Mateus 9

Golin New Testament (GVF_WBT) vs NTLH

Sair da comparação
NTLH Nova Tradução na Linguagem de Hoje 2000
1 Yesu pi sipe ala mile nil benge kole kwi pire, inin ogin ain ongwa.
1 Jesus entrou num barco, voltou para o lado oeste do lago e chegou à sua cidade .
2 Ibal kobe aan kawn ki sungwa yal ta, borebil si yuungwa. Yuure Yesu aa te wai ere yalini tenama di pirungwa Yesu kanere, iru di aan kawn ki sungwa yal tongwa, “Na wanane, yobilaan bilo. I kal digan ere taalime eringa kire di eremua.”
2 Então algumas pessoas trouxeram um paralítico deitado numa cama. Jesus viu que eles tinham fé e disse ao paralítico:
3 Dungwa ena Yuda ibal ka main nil si tongwa yal kobe, iru nomanin suna ali si pirungwa, “Yal ta i kal nigi dongwa ere God gain ka si tomua.”
3 Aí alguns mestres da Lei começaram a pensar: — Este homem está
4 Inin nomanin suna ali si pirungwa Yesu kanere, “I ibal kobe tameran kal gogo nomanin suna ali si pirine?
4 Porém Jesus sabia o que eles estavam pensando e disse:
5 ‘Kal digan ere taalime eringa kire di eremua,’ diralga ka pilaan painamba, ‘Gawalin ire kol warana po,’ diralga u wai nam mo, pekenam mo, ibal i kanamua.
5 O que é mais fácil dizer ao paralítico: “Os seus pecados estão perdoados” ou “Levante-se e ande”?
6 Na U Ibal Obinga Yal ibal kobe kal digan ere taalime erungwa kire di erabinga yobilaan na tongwa main pire bawa dinanwa.” Iru dire di aan kawn ki sungwa yal tongwa, “Ale, gawalin aa te ire i ere oginin po,” dungwa.
6 Pois vou mostrar a vocês que eu, o Então disse ao paralítico:
7 Dungure alere ere ogin ongwa.
7 O homem se levantou e foi para casa.
8 Kal iru erungwa, ibal taminin kuril di kane, God yobilaan ibal iru tongwa wai pire maki ye God tongwa.
8 Quando o povo viu isso, ficou com medo e louvou a Deus por dar esse poder a seres humanos.
9 Ena Yesu baan i pisere ere pire, yal ta kaan Matyu kobile moni takis ingwa ogu amin di milungwa kanere, “Na munan kol duulin bile wo,” di tongure, Matyu alere mun kol duulin bile ongwa.
9 Jesus saiu dali e, no caminho, viu um cobrador de impostos, chamado Mateus, sentado no lugar onde os impostos eram pagos. Jesus lhe disse: Mateus se levantou e foi com ele.
10 Ena kaun ta Yesu Matyu ogin ala komina ne milungure, kobile moni takis ingwa yal digan, te taalime erungwa yal kobe yal binanbile u bawa dire, Yesu te gawlima kobe para, komina nongwa.
10 Mais tarde, enquanto Jesus estava jantando na casa de Mateus, muitos cobradores de impostos e outras pessoas de má fama chegaram e sentaram-se à mesa com Jesus e os seus discípulos.
11 Nongure Parasi kobe taw kanere iru di Yesu gawlima kobe tongwa, “Tameran ka nil si i tongwa yal kobile moni takis ingwa yal digan, te taalime erungwa yal bole para komina ne mileme?”
11 Alguns fariseus viram isso e perguntaram aos discípulos: — Por que é que o mestre de vocês come com os cobradores de impostos e com outras pessoas de má fama?
12 Dungwa i, Yesu pirere dungwa, “Ibal imore milungwa dokita milungwa gul pekenamba nibil erungwa ibal omua.
12 Jesus ouviu a pergunta e respondeu:
13 Komina si gale na tenanga tamama. Aa te wai konagi ere ibal kobe tenanga wai pirabinwa. Ka main minin ganin bile dungwa i main pire bawa dinana po. Ibal maribe milungwa di ku bilala dire, gariba gul ukiwa. Ibal piril sungwa te nigi nagi dongwa di ku bilala dire, ime wiwa,” dungwa.
