Lucas 12
TI ACHꞌ REXTOMENTO YUꞌUN TI JESUCRISTOE (TZO_TZC) vs ACF
1 Yantic ta stsobilan sbaic talel ep ta mil ti cristianoetique, ti mu sventaicuc mi ta stacoltaan sbaique. Ti Jesuse baꞌyel jech lic yalbe ti yajchancꞌoptaque: ―Bijanic me yuꞌun ti spajubtasobil spanic ti jfariseoetique. Ti vaꞌi sꞌelan ta xcale, jaꞌ ti jaꞌ noꞌox ta spacꞌta sbaique.
1 Ajuntando-se entretanto muitos milhares de pessoas, de sorte que se atropelavam uns aos outros, começou a dizer aos seus discípulos: Acautelai-vos primeiramente do fermento dos fariseus, que é a hipocrisia.
2 Yuꞌun muꞌyuc cꞌusi ta mucul ta xcom ti mu xvinaje. Muꞌyuc cꞌusi ta macal ta xcom ti mu xichꞌ aꞌyiele.
2 Mas nada há encoberto que não haja de ser descoberto; nem oculto, que não haja de ser sabido.
3 Jaꞌ yuꞌun un, scotol ti cꞌusi ta xavalic ta mucule, ta xichꞌ aꞌyiel ta jamal. Manchuc mi ta mucul ti cꞌusi ta xavalique, manchuc mi lec bajal ti tiꞌ nae, pero ta onoꞌox xvinaj scotol.
3 Porquanto tudo o que em trevas dissestes, à luz será ouvido; e o que falastes ao ouvido no gabinete, sobre os telhados será apregoado.
4 ’Voꞌoxuc ti lec ta xquil jbatique, ta xcalboxuc avaꞌiic, mu me xaxiꞌic yuꞌun ti buchꞌutic jaꞌ noꞌox xuꞌ ta smilic ti abecꞌtalique. Yuꞌun jaꞌ noꞌox jech yepal xuꞌ yuꞌunic.
4 E digo-vos, amigos meus: Não temais os que matam o corpo e, depois, não têm mais que fazer.
5 Pero ta xcalboxuc avaꞌiic ti buchꞌu ta scꞌan ti ta xaxiꞌtaique. Jaꞌ me xiꞌtaic ti Buchꞌu ti cꞌalal ta smiloxuque, ti xuꞌ yuꞌun ta xacꞌoxuc echꞌel cꞌalal to tojob mulil. Jaꞌ me xiꞌtaic taje.
5 Mas eu vos mostrarei a quem deveis temer; temei aquele que, depois de matar, tem poder para lançar no inferno; sim, vos digo, a esse temei.
6 ’¿Mi mu ta chaꞌsepuc uni taqꞌuin ta xichꞌ chonel voꞌcot ti uni mute? Pero ti Diose mu jcotuc ta xchꞌay ta yoꞌnton.
6 Não se vendem cinco passarinhos por dois ceitis? E nenhum deles está esquecido diante de Deus.
7 Ti voꞌoxuque ti jujubej ti stsatsal ajolique atbil yuꞌun ti Diose. Jech o xal mu me xaxiꞌic. Yuꞌun más tsots acꞌoplalic. Jaꞌ mu sta ti mutetique.
7 E até os cabelos da vossa cabeça estão todos contados. Não temais pois; mais valeis vós do que muitos passarinhos.
8 ’Ta xcalboxuc avaꞌiic, buchꞌuuc noꞌox ti jamal ta xalic ti jaꞌ yuꞌunun ti Cristo ti xiic ta stojol ti cristianoetique, jaꞌ jech ti vuꞌun coꞌol jꞌelantic eque, jamal ta xcal ta stojol ti yajꞌángeltac ti Diose: “Jaꞌ cuꞌuntac leꞌe”, xichi.
8 E digo-vos que todo aquele que me confessar diante dos homens também o Filho do homem o confessará diante dos anjos de Deus.
