João 8

Lachixío Zapotec NT (ZPL_TBL) vs NAA

Sair da comparação
NAA Nova Almeida Atualizada 2017
1 Nu nza Jesuse enza dañi Olivos,
1 Jesus, no entanto, foi para o monte das Oliveiras.
2 nu chenu uyeꞌe lu yuu stucu bichia, ubenchilaꞌ zecanu liñi indu llene Jerusalén, che uyetesaꞌ huaxi bee bene lunu zeꞌe, nu chu uzucunu nu uquixienu uzeteꞌnu liꞌibeei.
2 De madrugada, voltou novamente para o templo, e todo o povo se reuniu em volta dele; e Jesus, assentado, os ensinava.
3 Che bee ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés cuna bee fariseo, unguyaꞌbeei tucu unaꞌa enu ullunanuu tucu niyu, nu utsu beei liꞌinchu arliꞌtiꞌ bee bene enu nucuaꞌa zeꞌe.
3 Então os escribas e fariseus trouxeram à presença dele uma mulher surpreendida em adultério e, fazendo-a ficar em pé no meio de todos,
4 Nu unibeei lu Jesuse: ―Maestro, unaꞌaquieꞌ ullunanunchu tucu niyu mero chenu nucuaꞌanu saꞌbeei.
4 disseram a Jesus: — Mestre, esta mulher foi surpreendida em flagrante adultério.
5 Lu ley nú utsaꞌna Moisés luaꞌahua rni: ―Nú saꞌ bee unaꞌaquieꞌ, rquiꞌña nú atinchu cuna quiee, nu liꞌiquielu, ¿xa nilu nee?
5 Na Lei, Moisés nos ordenou que tais mulheres sejam apedrejadas. E o senhor, o que tem a dizer?
6 Liꞌibeei unidichiaꞌ beei lunu scua para nú biꞌya xi ninu, nu scua luꞌcu beei xi ricuꞌquiya beei liꞌinu, pero chu uziꞌquindiqui Jesuse, nu uquixienu rquieꞌenu cuna cuene yaanu lu yuu.
6 Eles diziam isso tentando-o, para terem de que o acusar. Mas Jesus, inclinando-se, escrevia na terra com o dedo.
7 Pero lunú chu rnidichiaꞌscaꞌlá beei lunu, che uzucu nelínu nu uninu lubeei: ―Tatsehua enu la luꞌcu dula, rlutilá nzeꞌe duꞌquiee unaꞌa quieꞌ.
7 Como eles insistiam na pergunta, Jesus se levantou e lhes disse:
8 Che uziꞌquindiqui zecanu núchu rquieꞌelánu lu yuu.
8 E, inclinando-se novamente, continuou a escrever no chão.
9 Bee bene enu uyayu unaꞌa zeꞌe lu Jesuse, chenu ubeneꞌ beei nú uni Jesuse scua, che uquixie nú tucua tucua beei nziue beei, desde enu unguxu nu hasta bee enu nereꞌnelá, nziue ye beei nu utsaꞌnatsia beei unaꞌa zeꞌe cuna Jesuse lu ye bee bene enu nucuaꞌa zeꞌe cuna liꞌinu.
9 Mas eles, ouvindo essa resposta, foram saindo um por um, a começar pelos mais velhos até os últimos, ficando só Jesus e a mulher em pé diante dele.
10 Chequie uzucu neli Jesuse nu uninu lu unaꞌa zeꞌe: ―Unaꞌa, ¿ma bee bene enu ubeꞌtayu liꞌilu caꞌa? ¿Xieꞌ niꞌtucu beei lecaxi uriꞌinu liꞌilu la?
10 Levantando-se, Jesus perguntou a ela:
11 Nu ucuaquinchu: ―Niꞌtucu beei detá. Che uni Jesuse lunchu: ―Niꞌliꞌá lecaxi riꞌinua liꞌilu, uquia nee nu la riaꞌlu dula.
