Romanos 11

Stichia' Diose dialu (ZPLNT) vs AAI

Sair da comparação
AAI TUR GEWASIN O BAIBASIT BOUBUN
1 La nia luhua nú utsanaꞌ arquiꞌla Diose bee bene Israel, xne lacane scua. Liꞌihua nediyaꞌhua nú leꞌca bene Israel necaa, nu leꞌca leta bee familiaꞌ Abraham nzelaa equie nú nzelaa lubee familiaꞌ Benjamin.
1 Ayu kwa abibatiyi: Kwanotanot Israel sabuw God kwahirih? Aiyabin! Ayu i Israel orot, Abraham ana rara’ane atufuw naatu au durun i Benjamin.
2 Asta huaꞌtu ucañi Diose bee bene Israel nú aca beella bee beneꞌnu, enzeꞌe la tsanaꞌ arquiꞌnu beella. A nchiucuꞌ arquiꞌhua lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose elu rni: Chenu uxanabitsi profeta Elías lu Diose equie cuendaꞌ bee bene Israel chenu unilla:
2 God ana sabuw marasika nowanamih rurubinih men kwahirihimih. Buk wanawanan efan ta’amaim Elijah Israel sabuw isah gam God iu kwanotanot?
3 “Diose Pa liñibe, udiñila beella ye bee profetaꞌlu, nu unitilula beella bee ecuꞌcuꞌlu. Nu stucutsia liꞌá uyaꞌnaa nu leꞌca niarquiꞌ beella nú úti beella liꞌá.”
3 “Regah ifefeyan eo, “Regah a dinab orot etei hirouw himorob sawar, naatu a sibor hai gemogem i etei hikwayam hihururuw hire, ayu akisu’umo kutatabuw ama’am. Naatu boun i tesisinaftobon ayu hinarabu ana morobomih.”
4 Pero ¿xi ucuaqui Diose lulla che? Liꞌinu ucuaquinu: “Uhuachulá achi mili bee bene para liꞌá enu lascaꞌli zuculliqui lu diose enu lee Baal.”
4 Baise God Elijah iya’afut eo, “Ayu au bai’ufununayah sabuw etei seven thousand iyab Baal men hikwakwafir i tema’am.”
5 Leꞌca scua nucuaꞌa chiucu chuna bee bene Israel enu ruaꞌa arquiꞌ Diose, nu ucañinu beella para nú aca beella bee beneꞌnu.
5 Ef i nati ta’imon boun emamatar. Sabuw matanta’amo iyab God ana manaw ana kabeberamaim rurubinih i tema’am.
6 Nu equie nú uhuaꞌa arquiꞌ Diose beella, enzeꞌe ucañinu beella, nu la necane equie nú xi rriꞌibeella, xne tunu ucañi Diose beella equie nú xi rriꞌibeella che la acaꞌe equie cuendaꞌ nú ruꞌa arquiꞌ Diose beella.
6 I ana roubinen i manaw kabeber tafanamaim bat esisinaf. Men sabuw hai bowabowamaim. Anayabin God ana roubinen sabuw hai bowabowamaim na’itin narurubiniyih na’at, nati manaw kabeber i yabin en.
7 Scua ungae. Bee bene Israel enu ucañi Diose, ullelaꞌlaꞌbeella inziuꞌ Diose equie nú nzeli arquiꞌbeella liꞌinu. Pero beelá bee bene Israel lascaꞌ llelaꞌ beella inziuꞌ Diose, xne rlaꞌna beella inziuꞌ Diose tucu nú niarquiꞌtsiabeella, nu la cuaꞌna beella Stichiaꞌ Diose tucu nú niarquiꞌnu, che uriꞌinu nú unga nziti arquiꞌbeella.
7 Ana itinin nati isan, Israel sabuw abisa isan hinot hinunuwet men hitita’urimih, baise sabuw matan ta God rurubinihiwat hinunuwih hitita’ur. Sabuw turin God ea’afih tainih gogor naatu dogoroh fokar.
8 Tucu nú nequie lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose elu rni: “Uriꞌi Diose nú unga necabe elliebacuꞌ beella, mase rlañiꞌ beella pero neca xi neca nú la lañiꞌbeella, nu mase rieneꞌ beella pero neca xi neca nú la yeneꞌ beella”, nu scua rriꞌibeella hasta nee.