9 Yan ti buchꞌutic ti ta xalic ti maꞌuc yuꞌunun ti Cristo ti xiic ta stojol ti cristianoetique, jaꞌ jech ti vuꞌun eque: “Maꞌuc cuꞌuntac leꞌe”, xichi ta stojol ti yajꞌángeltac ti Diose.
9 Mas quem me negar diante dos homens será negado diante dos anjos de Deus.
10 ’Buchꞌuuc noꞌox ti chopol ta xcꞌopojic ta jtojol ti vuꞌun coꞌol jꞌelantique, xuꞌ ta xꞌacꞌbatic perdón. Yan ti buchꞌu chopol ta xcꞌopojic ta stojol ti Chꞌul Espíritue, mu xa xꞌacꞌbatic perdón.
10 E a todo aquele que disser uma palavra contra o Filho do homem ser-lhe-á perdoada, mas ao que blasfemar contra o Espírito Santo não lhe será perdoado.
11 ’Cꞌalal icꞌbil ta xabatic ta chꞌul nae, o mi ta stojol ti jchapanvanejetique, o mi ta stojol ti jꞌopisialetique, mu xavul avoꞌntonic ti cꞌu sꞌelan ta xatacꞌavique, ti cꞌu sꞌelan xuꞌ ta xavalique.
11 E, quando vos conduzirem às sinagogas, aos magistrados e potestades, não estejais solícitos de como ou do que haveis de responder, nem do que haveis de dizer.
12 Yuꞌun ti cꞌalal ta sta yorail ti ta xacꞌopojique, jaꞌ ta xacꞌboxuc anaꞌic ti Chꞌul Espíritue ti cꞌusi xuꞌ ta xavalique ―xi ti Jesuse.
12 Porque na mesma hora vos ensinará o Espírito Santo o que vos convenha falar.
13 Oy jun vinic ta scotol ti cristianoetique ti jech laj yalbe ti Jesuse: ―Jchanubtasvanej, albo yaꞌi ti jbanquile ti acꞌo xchꞌac ti jrextocutique ―xi.
13 E disse-lhe um da multidão: Mestre, dize a meu irmão que reparta comigo a herança.
14 Pero ti Jesuse jech laj yal: ―Chiꞌiltic, ¿buchꞌu laj svaꞌanun ta juez ta jchꞌac-osil avuꞌunic? ―xi.
14 Mas ele lhe disse: Homem, quem me pôs a mim por juiz ou repartidor entre vós?
15 Jech laj yal xtoc: ―Bijanic me, qꞌuelo me abaic yuꞌun ti scꞌupijel avoꞌntonique. Yuꞌun maꞌuc ta sta o scuxlejal ti vinic ti mi oy cꞌusi ep xꞌayan yuꞌune ―xi.
15 E disse-lhes: Acautelai-vos e guardai-vos da avareza; porque a vida de qualquer não consiste na abundância do que possui.
16 Ti Jesuse jech laj yal jun babacꞌop: ―Oy jun jcꞌulej vinic. Ti tey ta yosile toj lec ilocꞌ ti cꞌusitic laj stsꞌune.
16 E propôs-lhe uma parábola, dizendo: A herdade de um homem rico tinha produzido com abundância;
17 Jech o xal ti jcꞌuleje jech lic snop: “¿Cꞌusi xuꞌ ta jpas? Muꞌyuc xa yavil ti bu xuꞌ ta jqꞌuej ti cꞌusi oy cuꞌune”, xi.
17 E arrazoava ele entre si, dizendo: Que farei? Não tenho onde recolher os meus frutos.
18 Jech vul ta yoꞌnton: “¡Aaah! vul xa ta jol ti cꞌusi ta jpase. Jaꞌ ta jlomes scotol ti yav quixim ti biqꞌuitique, yoꞌ ta jmeltsan yan más mucꞌtic. Tey ta jqꞌuej scotol ti cꞌusitic xꞌayan cuꞌune.
18 E disse: Farei isto: Derrubarei os meus celeiros, e edificarei outros maiores, e ali recolherei todas as minhas novidades e os meus bens;
19 Jaꞌ yuꞌun un, jech ta xcalbe jba: Jcuxtic un coꞌnton. Yuꞌun ep ti cꞌusi oy qꞌuejel cuꞌuntic ta sventa jayib jabile. Muyubajcutic, veꞌcutic, cuchꞌtic voꞌ”, xi.