11 Ela respondeu: — Ninguém, Senhor! Então Jesus disse:
12 Chequie uni zeca Jesuse lubee bene enu nucuaꞌa zeꞌe: ―Liꞌá neca ellieꞌe lubee bene iliulabe. Bee bene enu zucuꞌ stichiaꞌa, chuꞌu ellieꞌe elliebacuꞌ beella, nú xa luꞌcu beella elunehuañi ante Diose, nu leca xunga tsunecabe elliebacuꞌ beella.
12 De novo, Jesus lhes falou, dizendo:
13 Nu uni bee fariseo lunu: ―Liꞌilu rnilu leꞌca lu cuendaꞌ liꞌitsialu, nu lunú rnilu la zibiꞌi.
13 Então os fariseus lhe disseram: — Você dá testemunho de si mesmo. O testemunho que você dá não é verdadeiro.
14 Nu ucuaqui Jesuse nú uninu lubeei: ―Stichiaꞌa si zibiꞌi, añinzuca nú rnia lu cuendaꞌ liꞌá. Xne liꞌá nediyaa cá enza nzela nu cá enza nzaꞌa, pero liꞌihua la riꞌihua beyaꞌ cá enza nzela nu cá enza nzaꞌa.
14 Jesus respondeu:
15 Liꞌihua rnihua lu cuendaꞌ bee bene tucu nú rriꞌitsiahua elliebacuꞌ. Pero liꞌá la nia lu cuendaꞌ niꞌ tucu bee bene.
15 Vocês julgam segundo a carne; eu não julgo ninguém.
16 Nu liꞌá rnia lu cuendaꞌ bee bene, lunú neli neca. Xne la nia tucu nú necatsia elliebacua, sino que Paa enu uxeꞌla liꞌá nediyaꞌnu nú neli neca lunú rnia.
16 E, se eu julgo, o meu juízo é verdadeiro, porque não sou só eu que julgo, mas eu e o Pai, que me enviou.
17 Lu leyꞌhua rni nú chenu nuꞌ chiucu bene enu tucu nchiucuꞌtse stichiaꞌ neli lunú rnibeei.
17 Também na Lei de vocês está escrito que o testemunho de duas pessoas é verdadeiro.
18 Nee leꞌca liꞌá neca tucu enu rni lu cuendaꞌ liꞌá, nu Paa enu uxeꞌla liꞌá neca stuculla.
18 Eu dou testemunho de mim mesmo, e o Pai, que me enviou, também dá testemunho de mim.
19 Chequie unidichiaꞌ beei lunu: ―¿Ca nzucu paꞌlu che? Nu ucuaqui Jesuse lubeei: ―Liꞌihua la chuluhua liꞌá, nu leꞌca la chuluhua Paa xne tunu uyuꞌluhua liꞌá, leꞌca nuꞌluhua Paa.
19 Então eles lhe perguntaram: — Onde está o seu Pai? Jesus respondeu:
20 Scua uni Jesuse diqui nú seteꞌnu bee bene liñi Indu llene Jerusalén elu nchiucuꞌ bee alcancía elu riuꞌu bee uꞌna. Pero niꞌtucu lecati unaꞌtse liꞌinu, xne lascaꞌ riña hora nú llunanu.
20 Jesus proferiu essas palavras perto da caixa de ofertas, quando ensinava no templo. Ninguém o prendeu, porque ainda não havia chegado a sua hora.
21 Nu leꞌca uninu lubeei: ―Chenu nzaꞌa liꞌihua laꞌnahua liꞌá, pero liꞌihua atihua cuna stulahua, xne elu nzaꞌa leca modo chuehua zeꞌe.
21 Outra vez Jesus lhes falou, dizendo:
22 Nu uni bee bene Israel zeꞌe: ―¿Xieꞌ leꞌca liꞌitsialla útilla liꞌilla, enzeꞌe rnilla nú leca modo chaꞌahua elu nzalla la?
22 Então os judeus diziam: — Será que ele tem a intenção de se suicidar? Porque diz: “Para onde eu vou vocês não podem ir.”
23 Chequie uni Jesuse lubeei: ―Liꞌihua necahua bene lu yuu quieꞌ pero liꞌá nzela enza liñibe, liꞌihua necahua bee bene iliulabe, pero liꞌá la neca bene iliulabe.
