João 4

bwd (BWD) vs ACF

Sair da comparação
ACF Almeida Corrigida Fiel
1 E ada Yeisu yana tonogala ivevemoyai. Kaliva tufodi gaga Iyoni imuliyena, aku moyai-moedi Yeisu imulimuliyena ke gikikivebabitaisodi, ada Falisiyavo valeya-nai inogalina.
1 E quando o Senhor entendeu que os fariseus tinham ouvido que Jesus fazia e batizava mais discípulos do que João
2 Aku anavelemoena ani Yeisu Tauna keke gida kikivebabitaisodi aku badi yana tonogalayavo gaga ikikivebabitaisodi.
2 (Ainda que Jesus mesmo não batizava, mas os seus discípulos),
3 Tova-nai Kauveya gialamanena Falisiyavo valeyana inogalina, ada Yudiya gisegena aku giyewa-vagilena kaduwe Galili wagaine.
3 Deixou a Judéia, e foi outra vez para a Galiléia.
4 Aku Galili anawai ginaunau Sameliya nefanine faina, Yeisu gina gigolota Sameliya anafafali wagaine.
4 E era-lhe necessário passar por Samaria.
5 E ada inaunau aku iyegemona Sameliya anamelala seyana wagaine anayegana Saika, ada melala-nai ani edaubo Iyakobo yana babi-nai tova tuwaina givelena natuna Iyosefa.
5 Foi, pois, a uma cidade de Samaria, chamada Sicar, junto da herdade que Jacó tinha dado a seu filho José.
6 Wadedeku kadu gufa kavu gimiyamiya Iyakobo giyalana, ada Yeisu gikabekabebena atuwada anana wagaine e ada givetogana kavu lilivane. Aku bademowa kauwana givugivudiya.
6 E estava ali a fonte de Jacó. Jesus, pois, cansado do caminho, assentou-se assim junto da fonte. Era isto quase à hora sexta.
7 — ausente —
7 Veio uma mulher de Samaria tirar água. Disse-lhe Jesus: Dá-me de beber.
8 — ausente —
8 Porque os seus discípulos tinham ido à cidade comprar comida.
9 Badi vine Sameliya ivona, “Oyeni kwana Isileli aku ime ani vine Sameliya. Gavaiyamu-yo uveoveolema gufa yuga faina?” Taidei anafaiweya ivona faina meIsileli keke ida luveya meSameliya nodi.
9 Disse-lhe, pois, a mulher samaritana: Como, sendo tu judeu, me pedes de beber a mim, que sou mulher samaritana? (porque os judeus não se comunicam com os samaritanos).
10 Aku Yeisu gilufata, givonaga, “Kai wada alamanena gavana Yaubada givelavelau, ada kai wada alamanena Iya gaito gaveoveola gufa faina, aga wada veola wagaikuya yawai-vagata gufana ada gada velemi.”
10 Jesus respondeu, e disse-lhe: Se tu conheceras o dom de Deus, e quem é o que te diz: Dá-me de beber, tu lhe pedirias, e ele te daria água viva.
11 Badi vavine ivona, “Kauveya, ida gufa kavu giobu manamanawena, ada keke tamo ya ebaibolu. Gadedeku yawai-vagata gufana unavai?
11 Disse-lhe a mulher: Senhor, tu não tens com que a tirar, e o poço é fundo; onde, pois, tens a água viva?
12 Tamada Iyakobo gufa kavu taidei givelema, ada tauna giyuga wagaine ke kaduwe natunavo ada yana kevakevayavo. E ada gavaiyamu, o aita lakaina ayo tamada Iyakobo?”
12 És tu maior do que o nosso pai Jacó, que nos deu o poço, bebendo ele próprio dele, e os seus filhos, e o seu gado?
13 Bana Yeisu gilufata, givona, “Moyaidi iyuga gufa taidei wagaine ani aimo meyadi gina kwakwa-vagila,
13 Jesus respondeu, e disse-lhe: Qualquer que beber desta água tornará a ter sede;
14 aku gaito ginayuna gufa-nai Iya gana velena ani aimo keke tamo tova kaduwe meyana gina kwakwa. Gufa-nai gana velena ani aseasene gina miyamiya anafaiweya tovoga gigulagula-vagata ke yawai-vagata givelavelau.”
14 Mas aquele que beber da água que eu lhe der nunca terá sede, porque a água que eu lhe der se fará nele uma fonte de água que salte para a vida eterna.