19 E direi a minha alma: Alma, tens em depósito muitos bens para muitos anos; descansa, come, bebe e folga.
20 Pero ti Diose jech laj yal: “Toj bol vinicot. Yuꞌun ti acꞌobal tana liꞌe ta xacham. Jech ti cꞌusitic aqꞌuejoje, ¿buchꞌu van yuꞌun ta xcom?”, xi.
20 Mas Deus lhe disse: Louco! esta noite te pedirão a tua alma; e o que tens preparado, para quem será?
21 Jaꞌ jech ta xcꞌot ta stojol ti vinique ti buchꞌu ta sbusan ti scꞌulejal stuque, pero abol sba ta stojolal ti Diose ―xi.
21 Assim é aquele que para si ajunta tesouros, e não é rico para com Deus.
22 Tsꞌacal to ti Jesuse jech laj yalbe ti yajchancꞌoptaque: ―Ta melel ta xcalboxuc avaꞌiic, mu me xavulilan avoꞌntonic cꞌusi ta xata aveꞌelic yoꞌ ta xacuxiic. Jaꞌ jech xtoc mu me xavulilan avoꞌntonic cꞌusi ta xata acꞌuꞌic.
22 E disse aos seus discípulos: Portanto vos digo: Não estejais apreensivos pela vossa vida, sobre o que comereis, nem pelo corpo, sobre o que vestireis.
23 Yuꞌun ti acuxlejalique jaꞌ tsots scꞌoplal. Jaꞌ mu sta ti aveꞌelique. Ti abecꞌtalique jaꞌ tsots scꞌoplal. Jaꞌ mu sta ti acꞌuꞌique.
23 Mais é a vida do que o sustento, e o corpo mais do que as vestes.
24 Qꞌuelic lec ti joje. Mu snaꞌ stsꞌunobajic. Mu snaꞌ xcꞌajavic. Muꞌyuc yavil ti bu ta sqꞌuej ti sveꞌelique. Pero malqꞌuinbilic yuꞌun ti Diose. Ti voꞌoxuque jaꞌ más tsots acꞌoplalic. Jaꞌ mu sta ti mutetique.
24 Considerai os corvos, que nem semeiam, nem segam, nem têm despensa nem celeiro, e Deus os alimenta; quanto mais valeis vós do que as aves?
25 ¿Cꞌusi bal o ti jech ep xvulvun avoꞌntonique? ¿Mi yuꞌun jaꞌ to tey xnatij acuxlejalic yuꞌun?
25 E qual de vós, sendo solícito, pode acrescentar um côvado à sua estatura?
26 Ti mi muꞌyuc cꞌusi xuꞌ avuꞌun jutebuque, ¿cꞌu yuꞌun ta xavul avoꞌntonic ta saꞌel ti cꞌusitic yane?
26 Pois, se nem ainda podeis as coisas mínimas, por que estais ansiosos pelas outras?
27 ’Qꞌuelic lec cꞌu sꞌelan ta xchꞌi ti nichimetique. Mu snaꞌ xꞌabtejic. Mu snaꞌ xnaujic. Pero jaꞌ más jelavem yutsil ti nichime. Jaꞌ mu sta jech yutsil scꞌuꞌ laj slap ti ajvalil Salomone manchuc mi mu noꞌox albajuc ti scꞌulejale.
27 Considerai os lírios, como eles crescem; não trabalham, nem fiam; e digo-vos que nem ainda Salomão, em toda a sua glória, se vestiu como um deles.
28 Ti mi jaꞌ jech ti Dios ta scꞌuꞌiltas ti nichim ti oy ta yaxaltique ti cꞌalal ocꞌom ta xichꞌ chiqꞌuel ta cꞌoqꞌue, ¡bu xata ti mu xascꞌuꞌiltasoxuc eque! ¡Cꞌu stu un! viniquetic, mu xachꞌunic.
