Atos 10

Mbia Cheẽ (SRQNT) vs AAI

Sair da comparação
AAI TUR GEWASIN O BAIBASIT BOUBUN
1 Soldados rerecua mo ngue siqui sucha tubɨrɨã Cesaréaa ra. Italia jenda rei ũquɨ̃ soldados. Cien ngue soldados ra. Cornelio, ɨ que soldados rerecua je ra.
1 Caesarea imaim orot wabin Cornelius Rome baiyowayah hai orot ukwarin baiyow ana kou’ay wabin Italian Regiment.
2 Ae que ñee ñee mbeɨ quia Dios je ra. Ae que eturã ndiqui Dios je ra. Mbae isiquia que emee mee tuchɨ quia mbaecha reã je ra. Echuchua jenda abe que eturã ndiqui Dios je ra.
2 Cornelius i God ana orot ta, i ana nibur tutufin etei God hikwakwafir, baibais gagamin maiyow yababan wairafih bitih, naatu mar etei God isan yoyoyoban. Cornelius eyoyoyoban|alt="Cornelius praying" src="cn01943B.tif" size="col" loc="Act 10.2" copy="©1978 David C. Cook Publishing Co." ref="10.2"
3 Tenda nyeseco ramo mose que Cornelio ibatenda mo ndea cuu ra. Angel. Echecua tuchɨ que ee cuu ra. Ɨque que echuchúaa ee cuu ra. —Cornelio, ɨ que ñee ee cuu ra.
3 Veya ta rabirab three korok na’atube matan hibora’ah God ana tounamatar na run wabin su’ub eo, “Cornelius!”
4 Cornelio que mae quiatu tuchɨ erese ra. —¿Mbae ere, Sererecua? ɨ que siquiche ñee ee ra. Ibatenda que ñee ee cote ra. —Co ereɨco ñee ñee mbeɨte Dios je co. Co ereɨco mbae mo mee mee mbeɨte mbaecha reã je co. Nyebe Dios ia tuchɨ riqui nguiã nderese co.
4 Cornelius matan takiyat itinkikin erebirubir auman eo, “Regah abisa kukokok?”
5 Huee que Simón Pedro mo ndiqui Jópee ra. Nderimba mo emondochoɨ erea. Ereru sacuã ñee ndeje.
5 Imih boun orot afa iniyafarih hinan Joppa orot Simon, wabin ta Peter, i hinanawiy bairi hinan.
6 Huee eriqui Simón Curtidor chuchúaa huee. Am a ndɨsha rimia eriqui hue. Sã nderimba ecurucuaẽ hue sɨ. Ñee ñee sacuã ndeje, ɨ que ibatenda Cornelio je cuu ra.
6 Simon bobaituw kanabihimaim sawar yumatah ta ta sakirayan i ana baremaim bairi tema’am, ana bar tor rewan ebatabat.”
7 Dios chɨmondo ibatenda que oso Cornelio recha cote ra. Cornelio que ñumumba cote ra. Jenyu, ɨ que ngũimba nyeremo je ra. Aque mɨɨ soldado je abe no. Ae rei Cornelio raarõsa. Ae que ndua ndua beɨ quia Dios rese ra.
7 Basit tounamatar hairi hio inan ufut, Cornelius ana bowayah orot rou’ab naatu baiyowayah orot ta’imon e’af ayuwih. Iti baiyowayan orot auman i God ana orot, Cornelius biyan ana tafafarayan orot.
8 Ũquɨ̃ je que Cornelio uquereɨcuã nenei nenei ja ra. —Jẽso Pedro reru Jope sɨ, ɨ que ee cote ra.
8 Sawar etei himamatar na’atube hai tur eowen, basit iyafarih hin Joppa hitit.
9 — ausente —
9 Mar to orot efamaim hina Joppa hibiyubin auman, Peter auyit yen in bar tafan yoyoban isan.
10 — ausente —
10 Basit bayumih morob ana kok i bay taa, bay hibogaigiwas bifotamih i matan taratan.
11 Ibei que nyɨequia ee cuu ra. Tiru ɨcoɨ que tu ibei sɨ ra. Tiru chimangũiana isi ji que tu nguichi ee cuu ra. Echimangũiana isi ji ja.
