Mateus 20
TI ACHꞌ REXTOMENTO YUꞌUN TI JESUCRISTOE (TZO_TZC) vs NVT
1 Ti Jesuse jech lic yal xtoc: ―Ti ventainel yuꞌun ti Dios ti oy ta vinajele coꞌol sꞌelan jech chac cꞌu chaꞌal jun yajval pinca ti sob ilocꞌ batele, ba saꞌ talel svinictac, yoꞌ jech ta xtuchꞌic ti uvae.
1 “Pois o reino dos céus é como o dono de uma propriedade que saiu de manhã cedo a fim de contratar trabalhadores para seu vinhedo.
2 Ti ajvalile ti cꞌalal laj xa sta ti yajꞌabteltaque, laj yalbe ti ta stoj jun denario taqꞌuin ta cꞌacꞌale. Tsꞌacal to un, laj stac batel ta yosil, ba abtejicuc.
2 Combinou de pagar uma moeda de prata por um dia de serviço e os mandou trabalhar.
3 Tsꞌacal to un, nopol xa batel baluneb ora icꞌluman, ilocꞌ batel. Jaꞌ o laj yil ta chꞌivit ti oy viniquetic ti chꞌabal yabtelique.
3 “Às nove da manhã, estava passando pela praça e viu por ali alguns desocupados.
4 Jech lic yalbe: “Batanic ta cabtel ta stuchꞌel ti uvae. Ta jtojoxuc ti cꞌuxi lec ta xavaꞌiique”, xut. Jech ti viniquetique bat abtejicuc.
4 Contratou-os e disse-lhes que, no final do dia, pagaria o que fosse justo.
5 Yan to velta, nopol xa batel oꞌlol cꞌacꞌal, ilocꞌ batel ti ajvalile. Jaꞌ o laj sta xtoc viniquetic ti chꞌabal yabtelique. Laj stac batel ta yabtel xtoc. Yan to velta ta oxib ora mal cꞌacꞌal ilocꞌ batel. Jaꞌ o laj sta xtoc ti viniquetic ti chꞌabal yabtelique. Laj stac batel ta yabtel xtoc.
5 E eles foram trabalhar no vinhedo. Ao meio-dia e às três da tarde, fez a mesma coisa.
6 Nopol xa bal voꞌob ora mal cꞌacꞌal ilocꞌ batel ta chꞌivit yan velta ti ajvalile. Jaꞌ o tey laj sta viniquetic ti chꞌabal ti yabtelique. Jech lic yalbe: “¿Cꞌu chaꞌal liꞌ oyoxuc sjunul cꞌacꞌal ti muꞌyuc ta xaꞌabtejique?” xi.
6 “Às cinco da tarde, estava outra vez na cidade e viu por ali mais algumas pessoas. ‘Por que vocês não trabalharam hoje?’, perguntou ele.
7 Ti viniquetique jech itacꞌavic: “Yuꞌun muꞌyuc buchꞌu scꞌan ta xiyicꞌuncutic ta yabtel”, xiic. Ti ajvalile jech lic yalbe: “Batanic, ba abtejanic ta cosil. Ta jtojoxuc ti cꞌuxi lec ta xavaꞌiique”, xut.
7 “‘Porque ninguém nos contratou’, responderam. “Então o proprietário disse: ‘Vão e trabalhem com os outros no meu vinhedo’.
8 Cꞌalal mal xa ti cꞌacꞌale, ti ajvalile laj yalbe yaꞌi ti buchꞌu yichꞌoj ta sventa ti abtele: “Icꞌo talel scotol ti cajꞌabteltaque. Tojo. Jaꞌ baꞌyel xlic atoj ti buchꞌu tsꞌacal xa och ta abtele. Jaꞌ jech sꞌelan xcholet ta xatoj bal ti cajꞌabteltaque, yoꞌ jech slajeb xa ta xichꞌ stojolic ti buchꞌutic baꞌyel iꞌochic ta abtele”, xi.