28 E, se Deus assim veste a erva que hoje está no campo e amanhã é lançada no forno, quanto mais a vós, homens de pouca fé?
29 Jech o xal ti voꞌoxuque altic ti xvulvun avoꞌntonic ta saꞌel ti cꞌusi ta xaveꞌique, ti cꞌusi ta xavuchꞌique.
29 Não pergunteis, pois, que haveis de comer, ou que haveis de beber, e não andeis inquietos.
30 Yuꞌun scotol ti cristianoetic liꞌ ta sba banomile, jaꞌ noꞌox stsꞌacliojic batel taje. Pero ti voꞌoxuque oy jun Atotic ti snaꞌoj lec scotol ti cꞌusitic xtun avuꞌunique.
30 Porque as nações do mundo buscam todas essas coisas; mas vosso Pai sabe que precisais delas.
31 Jaꞌ batuc avoꞌntonic yuꞌun ti ventainel yuꞌun ti Diose. Jech xtoc umbi, ta xaꞌacꞌbatic scotol ti cꞌusitic ta xtun avuꞌunique.
31 Buscai antes o reino de Deus, e todas estas coisas vos serão acrescentadas.
32 ’Mu xaxiꞌic cuni chijtac. Muꞌyuc epoxuc ta melel. Pero ti Atotique xmuyubaj ta sventainoxuc.
32 Não temais, ó pequeno rebanho, porque a vosso Pai agradou dar-vos o reino.
33 Jech o xal chonic scotol ti cꞌusitic oy avuꞌunique. Ti stojole acꞌbeic ti buchꞌu meꞌonetique. Jaꞌ saꞌic ti cꞌusi mu snaꞌ xlaje, yoꞌ jech oy acꞌulejalic ta vinajel ti mu snaꞌ xlaje, ti bu mu xꞌoch ti jꞌeleqꞌue, ti mu snaꞌ xjochꞌine.
33 Vendei o que tendes, e dai esmolas. Fazei para vós bolsas que não se envelheçam; tesouro nos céus que nunca acabe, aonde não chega ladrão e a traça não rói.
34 Ti bu oy ti acꞌulejalique, tey oy batem ti avoꞌntonique.
34 Porque, onde estiver o vosso tesouro, ali estará também o vosso coração.
35 ’Chaplucoxuc me lec schiꞌuc ti alamparaic ti tsanale.
35 Estejam cingidos os vossos lombos, e acesas as vossas candeias.
36 Jechuc aꞌelanic jech chac cꞌu chaꞌal jun jtunel ti chapal ta smala ti cꞌusi ora ta sut talel ta nupunel ti yajvale, yoꞌ jech ta sjam ta ora ti tiꞌ na ti cꞌalal ta stije.
36 E sede vós semelhantes aos homens que esperam o seu senhor, quando houver de voltar das bodas, para que, quando vier, e bater, logo possam abrir-lhe.
37 Xmuyubaj noꞌox ti jꞌabteletic ti jech viquil satic ta xvul taaticuc yuꞌun ti yajvale. Ta melel ta xcalboxuc avaꞌiic, jaꞌ stuc ti ajvalile ta xacꞌ chotluc ta mexa veꞌuc.
37 Bem-aventurados aqueles servos, os quais, quando o Senhor vier, achar vigiando! Em verdade vos digo que se cingirá, e os fará assentar à mesa e, chegando-se, os servirá.
38 Manchuc mi ta xvul ta oꞌlol acꞌobal, mi ta tijil sacub, pero mi julavem ta xtaatique, xmuyubajic ti jꞌabteletic taje.
38 E, se vier na segunda vigília, e se vier na terceira vigília, e os achar assim, bem-aventurados são os tais servos.
39 Naꞌic lec liꞌe, ati tauc snaꞌ ti yajval naꞌ ti cꞌusi ora ta xcꞌot ti jꞌeleqꞌue, mi jaꞌuc ta xvay. Mi jaꞌuc ta xacꞌ ta jamel ti snae yoꞌ ta xꞌelcꞌanbat ti cꞌusi oy yuꞌune.
