Provérbios 27
Cornilescu (CORNILESCU) vs ARA
ARA Almeida Revista e Atualizada 1993
1 Nu te făli cu ziua de mîne, căci nu ştii ce poate aduce o zi. -
1 Não te glories do dia de amanhã, porque não sabes o que trará à luz.
2 Să te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale.
2 Seja outro o que te louve, e não a tua boca; o estrangeiro, e não os teus lábios.
3 Piatra este grea, şi nisipul este greu, dar supărarea pe care o pricinuieşte nebunul este mai grea de cît amîndouă. -
3 Pesada é a pedra, e a areia é uma carga; mas a ira do insensato é mais pesada do que uma e outra.
4 Furia este fără milă şi mînia năvalnică, dar cine poate sta împotriva geloziei? -
4 Cruel é o furor, e impetuosa, a ira, mas quem pode resistir à inveja?
5 Mai bine o mustrare pe faţă de cît o prietenie ascunsă. -
5 Melhor é a repreensão franca do que o amor encoberto.
6 Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui, dar sărutările unui vrăjmaş sînt mincinoase. -
6 Leais são as feridas feitas pelo que ama, porém os beijos de quem odeia são enganosos.
7 Sătulul calcă în picioare fagurul de miere, dar pentru cel flămînd toate amărăciunile sînt dulci. -
7 A alma farta pisa o favo de mel, mas à alma faminta todo amargo é doce.
8 Ca pasărea plecată din cuibul ei, aşa este omul plecat din locul său.
8 Qual ave que vagueia longe do seu ninho, tal é o homem que anda vagueando longe do seu lar.
9 Cum înveseleşte untdelemnul şi tămîia inima, aşa de dulci sînt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. -
9 Como o óleo e o perfume alegram o coração, assim, o amigo encontra doçura no conselho cordial.
10 Nu părăsi pe prietenul tău şi pe prietenul tatălui tău, dar nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău: mai bine un vecin aproape de cît un frate departe. -
10 Não abandones o teu amigo, nem o amigo de teu pai, nem entres na casa de teu irmão no dia da tua adversidade. Mais vale o vizinho perto do que o irmão longe.
11 Fiule, fii înţelept, şi înveseleşte-mi inima, şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte. -
11 Sê sábio, filho meu, e alegra o meu coração, para que eu saiba responder àqueles que me afrontam.
12 Omul chibzuit vede răul şi se ascunde; dar proştii merg spre el şi sînt pedepsiţi. -
12 O prudente vê o mal e esconde-se; mas os simples passam adiante e sofrem a pena.
13 Ia -i haina, căci s'a pus chezaş pentru altul, ia -l zălog în locul unei străine. -
13 Tome-se a roupa àquele que fica fiador por outrem; e, por penhor, àquele que se obriga por mulher estranha.
14 Binecuvîntarea aproapelui cu glas tare dis de dimineaţă, este privită ca un blestem. -
14 O que bendiz ao seu vizinho em alta voz, logo de manhã, por maldição lhe atribuem o que faz.
15 O straşină, care picură necurmat într'o zi de ploaie, şi o nevastă gîlcevitoare sînt tot una.
15 O gotejar contínuo no dia de grande chuva e a mulher rixosa são semelhantes;
16 Cine o opreşte, parcă opreşte vîntul, şi parcă ţine untdelemnul în mîna dreaptă. -
16 contê-la seria conter o vento, seria pegar o óleo na mão.
17 După cum ferul ascute ferul, tot aşa şi omul aţîţă mînia altui om. -
17 Como o ferro com o ferro se afia, assim, o homem, ao seu amigo.
18 Cine îngrijeşte de un smochin va mînca din rodul lui, şi cine-şi păzeşte stăpînul va fi preţuit. -
18 O que trata da figueira comerá do seu fruto; e o que cuida do seu senhor será honrado.
19 Cum răspunde în apă faţa la faţă, aşa răspunde inima omului inimii omului. -
19 Como na água o rosto corresponde ao rosto, assim, o coração do homem, ao homem.
20 După cum locuinţa morţilor şi adîncul nu se pot sătura, tot aşa nici ochii omului nu se pot sătura. -
20 O inferno e o abismo nunca se fartam, e os olhos do homem nunca se satisfazem.
21 Ce este tigaia pentru lămurirea argintului şi cuptorul pentru lămurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om. -
21 Como o crisol prova a prata, e o forno, o ouro, assim, o homem é provado pelos louvores que recebe.
22 Pe nebun chiar dacă l-ai pisa cu pisălogul în piuă, în mijlocul grăunţelor, nebunia tot n'ar ieşi din el. -
22 Ainda que pises o insensato com mão de gral entre grãos pilados de cevada, não se vai dele a sua estultícia.
23 Îngrijeşte bine de oile tale, şi ia seama la turmele tale.
23 Procura conhecer o estado das tuas ovelhas e cuida dos teus rebanhos,
24 Căci nici o bogăţie nu ţine vecinic, şi nici cununa nu rămîne pe vecie. -
24 porque as riquezas não duram para sempre, nem a coroa, de geração em geração.
25 Dupăce se ridică fînul, se arată verdeaţa nouă, şi ierburile de pe munţi sînt strînse. -
25 Quando, removido o feno, aparecerem os renovos e se recolherem as ervas dos montes,
26 Mieii sînt pentru îmbrăcăminte, şi ţapii pentru plata ogorului;
26 então, os cordeiros te darão as vestes, os bodes, o preço do campo,
27 laptele caprelor ţi-ajunge pentru hrana ta, a casei tale, şi pentru întreţinerea slujnicelor tale.
27 e as cabras, leite em abundância para teu alimento, para alimento da tua casa e para sustento das tuas servas.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Provérbios 27, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.