8 “Ao entardecer, mandou o capataz chamar os trabalhadores e pagá-los, começando pelos que haviam sido contratados por último.
9 Jech o xal ti viniquetic ti nopol xa voꞌob ora mal cꞌacꞌal ti iꞌochic ta abtele, tal yichꞌ stojolic. Tey itojatic tsꞌacal jun denario taqꞌuin.
9 Os que foram contratados às cinco da tarde vieram e receberam uma moeda de prata.
10 Cꞌalal laj yichꞌ stojolic ti viniquetic ti baꞌyel iꞌochic ta abtele, laj snopic ti más to ep ta xtojatic ti stuquique. Pero muꞌyuc bu itojatic más. Jaꞌ noꞌox jun denario taqꞌuin iꞌacꞌbat ec.
10 Quando chegaram os que foram contratados primeiro, imaginaram que receberiam mais. Contudo, também receberam uma moeda de prata.
11 Cꞌalal laj yichꞌ ti stojolique, mu lecuc laj yaꞌiic ti coꞌol itojatique. Jech o xal bat scꞌanbeic parte ti ajvalile.
11 Ao receber o pagamento, queixaram-se ao proprietário:
12 Jech laj yalic: “Ti viniquetic ti tsꞌacal iꞌochique, ti cꞌajomal noꞌox jun ora iꞌabtejique, pero ta xquilcutic ti coꞌol laj atojuncutique, cꞌalal ti vuꞌuncutique sjunul cꞌacꞌal jtsꞌicojcutic ti cꞌacꞌale”, xiic.
12 ‘Aqueles trabalharam apenas uma hora e, no entanto, o senhor lhes pagou a mesma quantia que a nós, que trabalhamos o dia todo no calor intenso’.
13 Ti ajvalile jech laj stacꞌbe: “Chiꞌiltic, muꞌyuc cꞌusi chopol ta jpasboxuc. Muꞌyuc bu ta xquelcꞌanbot ti acꞌacꞌale. ¿Mi mu laj jchapantic ti jun denario ta jtojot ti cꞌacꞌale?
13 “O proprietário respondeu a um deles: ‘Amigo, não fui injusto. Você não concordou em trabalhar o dia inteiro por uma moeda de prata?
14 Jech o xal tsaco ti atojole. Batan. Yuꞌun jech ta jcꞌan ta jtoj ti buchꞌu tsꞌacal iꞌoch ta abtele jech chac cꞌu chaꞌal ti laj jtojoxuque.
14 Pegue seu dinheiro e vá. Eu quis pagar ao último trabalhador o mesmo que paguei a você.
15 Muꞌyuc buchꞌu sventa ti cꞌusi ta jpas schiꞌuc ti jtaqꞌuine. ¿Mi yuꞌun van toj itꞌix ta xavaꞌi ti oy slequilal coꞌntone?” xꞌutatic.
15 É contra a lei eu fazer o que quero com o meu dinheiro? Ou você está com inveja porque fui bondoso com os outros?’.
16 Ati vaꞌi sꞌelan laj calboxuc taje, jaꞌ jech ta xcꞌot ta stojol ti cristianoetic ti buchꞌutic ep iꞌabtejic ta jtojol ti yalojique. Jaꞌ peqꞌuel ta xcom scꞌoplalic. Yan ti buchꞌutic ti mu epuc iꞌabtejic ta jtojol ti laj yaꞌiique, jaꞌ cajal scꞌoplal ta xcom. Yuꞌun ep ti buchꞌu icꞌbilique. Pero jun chib noꞌox ti buchꞌu tꞌujbilique ―xi.
16 “Assim, os últimos serão os primeiros, e os primeiros serão os últimos”.