39 Sabei, porém, isto: que, se o pai de família soubesse a que hora havia de vir o ladrão, vigiaria, e não deixaria minar a sua casa.
40 Jechuc me chaplucoxuc ti voꞌoxuque. Yuꞌun ti cꞌalal maꞌuc yorail ta xanopique, jaꞌ o ta xisut tal ti vuꞌun coꞌol jꞌelantique ―xi.
40 Portanto, estai vós também apercebidos; porque virá o Filho do homem à hora que não imaginais.
41 Ti Pedroe jech laj sjacꞌ: ―Cajval, ti babacꞌop ti vaꞌi sꞌelan laj avale, ¿mi jaꞌ noꞌox sventa vuꞌuncutic? ¿Mi jaꞌ sventa scotol ti cristianoetique? ―xi.
41 E disse-lhe Pedro: Senhor, dizes essa parábola a nós, ou também a todos?
42 Ti Jesuse jech laj yal: ―Ti buchꞌu lequil jꞌabtele, ti oy sbijile, ta xꞌacꞌbat sventain comel sna ti yajvale, yoꞌ ta xacꞌbe sveꞌel ti schiꞌiltac ta abtel ti cꞌalal ta sta yorail ti ta xveꞌique.
42 E disse o Senhor: Qual é, pois, o mordomo fiel e prudente, a quem o senhor pôs sobre os seus servos, para lhes dar a tempo a ração?
43 Xmuyubaj noꞌox ti jꞌabtele ti cꞌalal yacal ta spas yabtel ta xvul taatuc yuꞌun ti yajvale.
43 Bem-aventurado aquele servo a quem o seu senhor, quando vier, achar fazendo assim.
44 Ta melel ta xcalboxuc avaꞌiic, ti yajvale ta xacꞌbe sventain ti yajꞌabtele scotol ti cꞌusitic oy yuꞌune.
44 Em verdade vos digo que sobre todos os seus bens o porá.
45 Pero mi jaꞌ jun chopol jꞌabtele, ta snop ti jal to scꞌan xtal ti yajvale. Jech o xal xlic yilbajin ti schiꞌiltac ta abtele. Tey chotol ta veꞌel, ta uchꞌ voꞌ schiꞌuc jyacubeletic.
45 Mas, se aquele servo disser em seu coração: O meu senhor tarda em vir; e começar a espancar os criados e criadas, e a comer, e a beber, e a embriagar-se,
46 Jaꞌ yuꞌun un, ti chopol jꞌabtele chꞌayal yoꞌnton ta xvul taatuc yuꞌun ti yajvale, jaꞌ ti mu snaꞌ cꞌusi ora ta xvule. Jech o xal un, tey ta xꞌacꞌbat yichꞌ tsots castigo yuꞌun ti ajvalile. Jech ta xichꞌ castigo jech chac cꞌu chaꞌal ta xichꞌic ti buchꞌutic jbajmantaletique.
46 Virá o senhor daquele servo no dia em que o não espera, e numa hora que ele não sabe, e separá-lo-á, e lhe dará a sua parte com os infiéis.
47 ’Jech ti jꞌabtele ti mi snaꞌoj lec cꞌusi ta scꞌan pasbel ti yajvale, pero mi muꞌyuc ta xchapan sba, mi muꞌyuc ta xchꞌune, jaꞌ ep ta moj ta xꞌacꞌbat tsots castigo.
47 E o servo que soube a vontade do seu senhor, e não se aprontou, nem fez conforme a sua vontade, será castigado com muitos açoites;
48 Pero ti jꞌabtele ti mu snaꞌ cꞌusi ta scꞌan pasbel ti yajvale, pero oy yan ti cꞌusi ta spase ti xuꞌ ta xichꞌ castigo yuꞌune, pero mu epuc ta moj ta xichꞌ. Yuꞌun ti buchꞌu ep ta xꞌacꞌbat sventain comele, ep ta xcꞌanbat cuenta. Jaꞌ jech xtoc ti buchꞌu muꞌyuc jaltabil ti cꞌusi ta sventaine, jaꞌ más ta xꞌichꞌbat ye.
