Atos 5
Mbia Cheẽ (SRQNT) vs AAI
1 Ananías, ɨ que emo je ra. Safira, ɨ que eninisi je ra. Ũquɨ̃ ngue vender ɨ ibi mo je ra.
1 Orot wabin Ananias aawan Sapphira hairi auman hai sawar turin hiya’aitit sabuw hitubun.
2 —Mbae isiquia ataque nandembuchɨmɨ nandembaerã, ɨ nyue. Eataque que emee Jesús chɨmbaaquiatu je cote ra. Eninisi abe que eɨcua ja ra.
2 Naatu kabay turin i botan, aawan i so’ob, naatu i ana baibasit auman iwa’an, turinawat bai in tur abarayah nahimaim ihouw ra’iy.
3 Pedro que ñee Ananías je ra. —¿Mbaerã Satanás ndiqui ɨque ndechɨangui re re? ¿Mbaerã erecheẽ ñooño Espíritu Turã je re? ¿Mbaerã ño mbae isiquia ataque erembuchɨmɨ nde? ¿Mbaerã ño ibi rɨbɨshoronda erembuchɨmɨ nde?
3 Peter Ananias isan eo, “Aisim Satan not kakafin dogor wanawanan yaru’uy Anun Kakafiyin matanamaim ifuwen, a me hitutubun kabay turin o isa ibotan?
4 ¿Mbaerã ño ere? Ibi rei nembae vender ɨ nonde. Mbae isiquia abe rei nembae. Mbia je rocoɨ̃ erecheẽ ñooñochɨ̃ nde. Dios je chõ erecheẽ ñooño nguiã, ɨ que Pedro ra.
4 Inaso’ob iti me i o nowa, baise o a baibasitamaim sabuw hitubun, naatu sabuw hitutubun ufunamaim iti kabay i o nowa. Aisim iti na’atube isinaf? O men orot ifuw, baise God ifuw.”
5 Ananías eandu mose que esɨ ngoɨ mano nda. Eandusa que siquiche ja ra.
5 Ananias tur iti nonowar ana maramaim an uy re morob, sabuw etei’imak tur iti hinonowar hai hibir ra’at.
6 Acuanɨndu mo ngue ngaẽ eraaque uma nda. Nguruchoɨ que nyati ra.
6 Oro’orot boubuh hina hirun biyan hibai hisum hibai hin rahemaim hiyai.
7 Emo mose jiri que mano je ninisi ru ra. Tres horas. Jiranuãte que ngu rese ra.
7 Three hours na’atube sasawar ufunamaim aawan babin na tit, i men so’ob Ananias isan abisa mamatar.
8 Pedro que ñee ee ra. —¿Manya rei ibi rɨbɨshoronda re? ¿Nderu ibi rɨbɨshoronda queru ja rei re? ɨ que Pedro ee ra. —Ae. Ũquɨ̃ ja chõ nyeresẽ, ɨchõɨño ngue eninisi Pedro je ra.
8 Peter babin ibatiy, “Ku’o gewas anowar, aaw airi a me hitutubun baiyanaban ana fofonin iti kwabai?” Babin iya’afut eo, “Me hitutubun ana baiyan etei i nati.”
9 Pedro ñee ee cote. —¿Mbaerã ere? ¿Mbaerã jendua nduachɨ̃ ũquɨ̃ ndese re? Jeñee ñooñochɨ̃ nguiã Espíritu Turã je. Ae nderu curuchoɨ nyati nae, ũquɨ̃ nyɨ nderaarõ arõ a. Eɨquesa ji a. A ecuaẽ ndererao sacuã a, ɨ que Pedro ee ra.
9 Peter babin isan eo, “Aisim aaw airi kwaibasit, Regah Anunin kwarutubun? Oro’orot iyab o aaw hibai hin hiya’iy i nati etawanamaim tebatabat o hina’abar kwananamih.”