17 Cꞌalal ta xanavic batel ta sbeilal Jerusalene, ti Jesuse laj yicꞌ loqꞌuel ti lajchaꞌvoꞌ yajchancꞌope. Jech lic yalbe:
17 Enquanto subia para Jerusalém, Jesus chamou os doze discípulos e lhes disse, em particular, o que aconteceria com ele:
18 ―Qꞌuel avilic, liꞌ ta xijmuyotic batel ta Jerusalene. Ti vuꞌun coꞌol jꞌelantique ta xiꞌacꞌat batel ta yoc ta scꞌob ti banquilal paleetique schiꞌuc ti jchanubtasvanejetic yuꞌun ti mantale. Ta xiyaqꞌuicun ta milel.
18 “Ouçam, estamos subindo para Jerusalém, onde o Filho do Homem será traído e entregue aos principais sacerdotes e aos mestres da lei. Eles o condenarão à morte
19 Tey ta xiyaqꞌuicun batel ta stojol ti jyanlum cristianoetique yoꞌ jech ta xislabanicun, ta xismajicun, ta xisjocꞌanicun ta cruz. Pero ta yoxibal cꞌacꞌal ta xichaꞌcuxi ―xi.
19 e o entregarão aos gentios, para que zombem dele, o açoitem e o crucifiquem. No terceiro dia, porém, ele ressuscitará”.
20 Cꞌalal ta xanavic batel ta Jerusalene, jaꞌ o tey inopaj batel ta stojol Jesús smeꞌ ti Jacoboe, ti Juane, jaꞌ ti snichꞌnab ti Zebedeoe. Jech ti smeꞌique cꞌot squejan sba ta stojol ti Jesuse yoꞌ jech ta scꞌanbe vocol.
20 Então a mãe dos filhos de Zebedeu veio a Jesus com seus filhos. Ela se ajoelhou diante dele a fim de lhe pedir um favor.
21 Ti Jesuse laj sjacꞌbe ti antse: ―¿Cꞌusi ta xacꞌan? ―xut. Ti antse jech laj yal: ―Cꞌalal ta sta scꞌacꞌalil ti ta xapas mantale, acꞌo ave ti jmoj ta xapasic mantal schiꞌuc ti chaꞌvoꞌ jquerem liꞌe, jun ta abatsꞌi cꞌob, jun ta atsꞌet cꞌob ―xi.
21 “O que você quer?”, perguntou ele. Ela respondeu: “Por favor, permita que, no seu reino, meus dois filhos se sentem em lugares de honra ao seu lado, um à sua direita e outro à sua esquerda”.
22 Ti Jesuse jech itacꞌav: ―Ti voꞌoxuque mu xanaꞌ ti cꞌusi ta xacꞌanique. ¿Mi ta xcuch avuꞌunic ta yichꞌel ti vocole jech chac cꞌu chaꞌal ta xquichꞌ ti vuꞌune? ―xꞌutatic. Jech itacꞌavic: ―Ta xcuch cuꞌuncutic ―xiic.
22 Jesus respondeu: “Vocês não sabem o que estão pedindo! São capazes de beber do cálice que estou prestes a beber?”. “Somos!”, disseram eles.
23 Ti Jesuse jech laj yal: ―Melel, ta xavichꞌ avocolic jech chac cꞌu chaꞌal ta xquichꞌe. Pero ti jech ta xavalic ti ta jchotanoxuc jun ta jbatsꞌi cꞌob, jun ta jtsꞌeb cꞌobe, maꞌuc cabtel ta xcacꞌ taje. Jaꞌ ta xꞌacꞌbatic ti buchꞌutic jech chapanbil scꞌoplalic yuꞌun ti Jtote ―xi.
23 Então Jesus disse: “De fato, vocês beberão do meu cálice. Não cabe a mim, no entanto, dizer quem se sentará à minha direita ou à minha esquerda. Meu Pai preparou esses lugares para aqueles que ele escolheu”.
24 Cꞌalal jech laj yaꞌiic ti yan lajunvoꞌ yajchancꞌoptac ti jech laj scꞌanique, tey lic ilinicuc ta stojol ti chaꞌvoꞌique.