15 Vavine ivonena, ivona, “Kauveya, gufa-nai uda velema e ada meyama keke gina kwakwa ke kaduwe keke tova moyaina ana elaela gufa ana iboibolu.”
15 Disse-lhe a mulher: Senhor, dá-me dessa água, para que não mais tenha sede, e não venha aqui tirá-la.
16 Yeisu givonedi, “Wanana moganemi wana vonena ada amiselu wanaelai.”
16 Disse-lhe Jesus: Vai, chama o teu marido, e vem cá.
17 Badi vavine ilufata, ivona, “Ime keke tamo moganema.”
17 A mulher respondeu, e disse: Não tenho marido. Disse-lhe Jesus: Disseste bem: Não tenho marido;
18 Anavelemoena ani imi moganemiyavo adifaifi bade wavaidi, ada kaliva-nai malinai wavai nodi wamiyamiya wada keke moganemi. Ada gavana wavonayena, tainei wavona tunutunugina.”
18 Porque tiveste cinco maridos, e o que agora tens não é teu marido; isto disseste com verdade.
19 Ada vavine ivona, “Kauveya, bademowa aitanuwagana ani Oyeni falofita.
19 Disse-lhe a mulher: Senhor, vejo que és profeta.
20 Ime meSameliya tamameyavo ani idedeku oya Gelasimu wagaine ioduodu Yaubada wagaine, aku imi meIsileli wavona vaita Yelusalema gaga wagaine kada oduodu Yaubada wagaine.”
20 Nossos pais adoraram neste monte, e vós dizeis que é em Jerusalém o lugar onde se deve adorar.
21 Bana Yeisu givonediga, “Vavine, yaku vona wana vetumaganena. Aimo tova gielaelai ani keke oya taidei wagaine kadu keke Yelusalema wagaine Yaubada Tamada wana oduodu wagaine, keke.
21 Disse-lhe Jesus: Mulher, crê-me que a hora vem, em que nem neste monte nem em Jerusalém adorareis o Pai.
22 Imi meSameliya keke wada alamane Kauveya-nai wagaine waoduodu. Aku ime meIsileli ani aalamane-moena ke aoduodu Banae wagaine, faina imeyavo givenuwadadanema ke tomiyababi adikibababala ani ime meIsileli wagaimeya-deya gina yegemona.
22 Vós adorais o que não sabeis; nós adoramos o que sabemos porque a salvação vem dos judeus.
23 Aimo tova gielaelai ada tova-nai badi tooduodu velemoena ina oduodu Yaubada Tamada wagaine ani Aluwaluwa Tabuna gina nagonagoyedi ada nuwanuwa velemoena wagaine ina oduodu. Faina kaliva-dina ioduodu anafaiweya ani Yaubada Tamada nuwanuwana. Ada velemoena malinai tova-moena bademowa giyegemona.
23 Mas a hora vem, e agora é, em que os verdadeiros adoradores adorarão o Pai em espírito e em verdade; porque o Pai procura a tais que assim o adorem.
24 Yaubada Banae Aluwaluwa. E ada badi ina oduodu Banae wagaine ani adilauboda Aluwaluwana gina nagonagoyedi ada nuwanuwa velemoena wagaine ina oduodu.”
24 Deus é Espírito, e importa que os que o adoram o adorem em espírito e em verdade.
25 Badi vavine ivona, “Aalamanena vaita Mesaiya gina yegemona, ani Banae-nai ivewagana Keliso. Ada tova-nai ginaelai aga gaitoma matatabuna gina kivemalina wagaimeya.”
25 A mulher disse-lhe: Eu sei que o Messias (que se chama o Cristo) vem; quando ele vier, nos anunciará tudo.
26 Ada Yeisu givonaga, “Iya gaifuifufu wagaimiya ani Tauku Kaliva-mekuna.”
26 Jesus disse-lhe: Eu o sou, eu que falo contigo.
27 Ada tayuwe tova-nai wagaine tonogalayavo iyewadi ada iitana giifuifufu vavine nodi, e ada meyadi gisidobodobona. Aku keke seyana gaito Yeisu gida tolidadane, “Gavana nuwanuwa?” o kai “Gavana faina ada badi nodi waifuifufu?”
27 E nisto vieram os seus discípulos, e maravilharam-se de que estivesse falando com uma mulher; todavia nenhum lhe disse: Que perguntas? ou: Por que falas com ela?