10 Pedro cheẽ mose tuchɨ que esɨ ngoɨ mano nda. Ngu rã sɨ. Pedro resa rae mano. Acuanɨndu que ɨque ja eraaque rea ra. Nguruchoɨ que nyati ra. Eru atiquia jii que eruruchoɨ nyati ra.
10 Mar ta’imon babin Peter anamaim ra’iy rab morob, oro’orot boubuh hina hirur babin morob inu’in hi’itin hi’abar hin aawan sisibinamaim hiyai.
11 Jesús ɨcuasa que siquiche jate ra. Eandusa abe que siquiche jate no nda.
11 Sawar iti mamatar ekaleisia sabuw naatu sabuw afa auman iti tur hinonowar hi’oror sa’irih naatu hai hibir ra’at.
12 Jesús chɨmbaaquiatu que Dios quirãcuã teacuquia cuquia mbia je ra. Mbia mae sayã ngue esaã saã nguia mbia je ra. Milagros, ɨ que ũquɨ̃ je ra. Jesús ɨcuasa que ñumunua nua ja quia eɨquésaa ra. Portal de Salomón, ɨ que eɨquesa je ra.
12 Tur Abarayah ina’inan naatu baifofofor moumurih maiyow sabuw wanawanahimaim hisisinaf. Naatu baitumatumayah hai rou’ay mar etei i Solomon ana sebosebomaim hiruru’ay.
13 Jesús ɨcuasa rɨɨ̃ ngue mbia ñee turã ja quia ra. Mbia ataque que siquichete ra. Nyebe ñumunua eã nguiã erese.
13 Orot babin ufunane men karam boro hitakofanih, basit baitumatumayah hai gewasih isan sabuw wabih hibobora’ara’ah.
14 Jesús ɨcuasa tubɨrɨãt e que cote ra. Hombres tubɨrɨã. Mujeres abe tubɨrɨã no.
14 Naatu orot babin iyab Regah hibitumatum hina hirun kou’ay yayababar yen ra’at.
15 Erasi abe que mbia curuchoɨ choɨ quia ñeenda jie ra. Huee que eriqui eno eno ngua ye ra. —Sã Pedro aĩ ño ubi ubi erasi rese, ɨ que mbia ñee Pedro ucua mose ra.
15 Rou’obow nati’imaim sabuw sawusawuwih hi’abaren hitit ef gagamih yah emo’em afe’eh naatu ir yah hi’i’inuwih, saise Peter tanan ana youn afa tafahimaim tarabon isan.
16 Jerusalén ndurubinda abe que ngaẽ ngaẽ nguia ra. Erasi rurucuaẽ cuaẽ Jerusalén. Aba checuayã nyɨreco abe que ecurucuaẽ cuaẽ nguia ra. Dios que embucherõ cherõ ja quia ra.
16 Sabuw rou’ay gagamin maiyow hiru’ay, naatu bar merar afa Jerusalem sisibinamaim hima’am hai sabuw sawusawuwih naatu afa afiy kakafih hitoun buriburih hima’am hibuwih hinan etei’imak hiyayawasih.
17 Sacerdote rerecua que paama ɨ ra. Saduceos mo abe que chɨ erese ra. Ũquɨ̃ abe que paama ɨ no nda.
17 Firis Gagamin ana ofonah etei naatu Sadducee hai kou’ay bairi hibusuruf tur abarayah isah yah so’ar hibobowen, naatu sinafumaim hiyai.
18 Nyebe que Jesús chɨmbaaquiatu isi ɨcuã nda. Tarõ ngue policíaa ra.
18 Tur Abarayah hibow hifatumih naatu hibuwih hin dibur bar gagaminamaim hiyariyih.
19 Isa que ibatenda mo nguichi ee ra. Angel. Etaronda que embuquiata ra. Jesús chɨmbaaquiatu que equerao itaicuee ra. Ñee nonde ee.