23 Jesus lhes disse:
24 Enzeꞌe unia luhua nú atihua cuna stulahua. Xne tunu la chili arquiꞌhua nú liꞌá neca enu necaa, che atinuhua stulahua.
24 Por isso, eu lhes disse que vocês morrerão em seus pecados. Porque, se não crerem que
25 Nu unidichiaꞌ beei lunu: ―¿Ti necalu che? Nu ucuaquinu lubeei: ―¿Desde chenu uquixiea nú rnia luhua, unilá luhua nú ti necaa?
25 Então lhe perguntaram: — Quem é você? Jesus respondeu:
26 Huaxi nú rquiꞌña zetea liꞌihua nu nia equie cuendaꞌhua. Pero nee lunú rnia lubee bene iliulabe, necane nú rienea rni enu uxeꞌla liꞌá, nu lunú rninu neli necane.
26 Muitas coisas tenho para falar e julgar a respeito de vocês. Porém aquele que me enviou é verdadeiro, de modo que as coisas que dele ouvi, essas digo ao mundo.
27 Pero liꞌibeei né riꞌi beei beyaꞌ nú equie cuendaꞌ Diose neca nú rninu.
27 Eles não entenderam que Jesus lhes falava do Pai.
28 Enzeꞌe uninu lubeei: ―Chenu uriꞌilahua lunú niarquiꞌhua cuna liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose che riꞌihua beyaꞌ nú liꞌá neca enu neca, nu la riꞌitsia lunú necatsia elliebacua. Sino que rnitsia lunú uzeteꞌla Diose liꞌá.
28 Então Jesus disse:
29 Xne liꞌinu enu uxeꞌla liꞌá nzunu cuna liꞌá nu lecaꞌ bichia nu tsanaꞌ arquiꞌnu liꞌá, xne rriꞌá puro lunú riuꞌu arquiꞌnu.
29 E aquele que me enviou está comigo, não me deixou só, porque eu faço sempre o que lhe agrada.
30 Chenu ulaxu nú uni Jesuse scua, huaxi bee bene uyalí arquiꞌ liꞌinu.
30 Quando Jesus disse isto, muitos creram nele.
31 Che uni Jesuse lubee bene Israel enu uyalí arquiꞌ liꞌinu: ―Tunu nzezucuꞌláhua stichiaꞌa. Che si neli necahua bee benea.
31 Então Jesus disse aos judeus que haviam crido nele:
32 Nu chuluhua nú neli neca, nu equie cuendaꞌ nú neli neca cuaꞌ, laꞌahua.
32 conhecerão a verdade, e a verdade os libertará.
33 Che ucuaqui beei: ―Liꞌiru nzelaru lu familiaꞌ tuxie Abraham, nu leca xunga unga neiquiru. ¿Xiquie nú rnilu nú aca nelaꞌaru che?
33 Eles responderam: — Somos descendência de Abraão e jamais fomos escravos de ninguém. Como você pode dizer que seremos livres?
34 Nu uni Jesuse lubeei: ―Neli nia luhua nú ye bee bene enu rriꞌi dula, neca beei xi neca esclavo lu dula.
34 Jesus respondeu:
35 Nu tucu esclavo la yaꞌnalí nzeꞌe niꞌ bene enu utsi liꞌi, pero llianaꞌ bene enu utsi esclavo zeꞌe sii nuꞌ modo riaꞌnalii niꞌ paꞌi.
35 O escravo não fica sempre na casa; o filho, sim, fica para sempre.
36 Enzeꞌe tunu Lliꞌñinu tsilaꞌa liꞌihua, che si neli nelaꞌahua ché.
36 Se, pois, o Filho os libertar, vocês serão verdadeiramente livres.
37 Nediyaa nú nzeꞌtahua lu familiaꞌ tuxie Abraham. Pero liꞌihua niarquiꞌhua nú útihua liꞌá, xne la yuꞌ arquiꞌhua stichiaꞌa.