11 Mar botawiy naatu sawar ta rar gagamin na’atube umasusun kwafe’en hikuhamihamiy re me yan titit itin.
12 Mbae tubɨrɨã ngue tu nguichi tiru ɨcoɨ y e ee cuu ra. Mbae chumumbara tuchɨ. Quiaa rɨɨnda ja. Mbeɨ abe n o. Nguireĩ abe no. Mbae ibi rɨɨnda ja tuchɨ que chɨ tiru ye cuu ra.
12 Nati wanawanan for yumatah ta ta, kok uma’ar, gabunam, naatu kutor mamu. Peter matan hibora’ah masanuw kakafih biyah gubagug auman itah|alt="Peter’s vision" src="cn01945B.tif" size="col" loc="Act 10.12" copy="©1978 David C. Cook Publishing Co." ref="10.12"
13 Pedro que echeẽ mo ñandu cote ra. —Ehuã na, Pedro. Emo eɨquia ndechɨurã, ɨ que ra.
13 Orot fanan nowar eo, “Peter kumisir iti sawar kurouw ku’aa.”
14 —Tei, Sererecua. Urechɨu eã ño ã ndesẽ. Ã mo ngue ureu eã mbeɨ quia ra. Mbaeɨae tuchɨ ure je judíos ja je, ɨ que Pedro ee ra.
14 Baise Peter iya’afut eo, “Men karam Regah, ayu men kafai sawar iti na’atube karitanih eregubagub auman aa’umih.”
15 Dios que ñeembe ee ra. —¡Sechɨmee ndechɨurã nda ereisiteãchɨ̃ jẽ! ɨ que ra.
15 Orot fanan iban bairou’abin e’af maiye, “Sawar abisa God eorereb gewasin rarouw men o a notamaim kakafin inarouw inao.”
16 Eɨ̃ sɨ que tiru ɨcoɨ ru tres veces ra. Mbae chumumba ra ja resebe. Tiru que oso beɨ ibate cote ra.
16 Sawar iti na’atube mar tounu matar, imaibo naniyan meyemeye sawar matabir maiye yen mar run.
17 Pedro que ñumumba cote ra. Ndua ndua tuchɨ que uquereɨcuã ndese ra. Aque mosete que Cornelio rimba ngasẽ nda. —¿Ma Simón chuchua ma nde? ɨ que ngasẽ nda.
17 Peter matan hibora’ah sawar iti i’itin anayabin so’ob isan kasiy ma binotanot, orot Cornelius iyafarih hinan bar hitita’ur hina fur awan hibat.
18 —¿Simón Pedro riqui a re? ɨ que ra.
18 Hi’afariy hibatiyih hio, “Orot wabin Simon Peter iti a baremaim ema’am?”
19 Pedro qu e ndua ndua beɨte quia uquereɨcuã ndese ra. Nyebe Espíritu Turã ñee nguiã ee. —Mbia tres ngaẽ nguia nderequia co.
19 Peter matan hibobora’ah isan boro’ika ma binotanot, Anun Kakafiyin iu eo, “Simon, orot nah tounu o tenunuwihi.
20 Equichi. Eso rã erese. ¡Esiquicheã oso erese jẽ! Se chõ ngue ambu nderea resẽ, ɨ que Dios Pedro je ra.
20 Imih kumisir kura’iy bar baban, men a inakutan baise bairi kwanan, anayabin ayu aiyafarih hina.”
21 Pedro que nguichi u ee cote ra. Cornelio rimba je. —Serequia chõ jenyu nguiã co. ¿Mbaerã jẽɨngo serequia re? ɨ que Pedro ra.
21 Peter misir ra’iy naatu iuwih eo, “Ayu orotoban iti kwa ayu kwanunuwuhu, kwa a’an aisim kwana?”
22 —Cornelio quia urembu nguiã nderea co. Ae rei soldados rerecua turã. Judío chɨɨcua tuchɨ que ae ra. Eturãte eriqui Dios je co. Angel que oso ñee Cornelio je ra. “Mbia emondo rã Pedro reru sacuã. Pedro cheẽ echandu rã”, ɨ que ángel Cornelio je ra, ɨ que Cornelio rimba Pedro je ra.