19 Baise gugumin wanawanan Regah ana tounamatar na etawan etei botawiyen tur abarayah iunawiyih hitit, iuwih eo, Tounamatar tur abarayah dibur barane botaitih|alt="angel frees the apostles from the prison" src="cn01911b.tif" size="col" loc="Act 5.19" copy="©1978 David C. Cook Publishing Co." ref="5.19-20"
20 —Dios chuchúaa jẽso. Mbia je mbiirandu randu tuchɨ Dios cheẽ ndese. Dios cheẽ ndei aba mɨngosa. Aque rese mbia jembiirandu randu, ɨ que ibatenda Pedro je ra. Juan abe je.
20 “Kwanan Tafaror Bar gagamin wanawanan kwanabat iti yawas boubun ana tur tutufin sabuw etei hai tur kwana’owen.”
21 Jesús chɨmbaaquiatu eandu mose que echoɨ Dios chuchúaa ra. Mbia mbaaquiatu quiatu que echoɨ ra. Isamamɨmbe cote. Isamamɨmbe echoɨ mbia mbaaquiatu. Sacerdote rerecua que “jenyu” ɨ mbia rerecua ja je ra. Sacerdote resenda abe. Ameɨ je abe ñee. Ñumunua ja u nyɨese. Ñee ngue policía raarõsa je cote ra. —Jẽso policíaa. Jesús chɨmbaaquiatu jendu rã ure je, ɨ rei que ee ra.
21 Mar sibisib auman tur abarayah Tafaror Bar wanawanan was efanamaim hibusuruf sabuw hi’obaibiyih.
22 Ecuasẽ mose policíaa que Jesús chɨmbaaquiatu oreã ño ee ra. Ae nyebi chõ ecuaẽ nguiã sacerdote rerecua mbiirandu. Ñee ee.
22 Baise hina dibur baremaim hititit hibouyuwih naatu ma’utenayah hai ukwarih himatabir maiye hina hai tur hio’wen hio,
23 —Puerta ãtã ngue chɨ̃ ndei nguiã ure je. Soldados ngue chɨ rei nguiã itaicuee. Eraarõ ndaque. Ureequia rei ngue re. Eoreã ngue ra. Jesús chɨmbaaquiatu oreãte que ure je ra, ɨ que ra.
23 “Aki an dibur bar atitit etawan etei i tufatufbonen naatu etawan ma’utenayah auman hibatabat ai’itih, baise etawan abobotawiyen i men yait ta nati bar wanawananamaim atita’urimih.”
24 Sacerdote rerecua que nyuruɨra eandu ra. Dios chuchua raarõsa abe nyuruɨra eandu. —¿Mañɨ mañɨte equia re? ɨ que u ñee ñee nyue ra.
24 Firis ukwarih naatu Tafaror Bar kaifenayan hai ukwarin iti tur hinonowar etei hai kasiy ra’at hio, “Iti orot isah abisa matar?”
25 Emo ngue tu ñee ee cote ra. —Huee que jenyɨtarõ nyɨ Dios chuchúaa ra. Mbia mbaaquiatu quiatu, ɨ que embiirandu ra.
25 Rubira’e orot ta na run eo, “Kwananowar oro’orot kwabow dibur kwaya’aya i Tafaror Bar wanawanan sabuw tibi’obaibiyih.”
26 Eandu mose que Dios chuchua raarõsa nyoɨ erea ra. Nguesenda rese echoɨ erea. Curucuaẽ ja nguerecua je. Curucuaẽ turã. —Mbia tubirɨã nda sɨta mombo mombochɨ̃ nande je, ɨ ñene. Nyebe eɨcuã eã ee.
26 Naatu kaifenayan ukwarin ana orot afa bairi hin tur abarayah hibuwih bairi himatabir maiye, men hifair o hikwararihimih, anayabin sabuw agimamaim borabirabih hirouw hibir.