37 Bem sei que vocês são descendência de Abraão; no entanto, estão querendo me matar, porque a minha palavra não está em vocês.
38 Liꞌá rnia lunú uzeteꞌla Paa liꞌá, pero liꞌihua rriꞌihua lunú rni paꞌhua luhua.
38 Eu falo das coisas que vi junto de meu Pai; vocês, porém, fazem o que ouviram do pai de vocês.
39 Chequie ucuaqui beei: ―¡Paꞌru neca tuxie Abraham! Nu uni Jesuse lubeei: ―Tunu liꞌihua neli necahua llianaꞌ tuxie Abraham liꞌihua, riꞌihua tucu nú uriꞌilla.
39 Então lhe disseram: — Nosso pai é Abraão. Mas Jesus respondeu:
40 Pero liꞌihua añinzuca nu unilá nú neli neca luhua, tucu nú uzeteꞌla Diose liꞌá, nu liꞌihua niarquiꞌhua nú útihua liꞌá. ¡Nu tuxie Abraham lá riꞌilla scua!
40 Mas agora vocês estão querendo me matar, a mim que lhes falei a verdade que ouvi de Deus; Abraão não fez isso.
41 Pero liꞌihua rriꞌihua tucu nú rriꞌi paꞌhua. Nu unibeei lunu: ―Liꞌiru lecati lliꞌñilá necaru, tucutsia Diose neca paꞌru.
41 Vocês fazem as obras do pai de vocês. Eles responderam: — Nós não somos filhos ilegítimos. Temos um pai, que é Deus.
42 Che ucuaqui Jesuse lubeei: ―Tunu neli nú neca Diose paꞌhua secahua liꞌá, xne equie cuendaꞌ liꞌinu nzela lu iliulabe, lá yela lu cuendaꞌ liꞌitsia sino que liꞌinu necanu enu uxeꞌla liꞌá.
42 Jesus disse:
43 La riꞌihua beyaꞌ lunú rnia luhua, xne la niarquiꞌhua nú zucuꞌ diacahua stichiaꞌa.
43 Por que vocês não compreendem a minha linguagem? É porque vocês são incapazes de ouvir a minha palavra.
44 Enu neca paꞌhua neca bezeꞌlu, nu rriꞌihua tucu nú niarquiꞌ bezeꞌlu nú riꞌihua. Desde chenu uquixie iliulabe riuꞌ arquiꞌ bezeꞌlu nú úti bee bene saꞌ bee bene. Leca xunga uyuꞌu bichia nú nzenalai lunú neli neca, xne la ni lunú neli neca chenu rni eluquichiaꞌ, nu scua rlubeꞌ nuxa necai, xne necai enu niquichiaꞌ, nu liꞌi necai paꞌ eluquichiaꞌ.
44 Vocês são do diabo, que é o pai de vocês, e querem satisfazer os desejos dele. Ele foi assassino desde o princípio e jamais se firmou na verdade, porque nele não há verdade. Quando ele profere mentira, fala do que lhe é próprio, porque é mentiroso e pai da mentira.
45 Pero liꞌá lunú rnia lunú neli neca, la chili arquiꞌhua lunú rnia.
45 Mas, porque eu digo a verdade, vocês não creem em mim.
46 ¿Tahua nuꞌ beyaꞌ ni nú rluꞌcua dula che? Nu tunu neli neca lunú rnia luhua, ¿xiquie nu la chili arquiꞌhua liꞌá che?
46 Quem de vocês me convence de pecado? Se digo a verdade, por que não creem em mim?
47 Bee bene enu neca bee beneꞌ Diose sucuꞌ diaca beella Stichiaꞌ Diose, pero liꞌihua la acahua beneꞌ Diose, enzeꞌe la zucuꞌ diacahua stichiaꞌnu.