8 Buk Atamaninamaim eo na’atube,
9 Leꞌca uni David:
9 Naatu David eo na’atube,
10 Nu cabe iꞌcuꞌlubeei xi necabe iꞌcuꞌlu tucu bene enu la yeꞌe lu,
10 Matah kubofafar, saise men hinanuw,
11 La nia luhua nú lunú lá zela bee bene Israel ariꞌi tucu nú niarquiꞌ Diose nú unitilulabeella lu Diose, xne lacane scua. Lunú rnia luhua necane nú lá zucuꞌ beella Stichiaꞌ Diose, che scua uluꞌcu bee bene enu laca bee bene Israel nú xneca tsilaꞌabeella, para nú scua yea arquiꞌ bee bene Israel nu che nuꞌ modo tsilaꞌabeella.
11 Abibatiy maiye. Israel sabuw ah rusukun hire’er boro na’atuka hina’in? En anababatun! Baise boro hinamisir maiye. Anayabin i hai ra’iyemaim ef botawiy yawas gewasin na Ufun Sabuw hibai, isan imih Israel sabuw isah tibibobowen.
12 Nee tunu lunú la zucuꞌ bee bene Israel Stichiaꞌ Diose, uzibiꞌ nucuaꞌ para nú yala beelá bee bene iliulabe eluxeneꞌ Diose, nu lunú uluachu beella lunú niarquiꞌ Diose riꞌilubeella uzibiꞌ nucuaꞌ para nú tsilaꞌa bee bene enu laca bee bene Israel. ¡Chiquiꞌ masescaꞌlá ñia riꞌi Diose nú cha nzeꞌca lu cuendaꞌ bee bene chenu zela bee bene Israel riꞌi tucu nú niarquiꞌ Diose nú riꞌibeella!
12 Jew sabuw hai kakafihimaim baigegewasin gagamin tit tafaram etei ebaib. Naatu i ayubih ana kasiyomaim Ufun Sabuw baigegewasin gagamin na’in suware tebaib. Imih Israel sabuw moumurih na’in hinarur ana veya baigegewasin i boro gagamin na’in hinab.
13 Nia luhua bee bene enu laca bee bene Israel, scua tucu nú uxeꞌla Diose liꞌá luhua para nú ixiuleꞌa stichiaꞌnu luhua, chiquiꞌ rlaꞌnaa nú riꞌá tucu nú riala nú riꞌá,
13 Boun i kwa Ufun Sabuw isa ao. Ayu iti na’atube kwa Ufun Sabuw a tur abarayan ana ma’am, ayu iti bowabow wanawananamaim boro anasinaftobon anabow gewas.
14 para nú scua biase chuꞌu bee bene lachia Israel enu chiquiꞌ niarquiꞌ riꞌi tucu nú rriꞌihua, nu che tsilaꞌabeella.
14 Saise imaim anotanot au sabuw Jew hita’it ra’ahu hinanugigir ibo hinan yawas hinab.
15 Neli nú equie nu né zucuꞌ bee bene Israel Stichiaꞌ Diose, scua uyuꞌu modo nú xneca atsilaꞌa beelá bee bene. Pero, ¿chiquiꞌ masescaꞌlá ñia neca chenu chili arquiꞌ bee bene Israel Stichiaꞌ Diose? neca nucuaꞌ xi neca chenu rehuañi zeca tucu bene enu unguti.
15 Anayabin Jew sabuw kouh God hibitinimaim, tafaram wanawanan sabuw God ana rakit hima’am botabirih hina bairi hitounuw. Imih God sabuw bairi tibitounuw ana veya, ana itinin i sabuw murumurubih bow na yawas ebitih maiye na’atube.
16 Nu scua tucu nú uriꞌi Diose nú nza nzeꞌcae lu cuendaꞌ bee bene Israel enu udetela, nucuaꞌ neca tucu seña nú leꞌca scua cha nzeꞌcae lu cuendaꞌ beelá bee bene Israel, leꞌca scua tunu rriꞌi Diose nú nza nzeꞌca lu cuendaꞌ luu tucu aca, nu chenu nza nzeꞌcala luu aca cuaꞌ, diquineca aca cuaꞌ nza nzeꞌca lu cuendaꞌ che.
16 Rafiy kafuf imasib reban sibor kuyayara’ah, kafuf tutufin etei i kakafiyin matar, naatu ai wairoron turin God ana sibor inabitin na’at, famefamen auman i nowan himatar.
17 Bee bene Israel neca beella xi neca tucu aca olivo, pero nuꞌ beella enu neca xi neca ellutsa lue nú urecuꞌ, nu liꞌilu enu laca bene Israel necalu xi neca tucu ellutsaꞌ aca olivo ixi nú uyelaꞌ luhuareꞌ ellutsaa nú urecuꞌ lu aca olivo zeꞌe, chequie scua rluꞌculu elunehuañi equie cuendaꞌ luu aca zeꞌe.
