Lucas 19
TI ACHꞌ REXTOMENTO YUꞌUN TI JESUCRISTOE (TZO_TZC) vs NTLH
1 Ti Jesuse iꞌoch batel ti ta jteclum Jericoe. Jelavel ijelav.
1 Jesus entrou em Jericó e estava atravessando a cidade.
2 Ti teye oy jun jcꞌulej vinic, Zaqueo sbi, ti jaꞌ banquilal yuꞌun ti jcꞌanpatantaqꞌuinetique.
2 Morava ali um homem rico, chamado Zaqueu, que era chefe dos cobradores de impostos.
3 Ti stuc taje ta scꞌan ta xojtiquin yaꞌi ti Jesuse. Pero mu sta ta qꞌuelel yuꞌun toj ep ti cristianoetique. Jaꞌ jech xtoc yuꞌun toj pecꞌpecꞌ ti Zaqueoe.
3 Ele estava tentando ver quem era Jesus, mas não podia, por causa da multidão, pois Zaqueu era muito baixo.
4 Jech ti stuque ijelav batel ta anil. Ba muyuc ta jpets sicómoro teꞌ yoꞌ jech ta xil ti bu ta xꞌechꞌ ti Jesuse.
4 Então correu adiante da multidão e subiu numa figueira brava para ver Jesus, que devia passar por ali.
5 Cꞌalal iꞌechꞌ ti Jesús ti bu oye, laj stoy muyel sat. Jech laj yal: ―Yalan talel ta anil, Zaqueo. Yuꞌun ti cꞌacꞌal liꞌe ta xicom ta ana ―xi.
5 Quando Jesus chegou àquele lugar, olhou para cima e disse a Zaqueu:
6 Jech ti Zaqueoe iyal ta anil. Xmuyubaj xa laj yicꞌ batel ta sna ti Jesuse.
6 Zaqueu desceu depressa e o recebeu na sua casa, com muita alegria.
7 Cꞌalal jech laj yilic taje, scotolic xvulajetic xa liquel ta labanvanej ti ta xalic ti Jesuse ti ibat comuc ta sna jun jsaꞌmulile.
7 Todos os que viram isso começaram a resmungar: — Este homem foi se hospedar na casa de um pecador!
8 Tsꞌacal to un, ti Zaqueoe ivaꞌi. Jech laj yalbe ti Jesuse: ―Qꞌuel avil, Cajval, ti cꞌusitic xꞌayan cuꞌune ta xcacꞌbe oꞌloluc ti meꞌonetique. Mi oy buchꞌu laj jloꞌla ta scꞌanbel ti staqꞌuine, ta jsutesbe chanib velta más ―xi.
8 Zaqueu se levantou e disse ao Senhor: — Escute, Senhor, eu vou dar a metade dos meus bens aos pobres. E, se roubei alguém, vou devolver quatro vezes mais.
9 Ti Jesuse jech laj yalbe: ―Avi ti cꞌacꞌal liꞌe, vul xa ti coltael ti liꞌ ta jbej nae. Yuꞌun ti vinic liꞌ xtoque, jaꞌ snitilul ti Abrahame.
9 Então Jesus disse:
10 Yuꞌun ti vuꞌun coꞌol jꞌelantique jaꞌ tal jsaꞌ, jaꞌ tal jcolta ti buchꞌutic chꞌayemique ―xi.
10 Porque o
11 Cꞌalal jech tsꞌetel schiquin ti cristianoetic ta yaꞌyiel ti vaꞌi sꞌelan ta xal ti Jesuse, jech ti stuque jech laj yal jun babacꞌop, yuꞌun nopol xa batel ta Jerusalén. Yuꞌun ti cristianoetique ta snopic ti cꞌot xa yorail ti ta xa xꞌoch ta Ajvalil ti Buchꞌu tꞌujbil yuꞌun ti Diose.
11 Jesus contou uma parábola para os que ouviram o que ele tinha dito. Agora ele estava perto de Jerusalém, e por isso eles estavam pensando que o Reino de Deus ia aparecer logo.
12 Jech o xal jech laj yal: ―Oy jun snichꞌon ajvalil ti ibat ta namal banomile. Tsꞌacal to ta sut talel yoꞌ ta sventain ti yabtele.
