Lucas 15
Eyacuiñajjija Esohui (ESENT) vs ARIB
1 Dejja cuana emeshi meseja bejjo jjeshejji cuani poquia cua Jesosa que oja esohui shajjaꞌajjaa. Oya cuana jamatii quea mimishi nee nee cua. Pea dejja cuana quea mimishi nee nee poqui peaꞌaiya cua Jesosaja esohui shajjaꞌajjaa.
1 Ora, chegavam-se a ele todos os publicanos e pecadores para o ouvir.
2 Paniseo dejja cuana, Moisesija etehueꞌyo huohuijji cuana jjaniñebaqui aña cua pea cuana nijje jama Jesosajo po aña cua baꞌa: —De, Jesosa jjapeequiani dejja quea mimishi nee nee cuana nijje, ijjiaꞌijjia ani ona nijje, de.
2 E os fariseus e os escribas murmuravam, dizendo: Este recebe pecadores, e come com eles.
3 Ma esohui shajjaꞌajja majje Jesosaa esohui ejjashabaqui meejji jama aca cua baꞌa:
3 Então ele lhes propôs esta parábola:
4 —Oe dejja yaninaje, ojaya ñajjajja cuana quea huiso nee, 100 huisome. Oe ñajjajja poquiquehuanaje. Dejja poquinaje ñajjajja saꞌajjaꞌyohua. Pea ñajjajja 99 huisome ojee ijjiaꞌijjiaqui jea canananaje. Saꞌajja neinei caꞌyoquinaje, de.
4 Qual de vós é o homem que, possuindo cem ovelhas, e perdendo uma delas, não deixa as noventa e nove no deserto, e não vai após a perdida até que a encontre?
5 Majoya aje baꞌyo majje abo caꞌyonaje. Abo majje dojo caꞌyonaje o nequijji yasijje, quea jaji nee nee poꞌyonaje.
5 E achando-a, põe-na sobre os ombros, cheio de júbilo;
6 Ñajjajja meseya ojaya epeejji jama huohuime acanaje baꞌa: “Baꞌyonaje eyaya ecuea oe ñajjajja, de. Jjeya nei enequiꞌyo, eꞌe de, jjeya eseya quea bihui epoꞌyo”.
6 e chegando a casa, reúne os amigos e vizinhos e lhes diz: Alegrai-vos comigo, porque achei a minha ovelha que se havia perdido.
7 —Eꞌe, ñajjajja epoquiquehua oe dejja quea mimishi nee nee jama jayojja cuani. Eyacuiñajji ma ñajjajja mese jayojja cuani. Jamatii Eyacuiñajjiya dejja mimishi cuana sa cani ojaya epeejji epojji. Ohuaya dojo sa cuani ma dejja eyahuasijje. Eyacuiñajji quea bihui cuaje oe dejja mimishiya ojaya mimishi pajea caꞌyajo, Eyacuiñajji nijje jjapeequiajo. Ojjaña eyajo baꞌeca cuana quea bihui cuajeꞌyo ma dejja mimishi Eyacuiñajji nijje jjapeequiajo —jamaya Jesosa cua.
7 Digo-vos que assim haverá maior alegria no céu por um pecador que se arrepende, do que por noventa e nove justos que não necessitam de arrependimento.
8 Jesosaa pea esohui jama huohuime aca cua baꞌa: —Oe eponaja bejjo ome miji peaꞌai aninaje. Oe bejjo oquequehuajeaquinaje meshi yasijje equi yiyedojjojo tiiya. Jamatii saꞌajja neinei caꞌyoquinaje eponaa. Cuaquijijiya bejjo jeajaꞌaꞌajja caꞌyonequinaje. Majoya aje cuiashabaꞌajja caꞌyonaje. Majoya aje cuiashabaꞌyo majje ba caꞌyonaje bejjo.
8 Ou qual é a mulher que, tendo dez dracmas e perdendo uma dracma, não acende a candeia, e não varre a casa, buscando com diligência até encontrá-la?