27 Jesús chɨmbaaquiatu que ecurucuaẽ mbia rerecua je ra. Sacerdote rerecua que ñee ee cote ra.
27 Tur Abarayah hibuwih hina hirun Kaniser (Sanhedrin) nahimaim hibat naatu Firis Gagamin ibatiyih eo,
28 —“¡Mbia ra jembiirandu randuchɨ̃ Jesús rese jẽ!” ure rei que jẽje. Urecheẽ jemumba chõchɨ̃. Jerusalén jenda ja jembiirandu randu chõchɨ̃ nguiã. “Jesús ɨquiasa chõ ũquɨ̃ nde”, ¡jenyechɨ̃ nda ure rɨɨ̃ jẽ! ɨ que sacerdote rerecua Jesús chɨmbaaquiatu je ra.
28 “Aki tur fokarin maiyow ao fafari iti orot wabinamaim sabuw men kwani’obaiyih, naatu baise kwa abai’obaiyen i tit Jerusalem wanawanan sabuw etei tenonowar, naatu kwakok iti orot momorob ana ubar aki bain isan kwayayamatat.”
29 Pedro que echeẽ sɨbɨshorõ nda. Nguesenda rese echeẽ ndɨbɨshorõ. —Dios cheẽ nguia aba mumba aroneate nguiã. Mbia cheẽ nguia nda aba mumba jiri nguiã ña.
29 Peter naatu tur abarayah afa bairi hiyafutih hio, “Aki i God fanan anab men orot fanahimih.
30 Jẽ nguia Jesús jembucha nguiã ira rese. Eɨquia sacuã. Dios que embuquera sɨ ra. Nanderu rerecua que embuquera sɨ ra.
30 It ata a’agir hai God Jesu kwa onaf tafanamaim kwa’onaf kwa’asabun momorob i morobone God bora’ah maiye,
31 Dios que nguiirĩ mɨngo mbia rerecuarã tuchɨ cote ra. Ujii beɨ que emɨngo ra. Mbia rerecuarã. Mbia rirõ sacuã eɨcuã sɨ. Israel jenda mbuɨ sacuã huɨɨcuã sɨ. Dios eɨcuã mbutiã sacuã esɨ.
31 God bora’ah yen uman ana asukwafune ima’an, bonawiyenayan naatu baiyawasayan matar, saise Israel sabuw hai ef nabotawiy dogor baikitabiren naatu notawiyen hinab.
32 Ũquɨ̃ ndese que uremae ja ra. Nyebe ureɨco nguiã mbia mbiirandu randu ã. Espíritu Turã abe mae ja erese. Nyebe a e abe riqui nguiã mbia mbiirandu randu co. Dios quia Espíritu Turã mee mee nguiã ucheẽ mumbasa reã je, ɨ que Pedro ra.
32 Aki i iti sawar hai sifrubonayah, naatu sabuw iyab hibifanabow isan God Anun Kakafiyin bitih auman siftirurubon.”
33 Ererecua que paama ɨ ja Pedro cheẽ mose ra. Nyebe eriqui nguiã eɨquia ja serɨ̃te.
33 Kaniser sabuw iti tur hinonowar ana veya, gagamat yen bufutih hikokok kwanekwan i boro tur abarayah hita’asbunih.
34 Fariseo mo abe que chɨ̃ erese ra. Gamaliel, ɨ que ee ra. Ae abe que ererecua ra. Mbia chɨɨcua jat e que ae ra. Mbia mbaaquiatu quiatusa que ae ra. Dios cheẽ nenei neneisa que ae ra. Ae que juã ñee nda. —Jesús chɨmbaaquiatu jemondo mbiirĩ conosẽ itaicuee, ɨ que ra.
34 Baise Pharisee orot wabin Gamaliel, ofafar bai’obaiyenayan, sabuw etei iti orot hikakakafiy, kou’ay wanawanan misir iuwih tur abarayah hibuwih hitit ufunamaim mar kafai hibat.
35 Ñee ngue ererecua uataque je cote ra. —Tacheẽ jẽje, Israel jenda. ¡Jendua tuchɨ jẽ! ¡Jẽocochɨ̃ nda Jesús chɨmbaaquiatu rese jẽ!