24 Quando os outros dez discípulos souberam o que os dois irmãos haviam pedido, ficaram indignados.
25 Pero ti Jesuse laj yicꞌ talel ti yajchancꞌoptaque. Jech laj yalbe: ―Ti voꞌoxuque xanaꞌic lec ti ajvaliletique tsots ta spas ta mantal ti cristianoetique. Jech xtoc ti buchꞌu tsots yabtel yichꞌojique, cajal ta spasvan ta mantal.
25 Então Jesus os reuniu e disse: “Vocês sabem que os governantes deste mundo têm poder sobre o povo, e que os oficiais exercem sua autoridade sobre os súditos.
26 Ti voꞌoxuque mu jechuc xapasic. Mi ta xacꞌanic ti ichꞌbiloxuc ta mucꞌ ta xacꞌotique, acꞌo abaic ta tunel yuꞌun ti yane.
26 Entre vocês, porém, será diferente. Quem quiser ser o líder entre vocês, que seja servo,
27 Buchꞌuuc noꞌox ti ta scꞌan ti cajal ta xcꞌote, acꞌo yacꞌ sba ta tunel yuꞌun ti yane.
27 e quem quiser ser o primeiro entre vocês, que se torne escravo.
28 Jaꞌ jech ti vuꞌun ti coꞌol jꞌelantique mu yuꞌunuc lital yoꞌ ta jmosovin ti cristianoetique. Tal cacꞌ jba ta tunel yuꞌunic. Yuꞌun lital cacꞌ jba ta milel, yoꞌ jech ta jtojbe scolelic ti epal cristianoetique ―xi.
28 Pois nem mesmo o Filho do Homem veio para ser servido, mas para servir e dar sua vida em resgate por muitos”.
29 Cꞌalal ta xa xloqꞌuic batel ta jteclum Jericoe, ep ti cristianoetic ti stsꞌacliojic batel ti Jesuse.
29 Quando Jesus e seus discípulos saíam de Jericó, uma grande multidão os seguiu.
30 Ti ta be ti bu ta xꞌechꞌique, tey chotajtic ta tiꞌ be chaꞌvoꞌ maꞌsatetic. Cꞌalal laj yaꞌiic ti tey ta xꞌechꞌ ti Jesuse, iꞌavanic: ―Cajval, Snichꞌon David, cꞌuxubinuncutic ―xiic.
30 Dois cegos estavam sentados à beira do caminho e, quando souberam que Jesus vinha naquela direção, começaram a gritar: “Senhor, Filho de Davi, tenha misericórdia de nós!”.
31 Ti cristianoetique laj yalbeic ti acꞌo chꞌaniicuque. Pero ti stuquique más to tsots iꞌavanic: ―Cajval, Snichꞌon David, cꞌuxubinuncutic ―xiic.
31 “Calem-se!”, diziam aos brados os que estavam na multidão. Eles, porém, gritavam ainda mais alto: “Senhor, Filho de Davi, tenha misericórdia de nós!”.
32 Jech o xal ti Jesuse tey ivaꞌi, laj yicꞌ talel ti maꞌsatetique. Jech laj sjacꞌbe: ―¿Cꞌusi ta xacꞌanic ti ta jpase? ―xut.
32 Ao ouvi-los, Jesus parou e perguntou: “O que vocês querem que eu lhes faça?”.
33 Ti stuquique jech itacꞌavic: ―Cajval, ta jcꞌancutic ti jamuc ti jsatcutique ―xiic.
33 Eles responderam: “Senhor, nós queremos enxergar!”.
34 Ti Jesuse icꞌuxubaj yoꞌnton yuꞌun. Jech o xal laj spicbe ti satique. Cꞌalal jech laj spase, ta ora noꞌox ijam ti satique. Tey laj xchiꞌinic batel ti Jesuse.
34 Jesus teve compaixão deles e tocou-lhes nos olhos. No mesmo instante, passaram a enxergar e o seguiram.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 20, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.