47 Quem é de Deus ouve as palavras de Deus; por isso, vocês não me ouvem, porque não são de Deus.
48 Chequie uni bee bene Israel zeꞌe lunu: ―Neli lunú rniru nú benechiquiꞌ nchiñi arquiꞌlu, nu bene Samaria necalu.
48 Os judeus disseram a Jesus: — Será que não temos razão em dizer que você é samaritano e tem demônio?
49 Che ucuaqui Jesuse lubeei: ―Niꞌ tucu benechiquiꞌ leca arquia, sino que liꞌá sucua stichiaꞌ Paa, pero liꞌihua puro bedichiaꞌ nú necha se rriꞌchiahua liꞌá.
49 Jesus respondeu:
50 Liꞌá la laꞌna nú zucuꞌ aya bee bene liꞌá, pero nuꞌ enu niarquiꞌ nú zucuꞌ aya bee bene liꞌá, nu liꞌinu necanu enu rriꞌi elu usticia.
50 Eu não procuro a minha própria glória; há quem a busque e julgue.
51 Neli rnia luhua nú titse bene enu zucuꞌ stichiaꞌa, lecaꞌ xunga ati nzeꞌe.
51 Em verdade, em verdade lhes digo que, se alguém guardar a minha palavra, não verá a morte eternamente.
52 Nu uni bee bene Israel zeꞌe lunu: ―Nee siꞌ neliꞌru nú rniru nú nchiñi benechiquiꞌ arquiꞌlu. Abraham cuna ye bee profeta unguti beella, nu liꞌilu rnilu: “Titse bene enu zucuꞌ stichiaꞌa lecaꞌ xunga ati nzeꞌe.”
52 Então os judeus disseram: — Agora estamos certos de que você tem demônio. Abraão morreu, e também os profetas, e você diz: “Se alguém guardar a minha palavra, não provará a morte eternamente.”
53 ¿Xieꞌ másela neca equielu luquelá tuxie Abraham beneꞌru enu udetela la? Liꞌilla ungutilla nu leꞌca unguti bee profeta. Nu liꞌilu. ¿Ti siꞌlu nú necalu?
53 Você não está querendo dizer que é maior do que Abraão, o nosso pai, que morreu? Também os profetas morreram. Quem você pensa que é?
54 Che ucuaqui Jesuse: ―Tunu leꞌcatsia liꞌá sucu ayaa liꞌá, lecaxi sibiꞌ lunú rnia lu cuendaꞌ liꞌá che. Pero enu sucuꞌ aya liꞌá neca Paa, liꞌinu enu rnihua nú neca Dioseꞌhua.
54 Jesus respondeu:
55 Liꞌihua la chuꞌluhua liꞌinu. Pero liꞌisiꞌa nuꞌlua liꞌinu. Nu tunu nia luhua nú la chulua liꞌinu, che neca tucu bene enu niquichiaꞌ tucu nú necahua. Pero liꞌá nuꞌlua liꞌinu nu sucua stichiaꞌnu.
55 Entretanto, vocês não o conhecem; eu, porém, o conheço. Se eu disser que não o conheço, serei como vocês: mentiroso; mas eu o conheço e guardo a sua palavra.
56 Tuxie Abraham beneꞌhua enu udetela ñia utsu arquiꞌlla nú lañiꞌlla bichia nú nzela lu iliulabe. Nu chenu ulañiꞌlla bichia cuaꞌ másela ñia utsu arquiꞌlla.
56 Abraão, o pai de vocês, alegrou-se por ver o meu dia; e ele viu esse dia e ficou alegre.
57 Nu uni bee bene Israel zeꞌe lunu: ―Pero niꞌ cincuenta lana lascaꞌ luꞌculu nu rnilu nú ulañiꞌlaꞌlu Abraham.
57 Então os judeus lhe perguntaram: — Você não tem nem cinquenta anos e viu Abraão?
58 Chequie uni Jesuse lubeei: ―Neli nialuhua nú nzulá ante nú ala Abraham.
58 Jesus respondeu:
59 Che unaꞌtse beei quiee nzetuꞌ beei liꞌinu, pero chu uyuꞌunu leta bee bene, nu udetenu labe beei uchiuꞌunu liñi indu zeꞌe nu chu nzanu.
59 Então pegaram pedras para atirar nele, mas Jesus se ocultou e saiu do templo.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 8, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.