22 Hiya’afut hio, “Aki i baiyowayan orot ukwarin wabin Cornelius iyafari ana. Iti orot ana yawas i gewasin, naatu God ebibiruw, Jew sabuw etei iti orot i tekakakafiy. Tounamatar kakafiyin iu, o tifefeyani itan ana bar, saise o abisa itao’o i tanowar isan.”
23 —Jenyu rã ɨque. Jengue a, ɨ que Pedro ee ra. Isamamɨ ngue Pedro oso erese cote ra. Jesús quiato Jope jenda abe que nyoɨ erese ra.
23 Basit Peter nah tounu buwih bar hirun bairi fai ta’imon hi’in.
24 Isamamɨ ngue ngasẽ Cesarea cote ra. Cornelio que esaarõ arõ nguia huee ra. Nguesenda rese que eriqui eraarõ arõ nda. Nguiirĩ abe rese que eriqui eraarõ arõ nda. —Jenyu Pedro raarõ serese. Echeẽ andu sacuã, ɨ nda nguesenda je nyii ra.
24 Veya baitonin hina Caesarea hitit. Cornelius i ma matan ef i’itin, taintuwan afa e’af ayuwih hina ana baremaim bairi hima Peter hikakaif.
25 Pedro que ngasẽ oso Cornelio chuchúaa ra. Cornelio que oo erese ra. Aquere que ngoi ngũíã ndese ñee ñee ee ra. Ibatenda Pedro riqui reĩ nguiã Cornelio je.
25 Peter na bar rur ana maramaim, Cornelius nanamaim sun yowen kwafir re.
26 Pedro que ñee ee ra. —Ehuã na. Dios eã ño se re. Nderã sɨ chõ se re. Mbia chõ se re, ɨ que Pedro ra.
26 Baise Peter imisiruw eo, “Kumisir ayu i orot o na’atube.”
27 Ñee ñee ngue equia nyue cote ra. Nyoɨ que ɨque mbia tubɨrɨãsa cote ra.
27 Peter tur busuruf auman Cornelius hairi hirun hin bar wanawanan hitit naatu sabuw kou’ay gagamin na’in hima’am kouh yen.
28 Pedro que ñee ũquɨ̃ je ra. —Se rei judío. Judío siqui aronea ndaque mbiamo ndese. Judío ɨque aronea mbiamo nyuchúaa. Ũquɨ̃ jẽɨcua raque quia ã. Dios que ñee seje cuu ra. Dios que sembaaquiatu cuu ra. “Mbiamo abe que eturãte riqui ra. Mbiamo ndese abe eɨco jiri”, ɨ que Dios seje ra.
28 Iuwih eo, “Kwa etei kwaso’ob Jew hai ofafar men ebibasit boro Ufun Sabuw atinanawani bairi tatitayo’ay. Baise God i’obaiyu aitin ayu men orot ta biyan karitanin o gubagub anarouw anao.
29 Nyebe achu jeɨ nguiã ndecheẽ mose co. ¿Mbaerã “echu” ere seje re? ɨ que Pedro Cornelio je ra.
29 Imih ayu isou tur kwabiyafar, ayu men erekwahir auman anamih. Ayu kwa abibatiy, aisim ayu isou tur kwaiyafar ana?”
30 Cornelio que ñee ee cote ra. —Hue tenda beɨ aɨco ñee ñee Dios je co. Tenda nyeseco mose aɨco beɨ ñee ñee Dios je co. Se cheẽ mose que ibatenda mo ndu seje ra. Angel. Tu que seje hace cuatro días ra. Tirushĩ tuchɨ que ecunua nda.
30 Cornelius iya’afut eo, “Veya kwafe’en na’atube sawaraka, veya three korok na’atube rabirab au baremaim ayoyoyoban, naniyan meyemeye orot ana faifuw kwes nau’umaim bat eo,
31 Ibatenda que ñee seje ra. “Cornelio, Dios ndecheẽ ñandu beɨ quia co. Dios mae mbeɨ quia nderese co. Mbae mee ndese mbaecha reã je eriqui mae co. Dios riqui ndeɨcuate co.
