1 Coríntios 14

Stichia' Diose dialu (ZPLNT) vs VC

Sair da comparação
VC Versão Católica
1 Ulaꞌnahua nú zecahua bee saꞌhua nu chiquiꞌ unaꞌcuhua lu Espíritu Santo para nú liquiꞌnu xi riala riꞌihua pero máse naꞌcuhua lunu nú liquiꞌnu nú riꞌihua beyaꞌ para nú zeteꞌhua stichiaꞌnu lubee bene.
1 Empenhai-vos em procurar a caridade. Aspirai igualmente aos dons espirituais, mas sobretudo ao de profecia.
2 Bene enu rni stucu dialu nú la riꞌi bee bene beyaꞌ xi rni, nzeꞌta bedichiaꞌ cuaꞌ lu cuendaꞌ Espíritu Santo. Nu tucutsia Diose rdichiaꞌnulla bedichiaꞌ cuaꞌ nu lecati bene rriꞌi beyaꞌ nú rnilla.
2 Aquele que fala em línguas não fala aos homens, senão a Deus: ninguém o entende, pois fala coisas misteriosas, sob a ação do Espírito.
3 Pero bee bene enu rixiuleꞌe Stichiaꞌ Diose lubee bene, rriꞌilla elietsa lubee bene para nú xneca riala nú chenala bene inziuꞌ Diose, nu rduꞌlla ana arquiꞌ bee bene, nu saalalla arquiꞌ bee bene enu nehuana seca.
3 Aquele, porém, que profetiza fala aos homens, para edificá-los, exortá-los e consolá-los.
4 Bene enu rni stucu dialu nú la riꞌi bee bene beyaꞌ xi rni, rriꞌi nucuaꞌ elietsa lu liꞌitsialla. Pero bee bene enu rixiuleꞌe Stichiaꞌ Diose lubee bene, rriꞌilla elietsa lubee beneꞌ Diose para nú xneca chenala beella inziuꞌ Diose.
4 Aquele que fala em línguas edifica-se a si mesmo; mas o que profetiza, edifica a assembléia.
5 Alaꞌ niarquia nú yehua nihua stucu dialu, pero máse neca nzeꞌca tunu ixiuleꞌehua Stichiaꞌ Diose lubee bene. Xne máse neca equie nú ixiuleꞌe bene Stichiaꞌ Diose lubee bene luquela nú ni bene stucu dialu nú la riꞌi bene beyaꞌ xi rni. Urre tunu acalla ixiuleꞌella lubee bene xi rni dialu nú unilla para nú zibiꞌ lunú unilla lu ye bee bene,
5 Ora, desejo que todos faleis em línguas, porém muito mais desejo que profetizeis. Maior é quem profetiza do que quem fala em línguas, a não ser que este as interprete, para que a assembléia receba edificação.
6 xi neca tunu nzelabiꞌya liꞌihua bee saꞌa enu nzeli arquiaꞌahua Jesucristo nu nia luhua tucu dialu nú la riꞌihua beyaꞌ xi rni che lecaxi zibiꞌ nucuaꞌ luhua luhuare nú nia luhua Stichiaꞌ Diose, luhuare nú nia luhua lunú ulubeꞌ Diose lua nú nia luhua urre luhuare nú zeteahua lunú recaa, urre luhuare nú zeteahua lunú riala zeteahua.
6 Suponhamos, irmãos, que eu fosse ter convosco falando em línguas, de que vos aproveitaria, se minha palavra não vos desse revelação, nem ciência, nem profecia ou doutrina?
7 Xi neca tucu bee icuꞌ musica, flauta, urre arpa tunu la ula nzeꞌca benene la riꞌi bene beyaꞌ xi instrumento bee nucuaꞌ.
7 É o que se dá com os instrumentos inanimados de música, por exemplo a flauta ou a harpa: se não produzirem sons distintos, como se poderá reconhecer a música tocada?
8 Leꞌca scua tunu la bixia nzeꞌca tucu sundado trompeta lu xuu, xneca riꞌi beei beyaꞌ para nú nucuaꞌa tsiñiala beei para nú chue beei lu xuu.
8 Se a trombeta só der sons confusos, quem se preparará para a batalha?
9 Nu nee leꞌca scua tunu liꞌihua nihua lubee bene cuna tucu dialu nú la riꞌi bee bene beyaꞌ xi rni, ¿xneca riꞌi beella beyaꞌ xi rnihua lubeella? Nu che lia xleꞌe unihua lubeella.
9 Assim também vós: se vossa língua só profere palavras ininteligíveis, como se compreenderá o que dizeis? Sereis como quem fala ao vento.