12 Então Jesus disse:
13 Cꞌalal mu to ta xlocꞌ batele, laj stac ta iqꞌuel lajunvoꞌ yajꞌabtel. Tey laj yacꞌanbe comel ta jujun tal jujusep taqꞌuin ti ep yichꞌoje. Jech laj yal: “Bolomajanic me schiꞌuc ti jtaqꞌuine jaꞌ to ti mi lisut talele”, xi.
13 Antes de viajar, chamou dez dos seus empregados, deu a cada um uma moeda de ouro e disse: “Vejam o que vocês conseguem ganhar com este dinheiro, até a minha volta.”
14 Ti cristianoetic ti tey nacajtique xtiꞌet sjolic yuꞌun ti vinique. Jech o xal laj staquic batel jun chib jꞌalmantal yoꞌ ta xcꞌot yalbeic ti ajvalile: “Mu jcꞌancutic ti jaꞌ ta xꞌoch ta ajvalil ta jlumalcutic ti vinic leꞌe”, xiic.
14 — Acontece que o povo do seu país o odiava e por isso mandou atrás dele uma comissão para dizer que não queriam que aquele homem fosse feito rei deles.
15 Pero acꞌbil xa yabtel ti ta xꞌoch ta ajvalile. Jech o xal isut talel ta slumal. Caꞌlal ivule, lic staan ta iqꞌuel ti yajꞌabteltac ti buchꞌutic laj yacꞌanbe comel ti staqꞌuine, yoꞌ ta snaꞌ cꞌu yepal laj spas canal ti taqꞌuin yuꞌunic ta jujun tale.
15 — O homem foi feito rei e voltou para casa. Aí mandou chamar os empregados a quem tinha dado o dinheiro, para saber quanto haviam conseguido ganhar.
16 Ti buchꞌu baꞌyel icꞌot ta stojol ti ajvalile, jech laj yalbe: “Cajval, ti taqꞌuin ti laj avacꞌbun comele, ijolin cuꞌun lajuneb velta más”, xi.
16 O primeiro chegou e disse: “Patrão, com aquela moeda de ouro que o senhor me deu, eu ganhei dez.”
17 Ti ajvalile jech laj stacꞌbe: “Lec oy. Jaꞌ jun lequil jꞌabtelot. Ti ta slequil avoꞌnton laj aventain ti jutebe, jech o xal ta xaꞌoch ta ajvalil cuꞌun ti ta xaventain lajuneb jteclume”, xi.
17 — “Muito bem!” — respondeu ele. — “Você é um bom empregado! E, porque foi fiel em coisas pequenas, você vai ser o governador de dez cidades.”
18 Tey ital ti jun xtoque. Jech vul yal: “Cajval, ti ataqꞌuin ti laj avacꞌbun comele, ijolin cuꞌun voꞌob velta más”, xi.
18 — O segundo empregado veio e disse: “Patrão, com aquela moeda de ouro que o senhor me deu, eu ganhei cinco.”
19 Jech laj stacꞌbe xtoc: “Jech ti voꞌot eque ta xaꞌoch ta ajvalil cuꞌun ti ta xaventain voꞌob jteclume”, xut.
19 — “Você vai ser o governador de cinco cidades!” — disse o patrão.
20 Tsꞌacal to ital ti jun xtoque. Jech vul yal: “Cajval, liꞌ oy ti ataqꞌuine. Laj jqꞌuej. Laj jpix lec ta uni panyo.
20 — O outro empregado chegou e disse: “Patrão, aqui está a sua moeda. Eu a embrulhei num lenço e a escondi.
21 Jech laj jpas, yuꞌun lixiꞌ avuꞌun, yuꞌun tsots vinicot. Ta xatsob ti tsꞌunobal ti bu moꞌcot laj atsꞌune. Jech xtoc ta xatsob ti tsꞌunobale ti bu moꞌcot laj avije”, xi.
21 Tive medo do senhor, porque sei que é um homem duro, que tira dos outros o que não é seu e colhe o que não plantou.”
22 Jech ti ajvalile jech laj yal: “Chopol jꞌabtelot, ta jchapanot yuꞌun ti acꞌop ti jech ta xavale. Yuꞌun anaꞌoj ti tsots vinicune, ti ta jtsob ti bu moꞌcun laj jtsꞌune, ta jtsob ti bu moꞌcun laj jvije.
22 — Ele respondeu: “Você é um mau empregado! Vou usar as suas próprias palavras para julgá-lo. Você sabia que sou um homem duro, que tiro dos outros o que não é meu e colho o que não plantei.
