Lucas 14
TI ACHꞌ REXTOMENTO YUꞌUN TI JESUCRISTOE (TZO_TZC) vs NAA
1 Oy jun cꞌacꞌal ti jaꞌ o scꞌacꞌalil ti cuxob oꞌntonale, bat veꞌuc ti Jesús ta sna jun banquilal yuꞌun ti jfariseoetique. Jech xtoc ti yan jfariseoetique ta xpaꞌivanic.
1 Num sábado, ao entrar Jesus na casa de um dos principais fariseus para tomar uma refeição, eles o estavam observando.
2 Tey oy ta stojol xtoc jun vinic ti ip ta xaꞌi sitale.
2 E eis que diante dele se achava um homem hidrópico.
3 Jech ti Jesuse lic sjacꞌbe ti jchanubtasvanejetic yuꞌun ti mantale schiꞌuc ti jfariseoetique: ―¿Mi xuꞌ ta jcolestic jun jchamel ti ta scꞌacꞌalil cuxob oꞌntonale? ¿Mi mu xu? ―xi.
3 Então Jesus, dirigindo-se aos intérpretes da Lei e aos fariseus, perguntou:
4 Jech ti stuquique tsꞌijil icomic. Ti Jesuse tey laj yicꞌ talel ti jchamele. Laj scoles. Laj yalbe ti acꞌo batuque.
4 Eles, porém, não disseram nada. Então Jesus pegou na mão daquele homem, curou-o e o mandou embora.
5 Jech iꞌalbatic ti jfariseoetique: ―Ti mi oy buchꞌu junucal avuꞌunic ti ta xbaj ta jocꞌ ti aburroique, ti avacaxique, ¿mi muꞌyuc van chbat aloqꞌuesic talel ta ora noꞌox manchuc mi scꞌacꞌalil cuxob oꞌntonal? ―xi.
5 A seguir, Jesus lhes perguntou:
6 Pero muꞌyuc xtacꞌ yuꞌunic jbeluc.
6 A isto nada puderam responder.
7 Cꞌalal ti Jesús laj yil ti jqꞌuel-nupunel ti ta stꞌujic chotlebal ti ichꞌbilic ta mucꞌ tey ta mexae, jech lic bijubtasvanuc:
7 Reparando como os convidados escolhiam os primeiros lugares, Jesus contou-lhes uma parábola:
8 ―Mi oy buchꞌu ta xayiqꞌuic ta qꞌuel nupunele, mu me jaꞌuc chba achotan aba ta sliqueb chotlebal. Yuꞌun xuꞌ ta xcꞌot yan achiꞌil ti más ichꞌbil ta mucꞌ yuꞌun ti buchꞌu laj yicꞌot ta qꞌuine, ti jaꞌ mu sta ti voꞌote.
8 — Quando alguém convidá-lo para um casamento, não sente no lugar de honra, pois pode haver um convidado mais importante do que você.
9 Ti buchꞌu laj yicꞌoxuc ta qꞌuine xuꞌ ti jech ta xalbote: “Chiꞌiltic, ictao comel ti bu chotolote. Acꞌo chotluc ti jun liꞌe”, xayut. Jech ti voꞌote ta qꞌuexlal xa ta xba chotlan ti ta slajeb xa chotlebal ti ta patile.
9 Então aquele que convidou os dois dirá a você: “Dê o lugar a este aqui.” Então você irá, envergonhado, ocupar o último lugar.
10 Cꞌalal ti mi oy buchꞌu ta xicꞌot ta qꞌuel nupunele, jaꞌ lec ti mi ta xachoti noꞌox ta patile. Cꞌalal ta xilot ti buchꞌu laj yicꞌote, xuꞌ ta xalbot: “Chiꞌiltic, jelavan talel liꞌ ta chotlebal ti jaꞌ ichꞌbil ta muqꞌue”, xayut. Jaꞌ jech ichꞌbilot ta mucꞌ ta xacꞌot yuꞌunic ti buchꞌutic tey chotajtic ta mexae.
10 Pelo contrário, quando alguém convidá-lo, vá sentar no último lugar, para que, quando vier aquele que o convidou, diga a você: “Amigo, venha sentar num lugar melhor.” Isso será uma honra para você diante de todos os demais convidados.
11 Yuꞌun ti buchꞌu ta xacꞌ sba ta ichꞌel ta muqꞌue, jaꞌ ta xpecꞌtsanbat scꞌoplal. Yan ti buchꞌu biqꞌuit ta xacꞌ sbae, jaꞌ ta xꞌacꞌat ta ichꞌel ta mucꞌ ―xi.