31 ‘Cornelius, ayoyoban God nowar naatu a siwar sabuw yababan wairafih ibitih imaim ana not kusib.
32 Mbia mo emondo rã Jópee. Hue Simón Pedro ndiqui hue. Hue eriqui Simón Curtidor chuchúaa hue. Ama ndɨsha rimiã ndese eriqui hue. Sã nderimba mo erurucuaẽ aa”, ɨ que ángel seje ra.
32 ‘Orot ta kwiyafar en Joppa imaim orot wabin Simon wabin ta Peter i Simon bobaituw kanabihimaim sawar ta ta sakirayan ana bar tor rewanamaim ema’am biyan etit.’
33 Nyebe serimba amondo jeɨ nderea. Coche erechu nguiã seje aa. Ndecheẽ andu sacuã ño urecu nguiã aa. Dios cheẽ esenei na ure je cote. Ae Dios mondo ndeje, erenei sacuã ure je, ɨ que Cornelio Pedro je ra.
33 Imih o isa tur saisewat aiyafar, naatu gewasin maiyow o ina itit, naatu aki etei God nanamaim Regah sawar etei eo biyuni nowaramih ama akakaif.”
34 Pedro que ñee ee cote ra. —Judíos achõ je eã ño Dios turã ndiqui reaẽ. Mbiamo abe chõ ebi riqui reaẽ.
34 Imaibo Peter busuruf binan eo, “Ayu bounabo aso’ob, God men orot babin ta’imon itin yan ebaibimih.
35 Mbiamo abe ɨreɨ̃ ɨreɨ̃ chɨ̃ nguiã Dios sɨ re. Ibimo jenda re. Ũquɨ̃ siqui turã ño nguiã Dios je reaẽ. Nyebe Dios abe eturã ndiqui ũquɨ̃ je reaẽ. Judíos achõ eã ndaque.
35 Baise orot menan ta ta iyab i tibibiruw naatu abisa gewasin tisisinaf.
36 Dios que ucheẽ turã mondo judíos je ra. Dios cheẽ turã ngue tu Jesucristo rɨɨ̃ nda. Ae rei aba mbiasa. Jesucristo rei mbia rerecua tuchɨ.
36 Tur God iyafar na Israel biyah titit i etei kwaso’ob, iti tur gewasin i tufuw Jesu Keriso wanawanamaim ema’am. It etei ata Regah.
37 Judío recua ja que Dios cheẽ turã ndiqui ã ndesẽ. Juan Bautista reco mose que Dios cheẽ ngasẽ judíos ja je ra. Juan Bautista que Dios cheẽ senei senei Galilea ra. Aque mose rane ngue Dios cheẽ ngasẽ judíos ja je cote ra. Ũquɨ̃ jẽɨcua tuchɨ quia ã ndesẽ.
37 Naatu kwaso’ob sawar abisa Judea wanawanan mamatar, John bapataito isan bibinan ufunamaim iti sawar i Galilee imaim busuruf.
38 Jesús siqui turã jẽɨcua quia resẽ. Jesús Nazaret jenda siqui turã mbeɨ. Dios que Jesús mbuquirãcuã Espíritu Turã je ra. Dios que siqui tuchɨ erese ra. Nyebe eriqui nguiã mbae turã naa naa. Nyebe eriqui nguiã aba checuayã ɨcuã jea jea mbia sɨ. Ũquɨ̃ jẽɨcua quia ã ndesẽ.
38 Mi’itube Anun Kakafiyinamaim God Jesu Nazareth matuwan tafan eof nowah naatu fair tafan bisuwai i kwaso’ob. Naatu ana bowabow mi’itube run tit bow yawas gewasin sinaf, sabuw iyab afiy hai fairamaim hima’am etei biyawasih auman i kwaso’ob, anayabin God i hairi hima’am.