9 Majoya aje quea bihui poꞌyonaje bejjo ba majje ojaya epeejji cuana huohui caꞌyonaje jama baꞌa: “Eꞌe ee, eseya jjeya quea bihui epoꞌyo. Eyaya baꞌyonaje bejjo ma oquequehuajeaqui cuanaje” epona cuanaje.
9 E achando-a, reúne as amigas e vizinhas, dizendo: Alegrai-vos comigo, porque achei a dracma que eu havia perdido.
10 Eꞌe, ma bejjo oe dejja jayojja cuani. Oya quea mimishi nee nee jjapeequi sa cuani Eyacuiñajji nijje; ojaya mimishi pajeaꞌyo sa cuani. Jiquio ecua epona bejjo ba majje quea bihui nee nee cuani jayojja Eyacuiñajji quea bihui cuani dejja mimishi onijje jjapeequiajo. Eyacuiñajjija esohuidojojji cuana eyajo baꞌe quea bihui nee nee cuaje oe dejja Eyacuiñajji nijje jjapeequiajo —jamaya Jesosa cua.
10 Assim, digo-vos, há alegria na presença dos anjos de Deus por um só pecador que se arrepende.
11 Pea esohui Jesosaa jama huohuime aca cua baꞌa: —Oe emeshi meseja becanejjijji peaꞌai ebacua ejja nequinaje.
11 Disse-lhe mais: Certo homem tinha dois filhos.
12 Ebacua ejja shacuimaꞌ nequi epohua oja chii jama huohuiꞌajjame acanaje baꞌa: “Ecue chii, ¡bejjo mo quiaꞌyocue ecuea yajji; miya manoꞌyo jjimahua oe mo quiaꞌyocue!” Jamajjeya oja chii jama cuanaje baꞌa: “Eꞌe maꞌaje”. Ma echahua mesejame oja iya poquia quia caꞌyonaje echahua mese que.
12 O mais moço deles disse ao pai: Pai, dá-me a parte dos bens que me toca. Repartiu-lhes, pois, os seus haveres.
13 Majoya aje quijje pishana echahua meseya ojaya aquiana, meshi peaꞌai quia canaje bejjo sosejje. Ma bejjo sosejjeya poquinaje pea meshi yasijje quea huesha nee nee. Jomajo quea mimishi nee nee baꞌenaje, de. Ohuaya bejjo quia jeyojeyo caꞌyonaje huoo majamajajjiya jjejojo.
13 Poucos dias depois, o filho mais moço ajuntando tudo, partiu para um país distante, e ali desperdiçou os seus bens, vivendo dissolutamente.
14 Chamaꞌyo tii ojaya bejjo poꞌyonaje, quea shoe nee nee poꞌyonaje peaꞌai. Ma meshijo bobi chamaꞌyo tii cuanaje ejjeshejji, de.
14 E, havendo ele dissipado tudo, houve naquela terra uma grande fome, e começou a passar necessidades.
15 Ohuaya oe dejjaja echacojji saꞌajja canaje. Oe dejjaa oya huoojea canaje cuichi nequi yasijje cuichi cuiñajji epojji. Majoya ohuaya cuichi cuiñaqui canaje. Chamaꞌyo tii ojaya bobi poꞌyonaje, de.
15 Então foi encontrar-se a um dos cidadãos daquele país, o qual o mandou para os seus campos a apascentar porcos.
16 Jamajjeya aje cuichija bobi ijjia sa cuanaje quea shoe nee nee jjejojo, bobi peaja quia jjima nei nei cuanaje jjejojo.
16 E desejava encher o estômago com as alfarrobas que os porcos comiam; e ninguém lhe dava nada.
17 —Majoya aje jama jjashahuaba neineiquiꞌyome cuanaje baꞌa: “Eꞌe de, ecue chiija echacojji jomajo yani, bobi quea huiso yani jomajo, de. ¿Yajjajje shai eya jiquiojo quea shoe nee nee poꞌyo ani, de?