28 Ada vavine yadi tuwava gufa faine ani isei gimiya, aku iyewa inau melala lakaina wagaine ada kaliva ivonedi, ivona,
28 Deixou, pois, a mulher o seu cântaro, e foi à cidade, e disse àqueles homens:
29 “Wanaela wana itana kaliva seyana! Gaitoma moyaina adewayedi yawaima wagaine ani givonema tunutunugina. Anaita kai Tauna Banae Mesaiya?”
29 Vinde, vede um homem que me disse tudo quanto tenho feito. Porventura não é este o Cristo?
30 E ada moyaidi melala-nai isegena aku inau Yeisu wagaine.
30 Saíram, pois, da cidade, e foram ter com ele.
31 Ada badi yoo-dina aimo ielaelai aku yana tonogalayavo ilumodovena, ivonaga, “Labai, maita aa una kanina.”
31 E entretanto os seus discípulos lhe rogaram, dizendo: Rabi, come.
32 Aku Banae givona wagaidiya, givona, “Iya wa akuga kani faina, aku akuga-nai ani mali aa nuwami keke gidamali faine.”
32 Ele, porém, lhes disse: Uma comida tenho para comer, que vós não conheceis.
33 Ada yana tonogalayavo taudiyavo iveifuifufu, ivonaga, “Kai tamo gaito bademowa anaga givelena.”
33 Então os discípulos diziam uns aos outros: Trouxe-lhe, porventura, alguém algo de comer?
34 Yeisu givona, “Iya akuga ani Banae giimiliku yana nuwanuwa gana mulimuliyena ada yana faisewa gana luyabuna. Taidei ani vaita bana gikikivetoyogiku aa anafaiweya.
34 Jesus disse-lhes: A minha comida é fazer a vontade daquele que me enviou, e realizar a sua obra.
35 Yami vona seyana ani taide anafaiweya, ‘Aimo vaikoi laufuli gina avaina ada bavagu anatova gina yegemona.’ Aku Iya gavonemi, matami gina abwana ada wana itana bakula matatabuna, bademowa waifei iboyala bavagu faina.
35 Não dizeis vós que ainda há quatro meses até que venha a ceifa? Eis que eu vos digo: Levantai os vossos olhos, e vede as terras, que já estão brancas para a ceifa.
36 Bavagu anatova ani malinai! Toiyala aa iyalayalana anafaiweya, imi yaku tonogalayavo ani kaliva wana lemelemedi ke ina miyaviladi wagaikuya e ada yawai-vagata ina nuwagana. Ada toiyala guwadi inuwanuwagana anafaiweya, imi kaduwe guwami wana nuwagana. E ada tobakula ke toiyala adiselu nodi ina vemwamwala seyana.
36 E o que ceifa recebe galardão, e ajunta fruto para a vida eterna; para que, assim o que semeia como o que ceifa, ambos se regozijem.
37 Ada yami vona seyana givonaga, ‘Seyana gibakula e aku seyana giiyala’, ani taidei velemoena.
37 Porque nisto é verdadeiro o ditado, que um é o que semeia, e outro o que ceifa.
38 Nagona yaku togugai ivevilaga ada yaku vona ibakulina kaliva aseasediya. Aku anaiyala faina ani imi malinai gaimiimilimi wananau ke badi yadi vevilaga-nai guwana ani imi wada yalana, tainei kaliva-dina yaku vona ibakulina aseasediya ani wana lemedi ke Iya wagaikuya ina vetumagana.”
38 Eu vos enviei a ceifar onde vós não trabalhastes; outros trabalharam, e vós entrastes no seu trabalho.
39 Ada au vine Sameliya meSameliya moyaidi yadi melala wagaine iawatalatalainedi, ivona, “Gaitoma moyaina adewayedi yawaima wagaine ani givonema tunutunugina!” E ada badi yadi vona faina tufona moyaidi Yeisu ivetumaganena.
39 E muitos dos samaritanos daquela cidade creram nele, pela palavra da mulher, que testificou: Disse-me tudo quanto tenho feito.
40 E ada meSameliya ielai Yeisu wagaine ada iveolena toyogina vaita nodi inamiya, e ada nodi imiya yadayada iluwei.
40 Indo, pois, ter com ele os samaritanos, rogaram-lhe que ficasse com eles; e ficou ali dois dias.
41 Ada Yeisu Tauna yana ifufu wagaine moyai-moedi kaduwe ivetumagana
41 E muitos mais creram nele, por causa da sua palavra.
42 ada ivona vavine wagaidiya, ivonaga, “Nagona ime anogalina waifufu ada kaliva-nai wagaine avetumagana. Aku malinai tunutunugi-moena anogalina Tauna awane-deya. Tainei faine aalamanena ani velemoena Banae tomiyababi moyaida adaTokibababala.”
