Gênesis 35

Udi Bible (UDI) vs NAA

Sair da comparação
NAA Nova Almeida Atualizada 2017
1 Me bakit'oğoxun oşa Buxačuğon İak'ova pine: «Hayza Bet'ela taki, vi çadırxo t'iya laxi çurpa. Vi viçi Esavi kiyexun t'it'at'an vi nep'a baśi Buxačuğoynak' q'urban eçala gaal düzba t'iya».
1 Deus disse a Jacó: — Levante-se, vá para Betel e habite ali. Faça ali um altar ao Deus que lhe apareceu quando você fugia do seu irmão Esaú.
2 İak'ovenal izi külfəti boş bakalt'oğo q'a izi nökərxoy bitova girbi pine: «Efi kiyel binik' buxačuxxo mandenesa bitova bosanan. Murdarluğaxun təmizbakseynak' efi loxol xe lapi paltaral badalbanan -
2 Então Jacó disse à sua família e a todos os que estavam com ele: — Joguem fora os deuses estranhos que há no meio de vocês, purifiquem-se e troquem de roupa.
3 Bet'elayan taysa. Bezi t'arnu p'ap'it'aynak', maya tağayiz İzi kula bezi loxolxun nu zapi Buxačuğoynak' q'urban eçala ga düzboz t'iya».
3 Vamos nos preparar e ir para Betel. Farei ali um altar ao Deus que me respondeu no dia da minha angústia e me acompanhou no caminho por onde andei.
4 Şot'oğonal İak'ovi əyitə běği içoğoy kiyel bakala binik' buxačuxxo q'a içoğoy ǔmǔğo lavk'i sırığanxo bitova c'evk'i tat'undi, İak'ovenal me buxačuxxo q'a şot'oğo bul k'os'psuna ak'est'ala me sırığanxo bitova taşeri Şekemi mə̌xluğ uk'ala ganu xodin tume oç̌alaxebi.
4 Então deram a Jacó todos os deuses estranhos que tinham em mãos e as argolas que lhes pendiam das orelhas. E Jacó os escondeu debaixo do carvalho que está junto a Siquém.
5 Mot'oxun oşa yaq'at'un baft'i, içoğoy yaq'e loxol bakala şəhərmoğoxunal şuk'k'alen c'eri İak'ovi ğarmoğoy běšt'an bot'estenedi, şot'o görə ki, Buxačuğon t'e oç̌ali amdarxoy bitot'ay pula haq'eney.
5 Quando eles partiram, o terror de Deus invadiu as cidades vizinhas, e não perseguiram os filhos de Jacó.
6 Hametər, İak'ov q'a içuxun bakalorox bito hari Kənan oç̌ala bakala Luz, yəni Bet'el şəhəre p'at'unp'i,
6 Assim, Jacó chegou a Luz, chamada Betel, que fica na terra de Canaã, ele e todo o povo que estava com ele.
7 İak'ovenal eçeri miya sa q'urban eçala gane düzbi. Şot'in me gane s'iya El Bet'ele laxi, şot'o görə ki, izi viçey kiyexun t'it'at'an Buxačux me ganune iz nep'a baśey.
7 E edificou ali um altar. E àquele lugar deu o nome de El-Betel, porque ali Deus havia se revelado a ele quando estava fugindo do seu irmão.
8 T'e aramoğo Rebek'ay nökər, şot'o döş tadi kalabi Devorane p'uri, taşeriyal şot'o Bet'ele t'ǒğǒl bakala mə̌xnə xodin oq'a oç̌alaxt'unbi. Oşa t'e gane s'i hat'etərəl manedi - Allon-Baxut'.
8 Débora, a ama de Rebeca, morreu e foi sepultada ao pé de Betel, debaixo do carvalho que se chama Alom-Bacute.
9 İak'ov P'addan-Aramaxun c'eri Bet'ela qaybakit'uxun oşa Buxačux p'urum şot'o ak'eśi, xeyir-bərəkət tadiyal
9 Depois que Jacó havia retornado de Padã-Arã, Deus lhe apareceu outra vez e o abençoou.
10 pine: «Vi s'i İak'ove, ama meyin t'ağay va İsrail pi k'alk'alt'un, şot'o görə ki, vi s'iya İsrailez laxsa!» Hametər, İak'ovi s'i baneki İsrail.
10 Deus disse a ele: — Você se chama Jacó, mas o seu nome não será mais Jacó; o seu nome será Israel. E lhe deu o nome de Israel.
11 Buxačuğon İak'ova me əyitmoğoval pine: «Bitova Başarbala Buxačuxzu Zu! Avuzbakalnu hun, vaxun törəyinşakit'oğoy say t'eq'ədər bakale ki, azuk'xo əmələ eğale vi nəsiləxun. İçal sa azuk' təə, k'əşinen bǒq'ə̌lpi çark'est'es nu bakala hama! Padçağxo c'eğale vi nəsiləxun!
11 Disse-lhe mais: — Eu sou o Deus Todo-Poderoso; seja fecundo e multiplique-se; uma nação e multidão de nações sairão de você, e reis procederão de você.