13 Vão e procurem entender o que quer dizer este trecho das
14 Ena kaun iray Yon gawlima kobe Yesu milungwa gul ure, iru sirin bile tongwa, “Na ibal kobe, te Parasi kobe komina mawal morin ere milebinba, tameran i gawlimanin kobe komina mawal ere milekeme?”
14 Então os discípulos de João Batista chegaram perto de Jesus e perguntaram: — Por que é que nós e os
15 Dungure Yesu iru di yalin kobe tongwa, “Yal ta abal inangwa kaun, yalini gawlima kobe guman yaare komina mawal ere milekungwa mere, na gawlimanan kobe ama iru ere milimba, kaun ta na awli nangure ena kaun iray, na gawlimanan kobe komina mawal ere milamua.
15 Jesus respondeu:
16 “Ibal gal kwi bigin sekungwa iray, gal golin bali sungwa bolimina si bilekenamua. Si bilangwa, gal kwi ai i dire kunangure, gal golin iray kwi ama bali bilkaw sinamua.
16 — Ninguém usa um retalho de pano novo para remendar uma roupa velha; pois o remendo novo encolhe e rasga a roupa velha, aumentando o buraco.
17 Te ibal wain nil kwi meme gain mugu golin ali garu dekenamua. Ali garu dinangwa miin ure u niminin mile, meme gain mugu si gala dinangure wain nil u mena pire, mugu para pawa dinamua. I iru pisere, wain nil kwi, meme gain mugu kwi dungwa ali garu dinangwa nil wain te mugu para mama dinamua.”
17 Ninguém põe vinho novo em
18 Ena Yesu ka dungwa i di te milungure, Yuda kenin erungwa yal ta ure, yaa gobin bile iru di tongwa, “Na abilan maliagira gulimba i ure gain mina aa taw sinanga, u kwi pire milamua.”
18 Enquanto Jesus estava falando ao povo, um chefe religioso chegou perto dele, ajoelhou-se e disse: — A minha filha morreu agora mesmo! Venha e ponha as mãos sobre ela para que viva de novo.
19 Dungure Yesu alere gawlima kobe bole yal ta ereko ongwa.
19 Então Jesus foi com ele, e os seus discípulos também foram.
20 Ongure, abal ta me erin anan kole kole muru kawnan milin sutan mayan gain mina pai waa di milungwal milungwa, Yesu mun kol pirere yalini gal ulin aa tongwa.
20 Certa mulher, que fazia doze anos que estava com uma hemorragia, veio por trás de Jesus e tocou na barra da capa dele.
21 Abalini inin iru nomanin si pirungwa, “Yalini galsuna ulin tawle aa teralga, na suna pilaan paire milalwa.”
21 Pois ela pensava assim: “Se eu apenas tocar na capa dele, ficarei curada.”
22 Iru pirungure Yesu kwi sinaa dire abal kanere iru dungwa, “Na abilane, yobilaan bilo. I pire gi dingi malia pilaan pai milinwa.” Dungwa kaun i, abalini u wai ongwa.
22 Jesus virou, viu a mulher e disse: E naquele momento a mulher ficou curada.
23 Ena Yesu Yuda kenin erungwa yal ogin ala pire, ibal pumugu sungwa kanere, ibal para kaane kay bil miiungwa para kanere,
23 Depois Jesus foi para a casa do chefe religioso. Quando viu os que tocavam música fúnebre e viu a multidão numa confusão geral,
24 Yesu iru dungwa, “Ibal para ere mena po. Gimege gulekimia imore ul paimua.” Dungure pirere ibal ebi mi tongwa.
24 disse: Então começaram a caçoar dele.