39 Jesús chɨmbaaquiatu chõ ureɨco nguiã ã. Jesús chɨsaã ndese que ureɨco mae mae huee ra. Judea ruɨ ja. Jerusalén abe que ureɨco mae mae echɨsaã ndese ra. Huee Jesús reco mose que mbia eɨquia cote ra. Huee que mbia embucha ira rese ra. Eɨquia sacuã.
39 Sawar abisa Jew hai me yan naatu Jerusalemamaim sisinaf etei i aki a’itah sif arurubon. Naatu onaf afe’enamaim hikubar momorob auman i aki aso’ob.
40 — ausente —
40 Baise veya tounu ufunamaim God morobone bora’ah maiye naatu iwa’an tit irerereb sabuw hi’itin.
41 — ausente —
41 Men sabuw etei hi’itin, baise sabuw iyab God rurubinihiwat, nati i aki iyab morobone mimisir maiye ufunamaim bairi a’aa atomatomawat.
42 Jesús que uremondo mbia mbiirandu randu sacuã ngũɨɨ̃ nda. “Secheẽ turã jẽsenei senei nguia mbia je. ‘Dios que Jesús mɨɨ nda. Mbia mano je ɨcuã ndea sacuã. Manoã je abe ɨcuã ndea sacuã. Jesús r a eɨcuã tea ja’, jenye quia mbia mbiirandu randu”, ɨ que Jesús ure je ra.
42 Naatu eobaiyuni tur gewasin sabuw etei isah ana binan hai tur ana’owen Jesu i God Rubin sabuw yawayawasih naatu murumurubih baibabatiyih isan.
43 Dios cheẽ mbuchecuasa ja que embesa mbesa Jesús rɨɨ̃ cose ra: “Dios turã nda eriqui Jesús ɨcuasa je. Dios ra Jesús ɨcuasa ɨcuã mbutiã tiã esɨ”, ɨ que Dios cheẽ mbuchecuasa ra, ɨ que Pedro Cornelio je ra.
43 Dinab orot etei isan hibinan hio sabuw iyab i wabinamaim hinabitumatum boro hai bowabow kakafih nanotawiyen.”
44 Pedro cheẽ mose que Espíritu Turã ndu ɨque eandusa chɨangui re ra. Eandusa chɨangui re ja ɨque.
44 Peter iti na’atube bat eo inan wanawanan Anun Kakafiyin ra’iy sabuw iyab hima tur hinonowar tar gabuwih.
45 Pedro resenda judíos que nyuruɨra tuchɨ ra. —Judíos eã je abe chõ Dios riqui Espíritu Turã mondo mondo re, ɨ que judíos Jesús quiato u nyuruɨra ra.
45 Jew baitumatumayah afa Peter bairi Joppa’ane hinan hifofofor men kafaita. God ana usar Anun Kakafiyin Ufun Sabuw auman tafahimaim isuwai re’ere isan.
46 Judíos eã ngue mbiamo ñee saã saã nda. Espíritu Turã ɨque mose echɨangui re. Ñee turã ja Dios rɨɨ̃. Nyebe judíos ñee. —Ã ñɨangui re abe Espíritu Turã ɨquechɨ̃. Judíos eã ndaque, ɨ que eandu ra. Pedro que ñee nguesenda je cote ra.
46 Naatu sabuw menah botabir tur ta ta hio God hibora’ara’ah.
47 —Espíritu Turã ngue ɨque echɨangui re cote ra. Nyebe bautizar tae ee i je cote. Emo nda seriquisãyã, ɨ que Pedro ra.
47 “Iti sabuw boro yait harewamaim bapataito bain isan na’otanih? Anayabin Anun Kakafiyin it tabaib na’atube i auman hibaika.
48 Nyebe que Pedro bautizar ɨ ee ra. Jesucristo rimbarã ngue bautizar ɨ ee ra. Aquereque ñee ja Pedro je ra. —Eitõ mocoɨ̃ jiri quia ure rese aa, ɨ que ee ra.
48 Basit iuwih Jesu Keriso wabinamaim bapataito hibai, naatu Peter veya bai’ab na’atube bairi ma isan hifefeyan nati’imaim bairi hima.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Atos 10, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.