35 Naatu imaibo Kaniser iuwih eo, “Taituwau Israel, abisa iti orot isah kwayayakitifuw mata toniwa’an gewas kwananotabo kwanasinaf.
36 ¿Teudas sɨ jẽtesareɨ re? ¿Jendua eãte quia erese re? Teudas quiatu ucuasu saã saã nguia resẽ. Erimbarã tubɨrɨãte chee. Cuatro cientos chee erimba. Mbia Teudas ɨquia chee. Teudas mano nyee. Erimba que saseɨ̃ saseɨ̃ ja chee. Erimba que ua ja ra.
36 Kwananot iti boro’omo Theudas tit orot gagamin ta rouw eorereb naatu oro’orot etei 400 na’atube hikofan, Baise hi’a’asabun ana veya ana bai’ufununayah etei hitaragiy nanabin hin, naatu ana kou’ay re rumoromorob sawar.
37 Aquere que Judas abe riqui ra. Galilea jenda. Censo mose. Mbia que siqui jate eruɨ no nda. Erimbarã. Ae abe que mano cote ra. Erimba abe que saseɨ̃ saseɨ̃ nda. Erimba que ua ja no nda.
37 Nati ufunamaim Judas Galilee orot sabuw hibiyab ana veya tit, sabuw bow kou’ay busuruf, baise i auman hi’asabun naatu ana bai’ufununayah hitaragiy nanabin hin.
38 Nyebe ã jẽteachõ. Jesús chɨmbaaquiatu jẽteachõ. Sã ae ae quia ua, Dios siquiã mose erese.
38 Isan imih abisa iti boun emamatar isan au’uwi, iti orot kwaihamiyih, naatu kwa’uwih ten, anayabin orot ana notane hinayakitifuw hinasisinaf na’at boro nasawar.
39 Dios quirãcuã siqui mose erese ra nandesiquisã aronea. ¿Mañɨ nande ra eriquisã nde? ¡Jesús rimba nandeteachõ ño jẽ! Dios quirãcuã nguia siqui rei erese. Dios je ra nandeɨcuã abareãte, ɨ que Gamaliel ra.
39 Baise Godane nanan na’at, kwa men karam boro kwana’otanih, kwa boro taiyuw God bairi kwanabiyow kwana’itin.”
40 Gamaliel cheẽ nduɨ sɨ chõ ngue ererecua siqui ja nguiã cote. —Jenyu, ɨ nguiã Jesús chɨmbaaquiatu je cote. Iruã nua cote. —¡Mbia je ra Jesús cheẽ jẽsenei senei sɨchɨ̃ core jẽ! ɨ rei que ee ra. Ererecua que huɨ esɨ cote ra.
40 Tur Abarayah hi’afih hirun naatu hirouw. Imaibo tur fokarin maiyow hi’uwih naatu hiofafarih Jesu wabin men hinao rerereb, naatu hi’uwih hai au ubar hin.
41 Jesús chɨmbaaquiatu que nyoɨ mbia rerecua recha cote ra. Eyate que nyoɨ ra. —Jesús rɨɨ̃ ño ureɨruã nua nguiã, ɨ que ra. Eya tuchɨ chõ ngue ra.
41 Tur Abarayah Kaniser hihamiyih hitit naatu ereyasisir auman hin, anayabin Jesu wabinamaim hibi’akir i igewasin kwanekwan.
42 Mbia que embaaquiatu quiatu beɨ ra. Jesucristo rɨɨ̃ mbia mbiirandu randu beɨ. Mbia chuchua que embuchesea sea quia mbia mbiirandu randu Jesús rɨɨ̃ nda. Dios chuchúaa abe mbia mbiirandu randu.
42 Mar etei Tafaror Baremaim naatu hai baremaim sabuw hibi’obaiyih naatu tur gewasin Jesu Keriso isan sabuw hai tur hi’o’owen.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Atos 5, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.