25 Ibal waa kire di mena erere pare, Yesu gimege pai milungwa gul pire, aan aa tongure ale milungwa.
25 Logo que a multidão saiu, Jesus entrou no quarto em que a menina estava, pegou-a pela mão, e ela se levantou.
26 Milemia ka pore iray gariba ulin kole kole para ware biingwa.
26 E a notícia a respeito disso se espalhou por toda aquela região.
27 Yesu ai iray pisere ere ongure, omilin gi dungwa yal su duulin bile pire, “Debiti gawline, i miriin pire na to,” dire gala bil di tongwa.
27 Jesus saiu daquele lugar, e no caminho dois cegos começaram a segui-lo, gritando: —
28 Yesu ogu ala pire pare, omilin gi dungwa yal su Yesu milungwa gul ungure, iru sirin bile tongwa, “Na i yalsu omilin aa pilaa di i terabinga kuunin painama di pire dino?” Dungure yal sui mile, “Owa, i eranga painamua,” dungwa.
28 Assim que Jesus entrou em casa, os cegos chegaram perto dele. Então ele perguntou: — Sim, senhor! Nós cremos! — responderam eles.
29 Dungure omilin aa tere dungwa, “I pire gi dinga mere iru ere i teiwa.”
29 Jesus tocou nos olhos deles e disse:
30 Dungure omilin pilaa dungwa Yesu kiraan aa tere iru dungwa, “Kal ere i tobinga, i bolin kule di maribe ere ibal tekio.”
30 E os olhos deles ficaram curados. Aí Jesus ordenou com severidade:
31 Dimba yalsui pirere bolin kule ibal tongure, Yesu guun kan gariba gul i kole kole para ware biingwa.
31 Porém eles foram embora e espalharam as notícias a respeito de Jesus por toda aquela região.
32 Ena omilin gi dungwa yalsui ere malge ongure, yal ta sia den miriin suna milungwa, ka minin paikire, ibal taw yalini awli Yesu milungwa gul ungwa.
32 Quando eles foram embora, algumas pessoas levaram a Jesus um homem que não podia falar porque estava dominado por um demônio.
33 Yesu sia maa si mena erungure pare, yalini gin taran ka dungwa. Dungure ibal para pire buul kunere iru dungwa, “Ayo, kal iru erungwa i goma Isirel gariba gul ta kanekibingirawa,” dungwa.
33 Logo que o demônio foi expulso, o homem começou a falar. Todos ficaram admirados e afirmavam: — Nunca vimos em Israel uma coisa assim!
34 Dimba Parasi kobe iru dungwa, “Sia bil wen Satan nomanin suna milere aa ki di tongure, sia maa si mena eremua.”
34 Mas os fariseus diziam: — O chefe dos demônios é quem dá a esse homem poder para expulsar demônios.
35 Ena Yesu ogu ai bil mege para wen warungwa. Warere Yuda ibal ka main ogu ala ka nil si tere, “God i kenin ere ke milamua,” dire ka pore wai i kere di tere, te ibal nibil te nimbona erungwa main main para, aa te wai ere tongwa.
35 Jesus andava visitando todas as cidades e povoados. Ele ensinava nas sinagogas , anunciava a boa notícia sobre o Reino e curava todo tipo de enfermidades e doenças graves das pessoas.
36 Terere Yesu ibal miriki wen milungwa kanere, miriin pire tongwa. Ibal kobe suna ali nomanin binanbile sire buul yaangwa, bolima siipe siipe yal ta kenin erekungwa mere, ibal kobe iru milungwa Yesu kanere, miriin pire tongwa.
36 Quando Jesus viu a multidão, ficou com muita pena daquela gente porque eles estavam aflitos e abandonados, como ovelhas sem pastor.
37 Terere iru di gawlima kobe tongwa, “Komina milin binanbile bol yomba ibal bulangwa tawlita milemua.
37 Então disse aos discípulos:
38 Milemia ena i iru ana di komina kobaan yal God to, ‘Ibal taw ama i konagi ere komina bulama di nusi komina gul ero.’”
38 Peçam ao dono da plantação que mande mais trabalhadores para fazerem a colheita.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 9, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.