17 Caindo, porém, em si, disse: Quantos empregados de meu pai têm abundância de pão, e eu aqui pereço de fome!
18 Eya capoquiꞌyahua ecue chiija equi yasijje. Eyaya oya jama huohuiñaquiꞌyome aje baꞌa: —Ecue chii, eya quea mimishi cuanaje minijje, Eyacuiñajji nijje peaꞌai —eyaya añaquijeꞌyo ecue chii.
18 Levantar-me-ei, irei ter com meu pai e dir-lhe-ei: Pai, pequei contra o céu e diante de ti;
19 Ecue chii enijje quea quene cuaje eya quea mimishi cuanajejojo. Ohuaya eya oja bacua pojjeama jayojja acaje. Jamajjeya mo eya ojaya echacojji capoꞌyahua. Eya quea shoe nee nee, aemaꞌ peaꞌai. Quea yeno nee nee eya cuani ecue mimishijo. Eꞌe de, jjeya nei eya poquijeꞌyo ecue chiija equi yasijje” jamaya jjashahuabaquinaje ma ebacua ejja.
19 já não sou digno de ser chamado teu filho; trata-me como um dos teus empregados.
20 —Majoya aje poqui oꞌoyanaje oja chiija equi yasijje. Majoya oja chiiya oja bacua ejja ejiojjijje quea huesha cuejeꞌyo ba canaje. Jama cuanaje baꞌa: “Ecue bacua ejja pojjaꞌa joma cuejeꞌyo”. Oya majoya quea jaji nee nee poꞌyonaje oja bacua ejiojjijje cuejeꞌyo ba majje. Majoya aje oja bacua que poquinaje; emeya cuiapashi cajjequiꞌyonaje; shemo tojjo cajjequiꞌyonaje quea jeajojo.
20 Levantou-se, pois, e foi para seu pai. Estando ele ainda longe, seu pai o viu, encheu-se de compaixão e, correndo, lançou-se-lhe ao pescoço e o beijou.
21 —Majoya aje ebacua ejjaa oja chii jama huohuime acanaje baꞌa: “Miya ecue chii nei nei, eya quea mimishi nee nee cuanaje minijje, Eyacuiñajji nijje peaꞌai, de. Miyaya pojjaꞌa eya niñebaña, jamajjeya pojjaꞌa eya miquea echacojji capoꞌyahua miquea ebacua pojjeama jayojja”.
21 Disse-lhe o filho: Pai, pequei conta o céu e diante de ti; já não sou digno de ser chamado teu filho.
22 —Oja chii jama cuanaje baꞌa: “Chojja, miya ecuea ebacua ejja nei, echacojji pojjeama”. Oja chiiya echacojji cuana jama huohuime acanaje baꞌa: “¡Yecue ecue bacua ejjaja daqui eyacua nei nei, oe emehuao peaꞌai, ejiojji shejee peaꞌaiya oe yecue!
22 Mas o pai disse aos seus servos: Trazei depressa a melhor roupa, e vesti-lha, e ponde-lhe um anel no dedo e alparcas nos pés;
23 ¡Quecuacue oe anaꞌai esei esejaya ojee eꞌijjiajji! Jjeya eseya ojee ijjiaꞌijjiaje ecue bacua ejja cueꞌyonajejo.
23 trazei também o bezerro, cevado e matai-o; comamos, e regozijemo-nos,
24 Eya jjeya quea bihui ecue bacua ejjajo; oya emanoꞌyo jayojja cuanaje, chamaꞌyo tii, jjeya ca cueꞌyonaje ecue bacua ejja, eshe de. Oya ca ca ecuaquishoꞌyo cuanaje, jiquio pojjajo ca eyaya baꞌyonaje ecue bacua ejja”. Majoya aje bobi acua amajje ojjaña ijjiaꞌijjianaje.