42 E diziam à mulher: Já não é pelo teu dito que nós cremos; porque nós mesmos o temos ouvido, e sabemos que este é verdadeiramente o Cristo, o Salvador do mundo.
43 Yadayada iluwei giavaidi, Yeisu gitauya ginau Tauna yana fafali Galili wagaine.
43 E dois dias depois partiu dali, e foi para a Galiléia.
44 Ada nagona Yeisu Tauna bade gimaduvonayena ani falofita tauna yana yoo yana fafali wagaine ani keke ida vemoimoine.
44 Porque Jesus mesmo testificou que um profeta não tem honra na sua própria pátria.
45 Aku tova-nai giela giyegemo Tauna yana fafali Galili wagaine ada meGalili isivaivaina. Faina gaitoma moyaina Banae gifaisewadi ani iitana Yelusalema wagaine, taine tova-nai badi kaduwe Nugulina Abutuna wagaine ilaka.
45 Chegando, pois, à Galiléia, os galileus o receberam, vistas todas as coisas que fizera em Jerusalém, no dia da festa; porque também eles tinham ido à festa.
46 Ada kaduwe Yeisu ginu-vagila melala Kana gimadubodana tayuwe Galili anafafali wagaine, wadedeku-deya ani tuwaina gufa-mowa gisevedavedame givewaini. Ada kabemali aditoveimeya seyana, kaliva lakaina ani melala anayegana Kafaneumi wagaine gimiyamiya ada natuna kaliva giveoga.
46 Segunda vez foi Jesus a Caná da Galiléia, onde da água fizera vinho. E havia ali um nobre, cujo filho estava enfermo em Cafarnaum.
47 Ada kaliva-nai ginogalina vaita Yeisu Yudiya-deya gielai Galili wagaine, ada ginau giveolena ke gina obuelai natuna gina kivebwainina, faina banae giveoga ada kabisona gina alika.
47 Ouvindo este que Jesus vinha da Judéia para a Galiléia, foi ter com ele, e rogou-lhe que descesse, e curasse o seu filho, porque já estava à morte.
48 Ada Yeisu givonena, “Kai iyaiyaya lakaidi ke gugai ebameyasidobodobo keke wana itadi, aga keke maita wana vetumagana.”
48 Então Jesus lhe disse: Se não virdes sinais e milagres, não crereis.
49 Kabemali aditoveimeya givonaga, “Kauveya, uda maduobuela natuku uda itana aenanai gina alika.”
49 Disse-lhe o nobre: Senhor, desce, antes que meu filho morra.
50 Yeisu gilufata, givona, “Unanau. Natu wayawaina.”
50 Disse-lhe Jesus: Vai, o teu filho vive. E o homem creu na palavra que Jesus lhe disse, e partiu.
51 Ada mala gilavuna aimo giyewayewa manuweya aku wai wagaine ginaunau ani yana togugaiyavo nodi ivenuwaga ada ivonena, ivonaga, “Natu wayawaina!”
51 E descendo ele logo, saíram-lhe ao encontro os seus servos, e lhe anunciaram, dizendo: O teu filho vive.
52 E ada gitolidadanedi gavakauwana wagaine natuna giveiwaka, ada badi ivonena, “Boi yadeyadeya kauwana anafaiweya wani kiloki ani yana vovolukalalava-nai gimadu avai-moena.”
52 Perguntou-lhes, pois, a que hora se achara melhor. E disseram-lhe: Ontem às sete horas a febre o deixou.
53 Taidei faina bana tamana nuwana giafolefolena ani taidei anavelemoena tova-nai wagaine Yeisu givonena, givona, “Natu wayawaina.” Ada banae ke yana manuwa anatomiyayavo moyaidi ivetumagana vaita Yeisu ani Mesaiya.
53 Entendeu, pois, o pai que era aquela hora a mesma em que Jesus lhe disse: O teu filho vive; e creu ele, e toda a sua casa.
54 Ida Yeisu yana ebameyasidobodobo ani anavelu gifaisewana tova-nai Yudiya-deya gielai Galili wagaine.
54 Jesus fez este segundo milagre, quando ia da Judéia para a Galiléia.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 4, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.