17 Kwa Ufun Sabuw a’itinin i kutor olive famefamen na’atube. Baise hi’afuw umatanum olive famenamaim hituwituw hikuboubunih hiyen, imih boun kwa i Jew sabuw hai yasisir turin kwabai kwabiyasisir.
18 Enzeꞌe la tsiꞌlu nú maselálu lu ellutsaꞌ aca olivo nú neca xi neca bee bene Israel. Pero tunu scua rriꞌilu elliebacuꞌ, ulluꞌcuꞌ arquiꞌ nú laca liꞌilu enu rdeteꞌ elunehuañiꞌ luu aca zeꞌe sino que luu aca zeꞌe rliquiꞌ elunehuañiꞌlu.
18 Isan imih sabuw nati ai famehibe hi’afuw hire’ere men kwananuw furuwih kwani’o’orotomih. Anayabin kwa i ai famefamen, naatu ai famen ana fair i ai anane ana fair ebaib.
19 Tal vez nilu: “Neliꞌlu nucuaꞌ, pero bee ellutsaa lu aca olivo cuaꞌ urecuꞌe para nú yelaꞌa luhuareꞌe nu acatucunecatsea cuna aca olivo cuaꞌ.”
19 Kwa boro iti na’atube kwanao, “Ai famen hi’afuw hisaroun, imih ayu boro i ana efanin anab hinitutuwu.”
20 Neliꞌlu nucuaꞌ, pero bee ellutsaꞌ aca olivo nú rniru nú neca bee bene Israel urecuꞌ bee xne la chili arquii nu liꞌilu uyuꞌulu luhuareꞌe equie nú nzeli arquiꞌlu Jesucristo, enzeꞌe la aca nelliñalu sino mejora nú biꞌya liꞌilu.
20 Nati i turobe. Nati sabuw ai famehibe hi’afuw hibisaroun, anayabin men hitumatum, kwa i kwaitumatum imih kwana hai efan kwabai. Baise nati isan men kwanio’oro’ot.
21 Xne tunu bee bene Israel enu neca xineca ellutsa lu aca olivo zeꞌe né huaꞌa arquiꞌ Diose leꞌca scua nuꞌ beyaꞌ nú la huaꞌa arquiꞌ Diose liꞌilu.
21 Anayabin Jew sabuw i ai famen anababatun men yawananih, baise e’afuw isaroun, imih kwa auman boro men nayawanan nihamiy kwanama’amih.
22 Uriꞌi beyaꞌ nú nzeꞌca Diose, pero leꞌca rriꞌinu elu usticia tucu nú necane. Nu uriꞌilanu elu usticia lubee bene enu la zucuꞌ stichiaꞌnu, nu uriꞌinu nú neca nzeꞌca lulu. Pero riala nú huañilu tucu nú niarquiꞌ Diose nú huañiaꞌahua xne canu leꞌca riꞌi Diose elu usticiaꞌnu lulu.
22 Imih God ana kabeber naatu ana yaso’ar hairi kwana’itin. Sabuw iyab kakafin sinafuyah God nati sabuw isah i yan esoso’ar, baise kwa isa i ekakabeber. Naatu i ana kabeberamaim kwanama’am na’at i mar etei ana gewasin kwanama. Baise men imaim kwanama’am kwa i boro na’afuw nabosairi kwanatit.
23 Nu tunu bee bene Israel benchilaꞌ arquiꞌbeella lu Diose nu chili arquiꞌbeella Jesucristo che liꞌinu luꞌcu cuendanu liꞌibeella cuna beelá bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo. Xne liꞌinu rluꞌcunu poder para nú riꞌinu nú acatucunecatse beella cuna beelá bee bene Israel.
23 Sabuw nati hinamatabir maiye hinabusuruf God hinabitumitum, boro nabow hai efanamaim naya. Anayabin God ana fair ema’am karam boro nasinaf.
24 Xne tunu liꞌilu enu laca bene Israel necalu xi neca tucu ellutsaa aca olivo ixi nu unga tucunecatselu cuna aca olivo stila nú neca bee bene Israel, ¡xaquie nú la acane scua lubee bene Israel enu lá zucuꞌ Stichiaꞌ Diose nú la aca tucunecatse beella stucu bese cuna beelá bee bene Israel, tunu zucuꞌ beella Stichiaꞌ Diose!
24 Kwa Ufun Sabuw, kwa i kaiyar olive famen na’atube kwama’am hi’afuw kwana umatanum olive famenamih hitutuwi. Naatu Jew sabuw i umatanum olive na’atube. Isan imih God karam ai famefamen anababatun hitagagagir ti’inu’in boro nabow nitutuwen maiye.