23 Jech o xal, ¿cꞌu chaꞌal mu laj aticꞌ ta banco ti jtaqꞌuine yoꞌ jech ta xquichꞌbe schiꞌuc ti sjol cꞌalal ta xisut talel ta jnae?”, xi.
23 Então por que você não pôs o meu dinheiro no banco? Assim, quando eu voltasse da viagem, receberia o dinheiro com juros.”
24 Ti ajvalile jech laj yalbe ti buchꞌu tey oyique: “Pojbeic ti taqꞌuin leꞌe. Acꞌbeic ti buchꞌu yichꞌoj lajunebe”, xi.
24 — E disse para os que estavam ali: “Tirem dele a moeda e deem ao que tem dez.”
25 Pero ti jꞌabteletique jech laj yalic: “Cajval, pero oy xa yuꞌun lajuneb une”, xiic.
25 Eles responderam:
26 Pero ti ajvalile jech laj stacꞌ: “Ta xcalboxuc avaꞌiic, ti buchꞌu oy xa yuꞌune, ta to xꞌacꞌbat más. Yan ti buchꞌu muꞌyuc xjolin yuꞌune, ta xichꞌ pojbel ti juteb acꞌbile.
26 — E o patrão disse:
27 Jaꞌ jech xtoc ti jcrontae, jaꞌ ti buchꞌutic mu scꞌan ti ta xiꞌoch ta ajvalile, icꞌbeicun talel liꞌe. Milbeicun ta jsat”, xi ―xi ti Jesuse.
27 E agora tragam aqui os meus inimigos, que não queriam que eu fosse o rei deles, e os matem na minha frente.”
28 Cꞌalal jech laj yoꞌnton ta yalel jech taje, ti Jesuse laj stam batel sbe cꞌalal to Jerusalén.
28 Depois de dizer isso, Jesus foi adiante deles para Jerusalém.
29 Cꞌalal jutuc xa scꞌan xcꞌot ti ta chib jteclum Betfagee schiꞌuc ti Betaniae ti nopol ta stsꞌel ti vits Olivose, tey laj stac jelavel chib yajchancꞌoptac.
29 Quando iam chegando aos povoados de Betfagé e Betânia, que ficam perto do monte das Oliveiras, enviou dois discípulos na frente,
30 Jech laj yalbe: ―Batanic ta biqꞌuit jteclum leꞌe. Cꞌalal ta xacꞌotique, tey chucul ta xataic jcot burro ti muꞌyuc to cajlebinbile. Jitunic. Icꞌbeicun talel.
30 com a seguinte ordem:
31 Ti mi oy buchꞌu ta xasjacꞌbeic: “¿Cꞌu chaꞌal ta xajitunic?” mi xayutique, albo yaꞌiic: “Jaꞌ ta xtun yuꞌun ti Cajvaltique”, utic ―xi ti Jesuse.
31 Se alguém perguntar por que vocês estão fazendo isso, digam que o Mestre precisa dele.
32 Jech ti yajchancꞌoptaque ibatic. Jech laj staic scotol jech chac cꞌu chaꞌal iꞌalbatic yuꞌun ti Jesuse.
32 Eles foram e acharam tudo como Jesus tinha dito.
33 Cꞌalal jech ta xa sjitunic ti burroe, jech ti yajvale jech laj sjaqꞌuic: ―¿Cꞌu chaꞌal ta xajitunic ti burroe? ―xi.
33 Quando estavam desamarrando o jumentinho, os donos perguntaram: — Por que é que vocês estão desamarrando o animal?
34 Ti stuquique jech laj stacꞌbeic: ―Yuꞌun ta xtun yuꞌun ti Cajvaltique ―xiic.
34 Eles responderam: — O Mestre precisa dele.
35 Jech ti stuquique laj yiqꞌuic batel ti burro ta stojol ti Jesuse. Tey lic slamic ti scꞌuꞌic ta sba ti burroe. Tey laj scajanic muyel ti Jesuse.
35 Então eles levaram o jumentinho para Jesus, puseram as suas capas sobre o animal e ajudaram Jesus a montar.
36 Cꞌalal jech yacal ta xanav batel ti Jesuse, tey ta sqꞌuiananic batel ti scꞌuꞌic ta bee.
36 Conforme ele ia passando, o povo estendia as suas capas no caminho.
37 Cꞌalal nopajic xa yalel ta svitsal Olivose, scotolic ti jchꞌunolajeletic ti stsꞌacliojic batel ti Jesuse, xmuyubajic xa iꞌavanic. Lic yalbeic slequilal ti Diose. Yuꞌun laj yilic scotol ti smucꞌul stsatsal ti Jesuse.
