafir sawar,
28 Uba que u quia uchuchua quiti cote ra. Carro ye que eru quia cote ra. Isaías chɨmbesa rese que eru quia mae mae carro ye ra. Dios cheẽ.
28 me yan ana wa bai ana ubar matabir maiye re’er, ef yanamaim dinab orot Isaiah ana buk rusasar ma iyab auman inan.
29 Espíritu Turã ngue ñee Felipe je ra. —Eso rã carro jii, ɨ que ee ra.
29 Naatu Anun Kakafiyin Philip iu, “Kwen ni’i wa sisibinamaim kwiyubin.”
30 Felipe que oso ra. Oso que Etiopía jenda andu ra. Isaías chɨmbesa rese que esɨ quia maemae nda. Nyebe Felipe ñee ee. —¿Isaías chɨmbesa checuate eriqui ndeje re? ɨ que Felipe ee ra.
30 Philip imaibo nunuw yen na iyubin, tainin i’abar dinab orot Isaiah ana tur biyab nowar, naatu Philip orot ibatiy, “Nati buk kubiyab anayabin iso’ob?”
31 —Tei. ¿Mañɨ ae ra eɨcua re? Aba mo eɨcuayãte seje resẽ. Echuɨ rã. Ecoi sejii. Sembaaquiatu rã se, ɨ que carro yenda ee ra.
31 Orot iya’afut eo, “Mi’itube boro anaso’ob? Orot ta isou nakubuna boro anaso’ob?” Naatu Philip ifefeyan yen sisibin mare.
32 Ã Isaías chɨmbesa rese que eriqui mae mae nda. Ã ndei e ã:
32 Orot gagamin i buk firorow wanawanan ana hanef iti rusasar ma biyab.
33 Nanderiquicharõsa turãte raque.
33 Taiyuwin yare, ma gewas ana baitafen tutur isan men hinuwet gewas,
34 Etiopía jenda que ñee Felipe je ra. —Embesa ji embuchecua seje. ¿Aba rɨɨ̃ Isaías riqui embesa mbesa re? ¿Mbiamo nɨɨ eriqui embesa re? ¿Ngũɨɨ̃ eriqui embesa re no? ɨ que Felipe je ra.
34 Naatu Ethiopia orot Philip ibatiy, “Ku’o anowar, yait isan iti dinab orot eo? I taiyuwin isan, ai orot babin ta isan?”
35 Felipe que embuchecua ee ra. Mbaaquiatu tuchɨ que Jesús rɨɨ̃ cote ra.
35 Imaibo Philip Buk ana hanef menamaim busuruf biyab imaim tur gewasin Jesu isan ana tur eowen.
36 Carro que ngasẽ ama moo cote ra. —¡Co ama ñɨ co! ¿Aa ra bautizar ere seje re? ɨ que Etiopía jenda Felipe je ra.
36 Ef yan hire hinan auman hina harew soson ta’amaim hitit naatu orot gagamin eo, “Harew iti, tare bapataito kwitu.”
37 —¿Jesús ereɨcua quia cote re? Jesús ɨcua tuchɨ mose ra bautizar ae ndeje cote, ɨ que Felipe ee ra. Etiopía jenda ñee ee cote. —Jesús aɨcuate quia co cote. Jesucristo rei Dios ndiirĩ. Aɨcua sequia co cote, ɨ que ra.
37 Philip iya’afut eo, “O karam boro bapataito inab, dogor tutufin etei inabitumatum na’at.” Iya’afut eo, “Ayu abitumatum Jesu Keriso i God Natun.
38 Carro que embutiba cote ra. Nguichi que esɨ ra. Ama ndie que echoɨ ra. Felipe que bautizar ɨ ee cote ra.
38 Orot gagamin ana wa rowenatan naatu Philip hairi hire hin harew yan hire nati’imaim Philip orot bapataito itin.
39 Usẽ ngue ama sɨ cote ra. Espíritu Turã ngue Felipe querao hue sɨ cote ra. Etiopía jenda que mae eã mbeɨ Felipe rese cote ra. Etiopía jenda ia tuchɨ que oso ra.
39 Harewane hiyeye ana maramaim, Regah Anunin Philip bora’ah. Orot gagamin men itin maiye, baise ereyasisir auman ana ef rura’ah maiye remor in.
40 Felipe que ngasẽ Azótoo ra. Sucha tubɨrɨã ngue embuchesea sea ra. Mbia mbiirandu randu tuchɨ Jesús cheẽ ndese. Ngasẽ nyee que Cesarea ra.
40 Nati ana veya’amaim Philip i Azotus imaim rouwatait, naatu in Caesarea tit, efamaim inan bar awan, awan run tit tur gewasin binan auman remor in.”
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Atos 8, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.