25 Bee saꞌa enu nzeli arquiaꞌahua Jesucristo nuꞌ tucu nú la riꞌihua beya nu niarquia nú riꞌihua beyaꞌe para nú la aca nelliñahua: bee bene Israel enu reca nziti la niarquiꞌ zucuꞌ Stichiaꞌ Diose, scua recae hasta bichia nú laxu chili arquiꞌ yebee bene enu laca bee bene Israel Stichiaꞌ Diose, bee enu rquiꞌña nú chili arquiꞌ.
25 Ayu akokok iti tur ana kirikirifot i kwanaso’ob gewas, saise men kwa akis not wairafih kwanarouw kwana’omih. Israel sabuw afa dogoroh i fokar, imih boro nati na’atube hinama nanan Ufun Sabuw runamih hio ana fofonin hinan hinarun.
26 Chenu ungalane scua che ye bee bene Israel riꞌi caso Stichiaꞌ Diose. Nu scua tsilaꞌa beella tucu nú nequie lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose elu rni:
26 Ef iti na’atube namatar saise Israel sabuw etei boro niyawasih, Buk Atamaninamaim iti na’atube eo.
27 Che yalu stichiaꞌa tucu nú unila nú riaꞌá perdona stula beella.
27 “Naatu
28 Pero nee lunú reca nziti bee bene Israel nu lá chili arquiꞌbeella bedichiaꞌ nzeꞌcaꞌ Jesucristo, che scua nuꞌ modo chili arquiꞌhua liꞌihua enu laca bee bene Israel. Nu añinzuca nú scua necane pero secascaꞌ Diose liꞌibeella tucu nú ucuaqui uꞌnanu lubee beneꞌbeella enu udetela.
28 Israel sabuw hina God ana rakit na’atube himatar, saise Tur Gewasin kwa Ufun Sabuw isa tan. Baise Israel i God ana rourubinen sabuw, imih God ebiyabuwih anayabin uwahinah oro’orot wabih gagamin.
29 Xne la cheꞌe Diose elliebacuꞌnu, nu la yucunu lunú lia udeteꞌnu lubee bene, nu leꞌca la tsanaꞌ arquiꞌnu bee bene enu ucañilanu para liꞌinu.
29 God men kafa’imo siwar bitih umahimaim bosair naatu ana sabuw rurubinih isah nuhin burumih.
30 Huaꞌtu liꞌihua ne chenalahua Stichiaꞌ Diose. Pero nee equie cuendaꞌ bee bene Israel enu la zucuꞌ Stichiaꞌ Diose nee ulubeꞌnu luhua nú ruaꞌa arquiꞌnu liꞌihua.
30 Baise kwa Ufun Sabuw marasika God fanan kwasair, baise boun ana kabeber i’obaiyi kwa’i’itin, anayabin Israel sabuw fanan hisair.
31 Nu tunu nee bee bene Israel la zucuꞌ Stichiaꞌ Diose, recae scua para nú huaꞌa arquiꞌ Diose liꞌihua, pero leꞌca riña bichia nú huaꞌa arquiꞌnu liꞌibeella.
31 Naatu ef i ta’imon, kabeber nati kwakwabaib i boun Jews sabuw auman God i’obaiyih ti’i’itin.
32 Uzela Diose nú sia bee bene Israel nu bee bene enu laca bene Israel la zucuꞌ beella stichiaꞌnu para nú huaꞌa arquiꞌnu beella.
32 Anayabin sabuw etei hibifanasair isan God ibasit hifanasair, saise hai fanasairane etei’imak takabibirih.
33 ¡Chiquiꞌ llene neca eluxeneꞌ Diose cuna lunú recanu nu cuna lunú rriꞌinu beyaꞌ! Lecati riꞌibeyaꞌ xa neca elliebacuꞌ Diose urre lunú rriꞌinu,
33 Yowe! abifofofor men kafaita,
34 tucu nú nequie lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose elu rni: “¿Ti itá riꞌi beyaꞌ nú xneca neca elliebacuꞌ Paꞌahua Diose? ¿Ti máse reca para nú nii lu Diose nú xneca riꞌinu?”
34 O yait Regah ana not iso’ob?
35 Urre, “¿ti udeteꞌ xi udeteꞌ lu Diose para nú nzuquie nzeꞌe nú ixiunu lu nzeꞌe?”
35 O yait God a sawar itin,
36 Yebee nú nuꞌ neca steneꞌnu nu liꞌinu urecheꞌnue nu yeene necane para liꞌinu. Enzeꞌe riala nú luꞌcu bee bene ulaꞌna lunu diqui tiembu. Amén.
36 Anayabin sawar tutufin etei hai an i God,

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Romanos 11, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.