11 Porque todo o que se exalta será humilhado; e o que se humilha será exaltado.
12 Ti Jesuse jech laj yalbe ti vinic ti buchꞌu iꞌicꞌvane: ―Cꞌalal ti mi oy buchꞌu ta xavicꞌ ta veꞌele, mu me jaꞌuc noꞌox ta xavicꞌ ti buchꞌutic lec xavil aba achiꞌuque, ti avermanotaque, ti avutsꞌ avalaltaque, ti alacꞌna jcꞌulejique. Yuꞌun ti stuquique xuꞌ ta spacbot sutel. Jech ti voꞌote jaꞌ noꞌox jech yepal sqꞌuexol laj ata.
12 Depois Jesus disse ao que o havia convidado:
13 Cꞌalal ta xapas ti qꞌuine, jaꞌ lec icꞌo talel ta veꞌel ti buchꞌutic abol sbaique, ti mancoetique, ti coxovetique, ti maꞌsatetique.
13 Pelo contrário, ao dar um banquete, convide os pobres, os aleijados, os coxos e os cegos,
14 Xamuyubaj ti jech ta xapase. Yuꞌun ti stuquique muꞌyuc sqꞌuexol yuꞌunic. Pero ti voꞌote ta xavichꞌbe sqꞌuexol ti cꞌalal ta xchaꞌcuxiic ti buchꞌutic lec yoꞌntonique ―xi.
14 e você será bem-aventurado, pelo fato de não terem eles com que recompensá-lo. A sua recompensa você receberá na ressurreição dos justos.
15 Cꞌalal jech laj yaꞌiic taje, oy jun ta scotol ti tey chotolic ta mexae jech laj yalbe ti Jesuse: ―Toj yan noꞌox yutsil ti buchꞌutic ta xꞌoch veꞌicuc ti bu ta xventainvan ti Diose ―xi.
15 Ao ouvir tais palavras, um dos que estavam à mesa com Jesus lhe disse: — Bem-aventurado aquele que participar do banquete no Reino de Deus.
16 Ti Jesuse jech laj yal: ―Oy jun vinic laj yacꞌ jun mucꞌul veꞌel. Laj yal mantal ti acꞌo yichꞌ iqꞌuel talel epal cristianoetique.
16 Jesus, porém, respondeu:
17 Cꞌalal yorail xa ti veꞌele, laj yalbe ti yajꞌabtele: “Batan, ba albo yaꞌiic ti buchꞌutic icꞌbilique, laꞌic la, yuꞌun chapajem xa scotol, xavut”, xi.
17 À hora da ceia, enviou o seu servo para avisar aos convidados: “Venham, porque tudo já está preparado.”
18 Scotol ti buchꞌutic icꞌbilique tey lic spac scꞌoplalic. Ti june jech laj yal: “Jaꞌ to noꞌox laj jman cosil. Tsots scꞌoplal chba jqꞌuel. Mu xuꞌ xibat. Ta xavil ti jtoyobbaile”, xi.
18 Mas todos eles, um por um, começaram a apresentar desculpas. O primeiro disse: “Comprei um campo e preciso ir vê-lo; peço que me desculpe.”
19 Ti yan xtoque jech laj yal: “Jaꞌ to noꞌox laj jman voꞌob par cajꞌabtel vacax. Ta jcꞌan jqꞌuel cꞌu sꞌelan ta xꞌabtej. Jech ta xavil ti jtoyobbaile”, xi.
19 Outro disse: “Comprei cinco juntas de bois e vou experimentá-las; peço que me desculpe.”
20 Ti yan xtoque jech laj yal: “Jaꞌ to noꞌox linupun. Jech o xal mu cꞌusi xcut ta xibat”, xi.
20 E outro disse: “Casei-me e, por isso, não posso ir.”
21 Ti jꞌabtele cꞌot yalbe ti yajvale ti vaꞌi sꞌelan itacꞌavic ti cristianoetique. Jech o xal ti ajvalile toj chopol iyaꞌi. Jech laj yalbe ti yajꞌabtele: “Batan ta ora ta jteclum. Ba xanavan ta calletic, ta bicꞌtal beetic. Icꞌo talel ti buchꞌutic abol sbaique, ti coxovetique, ti maꞌsatetique, ti mancoetique”, xi.
21 — O servo voltou e, contou tudo ao seu senhor. Então, irado, o dono da casa disse ao seu servo: “Saia depressa para as ruas e becos da cidade e traga para cá os pobres, os aleijados, os cegos e os coxos.”
22 Tsꞌacal to isutic talel ti jꞌabtele. Jech cꞌot yal: “Cajval, laj xa jpas jech chac cꞌu chaꞌal laj avale. Pero xocol to ti chotlebale”, xi.
22 Mais tarde, o servo lhe disse: “Patrão, já fiz o que o senhor mandou, e ainda há lugar.”
23 Jech ti ajvalile jech laj yalbe ti yajꞌabtele: “Batan yan velta xtoc ta calletic ta jteclum, ta bicꞌtal beetic. Persa icꞌo talel ti cristianoetic ti tey ta xatae yoꞌ ta xnoj ti jnae.