10 Liꞌihua nediyaꞌhua nú nuꞌ huaxi bee dialu lu iliulabe, pero yeene nuꞌ xi rnii.
10 Há no mundo grande quantidade de línguas e todas são compreensíveis.
11 Pero tunu tucu bene ni lua tucu dialu nú la nia nu la riꞌá beyaꞌ xi rni, che necaa tucu bene istu para bene zeꞌe, nu neca bene zeꞌe tucu bene istu para liꞌá.
11 Porém, se desconhecer o sentido das palavras, serei um estrangeiro para quem me fala e ele será também um estrangeiro para mim.
12 Enzeꞌe scua tucu nú chiquiꞌ niarquiꞌhua nú luꞌcuhua elliebacuꞌ nú enta lu Diose cuna elietsaꞌ Espíritu Santo chiquiꞌ unaꞌcuhua lu Diose para nú liquiꞌnu elliebacuꞌhua nú riꞌihua lunú xi riala riꞌihua para nú xneca chenala bee beneꞌ Diose inziuꞌnu.
12 Assim, uma vez que aspirais aos dons espirituais, procurai tê-los em abundância para edificação da Igreja.
13 Enzeꞌe bene enu rni tucu dialu nú la riꞌi bee bene beyaꞌ rquiꞌña nú nacuꞌlla lu Diose para nú riꞌinu elietsa lulla para nú acalla ixiuleꞌella lubee bene xi rni lunú unilla.
13 Por isso, quem fala em línguas, peça na oração o dom de as interpretar.
14 Xne tunu liꞌá nacua lu Diose cuna stucu dialu rene nu la riꞌá beyaꞌ xi rni che tucutsia espíritua nediyaꞌ xi rnia pero liꞌá niꞌ la riꞌá beyaꞌ xi rnia che.
14 Se eu oro em virtude do dom das línguas, o meu espírito ora, mas o meu entendimento fica sem fruto.
15 Enzeꞌe lunú rquiꞌña riꞌá neca nú nacua lu Diose cuna espíritua, nu riꞌá beyaꞌ xi rnia. Leꞌca scua chenu rulaa lu Diose rquiꞌña nú tsiꞌa bee nucuaꞌ nu riꞌá beyaꞌ lunú xi rulaa.
15 Então que fazer? Orarei com o espírito, mas orarei também com o entendimento; cantarei com o espírito, mas cantarei também com o entendimento.
16 Xne tunu rnilu bedichiaꞌ nzeꞌca lu Diose cuna tucu dialu nú la riꞌilu beyaꞌ xi rni che leca modo ni bene enu nzu cuna liꞌilu “Amén” chenu ulaxu udeteꞌlu cheꞌtsa lu Diose. Equie nú lá riꞌilla beyaꞌ xi unilu.
16 De outra forma, se só renderes graças com o espírito, como dirá Amém a tuas ações de graças aquele que ocupar o lugar dos simples?
17 Mase nú ñia udeteꞌlu cheꞌtsa lu Diose, pero lecaxi uriꞌi nucuaꞌ elietsa lu bene enu nzu cueꞌtselu para nú riꞌilla beyaꞌ xneca chenalalla inziuꞌ Diose.
17 Sem dúvida, as tuas ações de graças podem ser belas, mas o outro não é edificado.
18 Rdetea cheꞌtsa lu Diose nú liꞌá reca huaxi dialu lu yehua.
18 Graças a Deus que possuo o dom de línguas superior a todos vós.
19 Pero mase nú scua necane chenu nzua elu rieteꞌsaꞌ bee saꞌahua enu nzeli arquiꞌ Jesucristo para nú nia lubeella, nu para liꞌá máse nza nzeꞌcae tunu nia masia ayuꞌ bedichiaꞌ lubeella bee bedichiaꞌ nú rriꞌi beella beyaꞌ para nú zibiꞌi lubeella nu zeteꞌ beellae lu stucu bene, luhuare nú nia lubeella chiꞌi mili bee bedichiaꞌ nú la riꞌi beella beyaꞌ xi rni.
19 Mas prefiro falar na assembléia cinco palavras que compreendo, para instruir também os outros, a falar dez mil palavras em línguas.
20 Bee saꞌa enu nzeli arquiaꞌahua Jesucristo la riaꞌahua elliebacuꞌ xi rriꞌi bee enduꞌ llaꞌna elliebacuꞌ. Pero acahua xi neca bee enduꞌ nú la riꞌi beei beenú necha neca, pero chenu rriꞌihua elliebacuꞌ uriꞌihua elliebacuꞌ xi rriꞌi bene uxu elliebacuꞌ lunú unguxulahua.
20 Irmãos, não sejais crianças quanto ao modo de julgar: na malícia, sim, sede crianças; mas quanto ao julgamento, sede homens.