12 Avrahama q'a İsaak'a əyit tadi me oç̌ala va tadoz, vaxun törəyinşakit'oğo mandale me oç̌al».
12 A terra que dei a Abraão e a Isaque darei também a você e, depois de você, à sua descendência.
13 Metər piyal hat'iya İak'ovi piyexun aneç̌i.
13 E Deus se retirou dele, elevando-se do lugar onde lhe havia falado.
14 İak'oven eçeri Buxačuğon içuxun əyitp'i me ganu sa ǰěne tikp'i laxi. Şot'ay loxol fi q'a zeytuni c'əyin lapiyal ǰěne Buxačuğoy s'iyen laxesunane ak'est'i.
14 Então Jacó pôs uma coluna de pedra no lugar onde Deus havia falado com ele e derramou uma libação e azeite sobre ela.
15 İak'oven me gane s'iya Bet'ele laxi, şot'o görə ki, Buxačuğon miya içuxun əyitepey.
15 Ao lugar onde Deus lhe havia falado, Jacó deu o nome de Betel.
16 Oşa şorox Bet'elaxunal c'ert'un. Yaq'a baft'i hari Efrat'a p'ap'ala vədine Raxiləy q'ač'en bineq'i. Ama me dəfə əylə bakest'un tene bakest'unst'ay,
16 Partiram de Betel, e, havendo ainda pequena distância para chegar a Efrata, Raquel deu à luz um filho, num parto que foi muito difícil.
17 mamaçinenal běneği Raxilən gelene əzyət aksa, əyel hari bakit'uxun oşa şot'o ük' tadi pine: «İsə vi ük'ə buz k'inək' efa, ene p'ə̌ ğarvax bu».
17 Em meio às dores, a parteira disse a Raquel: — Não tenha medo, pois você ainda terá este filho.
18 Raxilən hat'iya əylin s'iya Ben-Oni laxi elmuxe tadi, ama bavan əylin s'iya badalbi Binyamine bi.
18 Ao sair-lhe a alma (porque morreu), deu ao filho o nome de Benoni. Mas seu pai lhe chamou Benjamim.
19 Hametər, Raxilə əylin loxol p'ure, taşeriyal şot'o hat'iya, Efrat'a tağala yaq'e börine oç̌alaxt'unbi. Me Efrat' şəhəri s'i həysə Bet'lexeme taysa.
19 Assim, Raquel morreu e foi sepultada no caminho de Efrata, que é Belém.
20 İak'oven Raxiləy best'a sa ǰěyal tikp'i lanexi, manu ki, həysəəl hat'iya çurpene, bitot'inal avane me gane Raxiləy oç̌alaxeśi ga baksuna.
20 Jacó levantou uma coluna sobre a sepultura de Raquel. Essa é a coluna da sepultura de Raquel até o dia de hoje.
21 İsrail p'urum yaq'ane baft'i, taşeriyal izi çadırxo Migdal-Ederi t'e soğo tərəf laxi çurepi.
21 Então Israel partiu e armou a sua tenda além da torre de Éder.
22 Şo me oç̌alxo çurpi vədine Ruven izi bavaynak' əylux eçeri çuux-nökər Bilhaxune bask'i, moval İsraili ǔmǔğo hari p'anep'i.
22 E aconteceu que, habitando Israel naquela terra, Rúben foi e se deitou com Bila, concubina de seu pai. E Israel ficou sabendo disso. Eram doze os filhos de Israel.
23 Leay eçeri ğarmux: İak'ovi süft'in ğar Ruven, Simeon, Levi, İuda, İssak'ar saal Zevulun.
23 Rúben, o primogênito de Jacó, Simeão, Levi, Judá, Issacar e Zebulom, filhos de Lia;
24 Raxiləy eçeri ğarmux: İosif q'a Binyamin.
24 José e Benjamim, filhos de Raquel;
25 Raxiləy bač'anexun hari nökər Bilhaxun baki ğarmux: Dan q'a Naft'ali.
25 Dã e Naftali, filhos de Bila, serva de Raquel;
26 Leay bač'anexun hari nökər Zilp'axun baki ğarmux: Gad q'a Aşer.
26 e Gade e Aser, filhos de Zilpa, serva de Lia. São estes os filhos de Jacó, que lhe nasceram em Padã-Arã.
27 Hametər, İak'ov hari Mamrena, izi bava bakala gala c'ere. Giryat'-Arbada, yəni Xevrona ǐša bakala me oç̌alxo Avrahami, oşal İsaak'i q'ərib k'inək' yəşəyinşi ganey.
27 Jacó veio a Isaque, seu pai, a Manre, a Quiriate-Arba (que é Hebrom), onde peregrinaram Abraão e Isaque.
28 İsaak' düz sabaç̌ səksən usen yəşəyinşebi.
28 Os dias da vida de Isaque foram cento e oitenta anos.
29 P'uri izi bavoğoy t'ǒğǒl, izi pula q'ic'p'i t'e dünyəne tağat'anal izi yəşə c'ovak'est'i, iz pul boşe taśi. Şot'o taşeri oç̌alaxp'iyoval izi ğarmuxe baki - Esav q'a İak'ov.
29 Após uma longa velhice, Isaque expirou e morreu, sendo reunido ao seu povo; e Esaú e Jacó, seus filhos, o sepultaram.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Gênesis 35, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.