37 Quando Jesus chegou perto de Jerusalém, na descida do monte das Oliveiras, uma grande multidão de seguidores ia com ele. E eles, cheios de alegria, começaram a louvar a Deus em voz alta por tudo o que tinham visto.
38 Jech ta xalic: ―Yan yutsil ti Ajvalil tacbil talel yuꞌun ti Diose. Lec yoꞌnton ti Diose. Toj yan yutsil ti Dios ti oy ta vinajele ―xiic.
38 Eles diziam: — Que Deus abençoe o Rei que vem em nome do Senhor! Paz no céu e
39 Oy jun chib jfariseoetic ti tey capalic schiꞌuc ti cristianoetique ti jech laj yalique: ―Jchanubtasvanej, pajtsano ti avajchancꞌoptaque ―xiic.
39 Aí alguns fariseus que estavam no meio da multidão disseram a Jesus: — Mestre, mande que os seus seguidores calem a boca!
40 Ti Jesuse jech laj stacꞌbe: ―Ta melel ta xcalboxuc avaꞌiic, ti mi ta jpajtsane, jaꞌ xlic avanicuc ti tonetique ―xi.
40 Jesus respondeu:
41 Cꞌalal nopol xa scꞌan xcꞌot ta Jerusalene, cꞌalal jech laj yil ti jteclume, jech ti Jesuse ocꞌ ta stojol.
41 Quando Jesus chegou perto de Jerusalém e viu a cidade, chorou com pena dela
42 Jech laj yal: ―Ti cꞌacꞌal liꞌe, ti tauc xavaꞌiic jutebuc ti jaꞌ ta xacꞌboxuc scꞌuxobil avoꞌntonique, toj lec ti jechuque. Pero tana liꞌ une, macal ti asatique. Mu xavilic.
42 e disse:
43 Ta sta scꞌacꞌalil ti ta xavichꞌ ilbajinel yuꞌun ti avajcrontaique. Ta sjoyobtaic ti jteclum liꞌe, yoꞌ jech macbiloxuc ta be ta jujot.
43 Pois chegarão os dias em que os inimigos vão cercá-la com rampas de ataque, e vão rodeá-la, e apertá-la de todos os lados.
44 Lilijem ta xcom ta lum ti jteclum avuꞌunique. Mi jaꞌuc jbej ton cajal ta xcom ta sba ti yan tone. Milbil ta xacom acotolic. Jech ta xcꞌot ta pasel, yuꞌun muꞌyuc laj avichꞌic ta mucꞌ ti cꞌalal tal svuꞌlanoxuc ti Diose ―xi.
44 Eles destruirão completamente você e todos os seus moradores. Não ficará uma pedra em cima da outra, porque você não reconheceu o tempo em que Deus veio para salvá-la.
45 Jech ti Jesuse och batel ta templo. Tey laj snutsan loqꞌuel ti buchꞌutic ta xchonilajic, ta xmanolajic teye.
45 Jesus entrou no pátio do Templo e começou a expulsar dali os vendedores.
46 Ti stuque jech laj yal: ―Jech ta xal ti Dios ti tsꞌibabil ta scꞌope: “Ti jnae jaꞌ snail jtaobil ta cꞌoponel”, xi. Pero ti voꞌoxuque laj xa ajoybinic ta snail chꞌen jꞌeleqꞌuetic ―xi.
46 Ele lhes disse:
47 Ti Jesuse jujun cꞌacꞌal ta xchanubtasvan ti tey ta temploe. Pero ti banquilaletic yuꞌun ti paleetique, ti jchanubtasvanejetic yuꞌun ti mantale, jech xtoc ti banquilal jpasmantal yuꞌun ti jteclume, tey ta saꞌolanic cꞌu sꞌelan xuꞌ ta xaqꞌuic ta milel ti Jesuse.
47 Jesus ensinava no pátio do Templo todos os dias. Os chefes dos sacerdotes, os mestres da Lei e os líderes do povo queriam matá-lo.
48 Pero mu staic cꞌusi xuꞌ ta xutic. Yuꞌun scotol ti cristianoetique tsꞌetel schiquinic ta xaꞌiic ti cꞌusi ta xal ti Jesuse.
48 Mas não achavam jeito de fazer isso, pois todos o escutavam com muita atenção.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 19, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.