21 Lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose rni: “Xeꞌla bee bene enu rni stucu dialu, bee bene enu laca bee bene caꞌa para nú nibeella lubee benequieꞌ. Pero niꞌ scua la zucuꞌ beella stichiaꞌa uni Diose.”
21 Na lei está escrito: Será por gente de língua estrangeira e por lábios estrangeiros que falarei a este povo; e nem assim me ouvirão, diz o Senhor {Is 28,11s}.
22 Enzeꞌe lunú rni bene huaxi dialu, necane tucu seña para lubee bene enu la chili arquiꞌ Stichiaꞌ Diose para nú scua chili arquiꞌbeella Diose. Nu la neca nucuaꞌ tucu seña lubee bene enu nzelila arquiꞌ Diose. Pero lunú rixiuleꞌe bene lunú neca cuendaꞌ Diose neca nucuaꞌ tucu seña para lubee bene enu nzelila arquiꞌ Diose. Nu laca nucuaꞌ tucu seña para lubee bene enu lachili arquiꞌ Diose.
22 Assim, as línguas são sinal, não para os fiéis, mas para os infiéis; enquanto as profecias são um sinal, não para os infiéis, mas para os fiéis.
23 Pero niꞌ scua chenu rieteꞌsaꞌhua para nú yeneꞌhua Stichiaꞌ Diose nu che quixie yehua nú nihua yelu clasiaꞌ dialu nú lecati rriꞌi beyaꞌ xi rni, nu tunu nucuaꞌanuhua bee bene enu apenatsia uchili arquiꞌ Stichiaꞌ Diose urre bee bene enu la chili arquiꞌ stichiaꞌnu, ¿che xieꞌ la riꞌi bee benecuaꞌ elliebacuꞌ nú tala vese ichia lucu secahua la?
23 Se, pois, numa assembléia da igreja inteira todos falarem em línguas, e se entrarem homens simples ou infiéis, não dirão que estais loucos?
24 Pero tunu yehua rixiuleꞌehua Stichiaꞌ Diose elu rieteꞌsaꞌhua nu nucuaꞌanuhua bene enu apenatsia uchili arquiꞌ Diose, urre bene enu la chili arquiꞌ Diose zeꞌe, che chenu yeneꞌlla xi rnihua, che riꞌilla beyaꞌ nú necalla tucu bene enu rluꞌcu dula, nu che leꞌcatsia liꞌilla riꞌilla beyaꞌ nú ti necalla.
24 Se, porém, todos profetizarem, e entrar ali um infiel ou um homem simples, por todos é convencido, por todos é julgado;
25 Nu scua riꞌilla beyaꞌ nú xneca nehuañilla nu tsulliquilla nacuꞌlla lu Diose, nu leꞌca nilla nú neli nú nzu Diose cuna liꞌihua.
25 os segredos do seu coração tornam-se manifestos. Então, prostrado com a face em terra, adorará a Deus e proclamará que Deus está realmente entre vós.
26 Bee saꞌa enu nzeli arquiaꞌahua Jesucristo ye beenú rnia luhua rnine luhua para nú riꞌihua beyaꞌ nú chenu rieteꞌsaꞌhua para nú yeneꞌhua Stichiaꞌ Diose, yehua riꞌihua lunú recahua rriꞌihua, ti enu rula canto lu Diose, nu ti bee enu seteꞌ Stichiaꞌ Diose lubee bene, nu ti bee enu rixiuleꞌe lubee bene nú xi ulubeꞌ Diose lulla, nu bee enu rni stucu dialu nú la riꞌi ye bee bene beyaꞌ, nu ti bee bene enu rixiuleꞌe xi rni dialu nú uni benecuaꞌ, pero luye nú rriꞌihua rquiꞌña nú zibiꞌi nu riꞌi elietsa lubeelá bee saꞌhua nú xneca chenala beella Stichiaꞌ Diose.
26 Em suma, que dizer, irmãos? Quando vos reunis, quem dentre vós tem um cântico, um ensinamento, uma revelação, um discurso em línguas, uma interpretação a fazer - que isto se faça de modo a edificar.
27 Tunu nuꞌhua enu rni dialu nú la riꞌi ye bee bene beyaꞌ, rquiꞌña nú ni chiucu chunatsiahua dialu cuaꞌ bee enu recatsiae, nu tucua tucuahua nihuane, nu rquiꞌña nú nuꞌ enu ixiuleꞌe lubee bene nú xi rni dialu nú unibeella.
27 Se há quem fala em línguas, não falem senão dois ou três, quando muito, e cada um por sua vez, e haja alguém que interprete.
28 Pero tunu leca bene enu ixiuleꞌe lubee bene xi uni bee bene enu uni dialu cuaꞌ, che máse neca nzeꞌca nú la nibeellá dialu cuaꞌ lubee bene. Mejora liꞌitsia beella nediyaꞌ beella cuna Diose xi rni nú unacuꞌ beella lunu cuna dialucua.