23 Então o senhor disse ao servo: “Saia pelos caminhos e atalhos e obrigue todos a entrar, para que a minha casa fique cheia.
24 Yuꞌun ta melel ta xcalboxuc avaꞌiic, scotol ti buchꞌu baꞌyel laj quiqꞌue mi junuc buchꞌu ta xveꞌ ta jnaꞌ”, xi ti ajvalile ―xi ti Jesuse.
24 Porque digo a vocês que nenhum daqueles homens que foram convidados provará a minha ceia.”
25 Ep ti cristianoetic ti tsꞌacajtic batel ta spat ti Jesuse. Ti Jesuse ijoybij. Jech laj yal:
25 Grandes multidões acompanhavam Jesus, e ele, voltando-se, lhes disse:
26 ―Ti mi oy buchꞌu ta scꞌan ta xtal ta jtojole, pero mi mu xtuchꞌ ta yoꞌnton ti stote, ti smeꞌe, ti yajnile, ti snichꞌnabtaque, ti yermanotaque, ti yixleltaque, ti scuxlejal stuque, mu xuꞌ ta xcom ta cajchancꞌop.
26 — Se alguém vem a mim e não me ama mais do que ama o seu pai, a sua mãe, a sua mulher, os seus filhos, os seus irmãos, as suas irmãs e até a sua própria vida, não pode ser meu discípulo.
27 Jaꞌ jech xtoc ti buchꞌu ta scꞌan ta xistsꞌacli batele, pero mi mu scꞌan xichꞌ svocol ta jventa ti vuꞌune, mu xuꞌ ta xcom ta cajchancꞌop.
27 E quem não tomar a sua cruz e vier após mim não pode ser meu discípulo.
28 Mi oy buchꞌu junucal avuꞌunic ti ta scꞌan ta smeltsan yaꞌi ti natil torree, ¿mi mu baꞌyeluc ta xchoti ta snopel cꞌu yepal ta xlaj yoꞌ jech ta xil mi stsuts o yuꞌun ti yabtele?
28 Pois qual de vocês, pretendendo construir uma torre, não se assenta primeiro para calcular a despesa e verificar se tem os meios para a concluir?
29 Yan ti mi ta jech noꞌox yepal ta xlic abtejuque, ta xlic sliquesbe ti yoque, tsꞌacal to mi mu stsuts yuꞌune, cꞌalal ta xilic ti muꞌyuc stsuts yuꞌune, ta xlic labanatuc.
29 Para não acontecer que, tendo lançado os alicerces e não podendo terminar a construção, todos os que a virem zombem dele,
30 Jech ta xꞌalbat: “Ti vinic leꞌe lic smeltsan ti torree. Pero muꞌyuc stsuts yuꞌun”, xi scꞌoplal.
30 dizendo: “Este homem começou a construir e não pôde acabar.”
31 Mi oy jun ajvalil ti ta spas leto schiꞌuc yan ajvalile, ¿mi mu baꞌyeluc ta xchoti ta snopel lec mi xuꞌ yuꞌun ta stsalel ti jtob ta mil (20,000) soldado yajcrontae ti cꞌalal lajunmil (10,000) noꞌox ti yajsoldado stuque?
31 Ou qual é o rei que, indo para combater outro rei, não se assenta primeiro para calcular se com dez mil homens poderá enfrentar o que vem contra ele com vinte mil?
32 Mi ta xaꞌi ti mu xuꞌ yuꞌune, cꞌalal jech nom to xtal ti yajcrontae, ta stac batel yajtuneltac ta scꞌanel ti acꞌo pajuc ti cꞌope.
32 Caso contrário, estando o outro ainda longe, envia-lhe uma embaixada, pedindo condições de paz.
33 Jech o xal un, buchꞌuuc noꞌox ti voꞌoxuque ti mu xtuchꞌ ta avoꞌntonic ti cꞌusi oy avuꞌunique, mu xuꞌ ta xacomic ta cajchancꞌoptac.
33 Assim, pois, qualquer um de vocês que não renuncia a tudo o que tem não pode ser meu discípulo.
34 ’Ti atsꞌame toj tunel. Pero mi ta xchꞌay schiꞌile, ¿mi oy to cꞌusi ta xtun o?
34 — O sal é certamente bom; mas, se o sal se tornar insípido, como lhe restaurar o sabor?
35 Mi jaꞌuc ta xtun ta scꞌaꞌal banomil. Mi jaꞌuc ta xtun ti ta xichꞌ capel ti bu busul ti cꞌaꞌepe. Jaꞌ noꞌox taniel ta xbat. Ti buchꞌu oy schiquine, acꞌo yaꞌiic ―xi.
35 Não presta mais nem para a terra nem para o monte de estrume; lançam-no fora. Quem tem ouvidos para ouvir, ouça.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 14, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.