24 porque este meu filho estava morto, e reviveu; tinha-se perdido, e foi achado. E começaram a regozijar-se.
25 —Edoe mese chacochaco aninaje quejo; oja ba jjima echahua mese cueꞌyonaje. Quijje oya cueꞌyonaje oja equi yasijje. Shajjaꞌajja cañaꞌyonaje quea shajjaquijjo cuani ojjaña ijjiaꞌijjiani ojee.
25 Ora, o seu filho mais velho estava no campo; e quando voltava, ao aproximar-se de casa, ouviu a música e as danças;
26 Ohuaya oe eshoꞌi huohuiꞌajja canaje: “¿Aꞌya acuae po ca ani soꞌo?”
26 e chegando um dos servos, perguntou-lhe que era aquilo.
27 Jama eshoꞌiya acanaje baꞌa: “Mique chahua cueꞌyonaje quea aja nee nee, de. Mique chii quea bihui poꞌyonaje, de. Jamajjeya ojjaña ijjiaꞌijjia mee cani ojee quea bihuiꞌyohua jjejojo”.
27 Respondeu-lhe este: Chegou teu irmão; e teu pai matou o bezerro cevado, porque o recebeu são e salvo.
28 —Majoya aje oja doe quea quene nee nee cuanaje, pea cuana nijje ijjiaꞌijjia sa po ajja cuanaje. Majoya oja chii cuayaquinaje edoe mese jjequidobiaa nisho. Dobiqui ajja cuanaje oja bacua ejja equenequene neineiꞌyo jjejojo.
28 Mas ele se indignou e não queria entrar. Saiu então o pai e instava com ele.
29 Majoya edoe mese oja chii nijje miminaje: “Eya chacochaco neiꞌyonaje ee nei, de. Quea shequiaja huiso nee nee. Eya mimishiꞌama nei cuanaje minijje; jamatii eyaya miquea esohui shajjaꞌajjanaje, de. Miyaya che ecue chivo shoꞌi cuia jjima anaje ecuea epeejji nijje ojee eꞌijjiajji. Miquea quea nahue cuanaje ejo, de.
29 Ele, porém, respondeu ao pai: Eis que há tantos anos te sirvo, e nunca transgredi um mandamento teu; contudo nunca me deste um cabrito para eu me regozijar com meus amigos;
30 Mique bacua ejja shoꞌi shajjamaꞌ cueꞌyajo ca jjaya ca oe che anaꞌai quecuaꞌyonaje. Oya quea mimishi nee nee cuanaje; pea epona cuana nijje jjacojjojeaqui nequiꞌyonaje miquea bejjo sosejje, de” jama cuanaje edoe mese.
30 vindo, porém, este teu filho, que desperdiçou os teus bens com as meretrizes, mataste-lhe o bezerro cevado.
31 —Majoya oja chii jama cuanaje baꞌa: “Miya ecue bacua ejja quea bame nee, miya eyaya jaahuana neineiaña. Ojjaña aquiana ecuea, miquea epoꞌyojji.
31 Replicou-lhe o pai: Filho, tu sempre estás comigo, e tudo o que é meu é teu;
32 Mique chahua cueꞌyajo ecuanaya quea bihui poꞌyonaje. Oya ca ca emanoꞌyo jayojja cuanaje. Oya cueꞌyonaje jjeya, eshe de. Oya ecuaquishoꞌyo jayojja cuanaje; jjeya nei ca ca eyaya oya baꞌyonaje” jamaya oja chiiya oja bacua ejja etii acanaje. Eꞌe de, mahuiso —jamaya Jesosa cua. Jamaya Eyacuiñajjiya quea jea ameya acaje dejja mimishi cuaa oja mimishi pajea caꞌyajo, onijje jjapeequiajo peaꞌai.
32 era justo, porém, regozijarmo-nos e alegramo-nos, porque este teu irmão estava morto, e reviveu; tinha-se perdido, e foi achado.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 15, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.