28 Se não houver intérprete, fiquem calados na reunião, e falem consigo mesmos e com Deus.
29 Nu bee bene enu ixiuleꞌe lubeelá bee bene xi ulubeꞌ Diose lubeella rquiꞌña nú chiucutsia beella urre chunatsia beella ixiuleꞌe beella lubeelá bee bene, cada chenu rieteꞌsaꞌhua nu beelahua saca tunu neli lunú rni beella.
29 Quanto aos profetas, falem dois ou três, e os outros julguem.
30 Pero tunu tucu bene enu nzucu zeꞌe saca, nu hora zeꞌe lubeꞌ Diose lulla tucu nú lubeꞌ Diose lulla, che rquiꞌña nú zaca bene enu rni para nú aca ixiuleꞌella lubee bene xi ulubeꞌ Diose lulla hora zeꞌe.
30 Se for feita uma revelação a algum dos assistentes, cale-se o primeiro.
31 Yehua nuꞌ beyaꞌ ixiuleꞌehua Stichiaꞌ Diose lubee bene, lunú ulubeꞌ Diose luhua, pero tucua tucuahua rquiña nú riꞌihua scua para nú aca beella, nu chuꞌu ana arquiꞌbeella, liꞌibeella enu rieneꞌ nú rnihua.
31 Todos, um após outro, podeis profetizar, para todos aprenderem e serem todos exortados.
32 Uluꞌcu cuendahua nú bee profeta, la yala nú nibeella chenu la yala nibeella, sino que nibeella chenu riala nibeella.
32 O espírito dos profetas deve estar-lhes submisso,
33 Xne Diose niarquiꞌ nú xcuaꞌa xcuaꞌa riꞌi bee bene para nú huañi nzeꞌca bene cuna saꞌbene. Scua tucu nú recae ye bee luhuare elu rieteꞌsaꞌ bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo.
33 porquanto Deus não é Deus de confusão, mas de paz.
34 Hora nú rieneꞌhua Stichiaꞌ Diose, leca modo nú nuꞌxi ni bee unaꞌa tucu nú uni Diose nú riꞌi beenchu hasta huaꞌtu.
34 Como em todas as igrejas dos santos, as mulheres estejam caladas nas assembléias: não lhes é permitido falar, mas devem estar submissas, como também ordena a lei.
35 Tunu nuꞌ xila niarquiꞌhua nú riꞌihua beyaꞌ, mejora nú niꞌhua nu unedichiaꞌhua lu niyuꞌhua, xne netue tunu nedichiaꞌ tucu unaꞌa hora nú rieneꞌ ye bee bene Stichiaꞌ Diose.
35 Se querem aprender alguma coisa, perguntem-na em casa aos seus maridos, porque é inconveniente para uma mulher falar na assembléia.
36 Ulluꞌcuꞌ arquiꞌhua nú la neca liꞌihua enu primero uriꞌi beyaꞌ Stichiaꞌ Diose, nu leꞌca la neca liꞌitsiahua bee enu primero nediyaꞌ Stichiaꞌ Diose.
36 Porventura foi dentre vós que saiu a palavra de Deus? Ou veio ela tão-somente para vós?
37 Tunu nuꞌhua enu seca nú necala profeta, urre seca nú Espíritu Santo udeteꞌla elliebacuꞌlla, nu che chu riꞌilla beyaꞌ lunú rnia lu cartaquieꞌ nu necane tucu nú unibiyaꞌ Diose nú riꞌihua.
37 Se alguém se julga profeta ou agraciado com dons espirituais, reconheça que as coisas que vos escrevo são um mandamento do Senhor.
38 Pero tunu la chili arquiꞌ profeta quieꞌ lunú rnia luhua lu carta quieꞌ, leꞌca la chili arquiꞌhua lunú rnilla luhua.
38 Mas, se alguém quiser ignorá-lo, que o ignore!
39 Scua tucu nú unila luhua bee saꞌa enu nzeli arquiaꞌahua Jesucristo, unaꞌcuhua lu Diose para nú liquiꞌnu elliebacuꞌhua para nú ixiuleꞌehua stichiaꞌnu lubee bene, nu la cahua tunu ni tucu bee saꞌhua tucu dialu nú la riꞌihua beyaꞌ.
39 Assim, pois, irmãos, aspirai ao dom de profetizar; porém, não impeçais falar em línguas.
40 Pero lu ye nú rriꞌihua uriꞌi nzeꞌcahua, uriꞌihua tucu nú riala riꞌihua chenu rieteꞌ saꞌhua, para nú yeneꞌhua Stichiaꞌ Diose.
40 Mas faça-se tudo com dignidade e ordem.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar 1 Coríntios 14, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.