48 Mas o que a não soube, e fez coisas dignas de açoites, com poucos açoites será castigado. E, a qualquer que muito for dado, muito se lhe pedirá, e ao que muito se lhe confiou, muito mais se lhe pedirá.
49 ’Ti vuꞌune tal jtsanbe scꞌacꞌal ti banomile. ¡Jcꞌanuc xa caꞌi ti tilemuc xae!
49 Vim lançar fogo na terra; e que mais quero, se já está aceso?
50 Persa tey ta xiꞌechꞌ ta vocol. Yacalun xa batel ta vocol avi liꞌe yoꞌ jech ta xcꞌot ta tsutsel.
50 Importa, porém, que seja batizado com um certo batismo; e como me angustio até que venha a cumprir-se!
51 ¿Mi ta xachꞌunic ti tal jcoꞌoltasbe yoꞌnton ti cristianoetique? Ta xcalboxuc avaꞌiic ti moꞌoje. Lital yoꞌ jech xlic scrontain sbaic.
51 Cuidais vós que vim trazer paz à terra? Não, vos digo, mas antes dissensão;
52 Yuꞌun alavi batele, ti voꞌob cristianoetic ta jbej nae, chaꞌchꞌac ti yoꞌntonique. Ti oxibique ta scrontainic ti chibe. Ti chibe ta scrontainic ti oxibique.
52 Porque daqui em diante estarão cinco divididos numa casa: três contra dois, e dois contra três.
53 Ti totile ta scrontain ti snichꞌone. Ti nichꞌonile ta scrontain ti stote. Ti meꞌile ta scrontain ti stsebe. Ti tsebe ta scrontain ti smeꞌe. Ti meꞌalibale ta scrontain ti yalibe. Ti alibale ta scrontain ti smeꞌalibe ―xi ti Jesuse.
53 O pai estará dividido contra o filho, e o filho contra o pai; a mãe contra a filha, e a filha contra a mãe; a sogra contra sua nora, e a nora contra sua sogra.
54 Ti Jesuse jech laj yalbe xtoc ti cristianoetique: ―Ti voꞌoxuque cꞌalal ta xavilic ti ta xlic talel ti toc ta smaleb cꞌacꞌale, ta xavalic ti ta xtal voꞌe. Jaꞌ jech onoꞌox ta xcꞌot ta pasel.
54 E dizia também à multidão: Quando vedes a nuvem que vem do ocidente, logo dizeis: Lá vem chuva, e assim sucede.
55 Cꞌalal ta xavilic ti ta xtal icꞌ ta xocon smaleb cꞌacꞌale, ta xavalic ti ta xvaꞌi ti cꞌacꞌale. Jaꞌ jech onoꞌox ta xcꞌot ta pasel.
55 E, quando assopra o sul, dizeis: Haverá calma; e assim sucede.
56 Ta xapacꞌta abaic. Xanaꞌic lec sqꞌuelel cꞌu sꞌelan ti vinajele, ti banomile. ¿Cꞌu chaꞌal mu xanaꞌic sqꞌuelel ti cꞌusi ta xcꞌot ta pasel ta atojolic avi liꞌe?
56 Hipócritas, sabeis discernir a face da terra e do céu; como não sabeis então discernir este tempo?
57 ’¿Cꞌu chaꞌal mu xanop atuquic ti cꞌusi lec ta pasele?
57 E por que não julgais também por vós mesmos o que é justo?
58 Ti mi oy buchꞌu chba yacꞌot ta yoc ta scꞌob ti jꞌopisialetique, cꞌalal jech ta xaxanavic batel ta bee, bicꞌtajeso aba, lajesbo yoꞌnton ta ora, yoꞌ mu xba yacꞌot ta stojol ti jueze. Yuꞌun ti mi lacꞌot xa ta stojol ti jueze, ta xacꞌot batel ta scꞌob ti mayole. Jech ti mayole chba sticꞌot ta chuquel.
58 Quando, pois, vais com o teu adversário ao magistrado, procura livrar-te dele no caminho; para que não suceda que te conduza ao juiz, e o juiz te entregue ao meirinho, e o meirinho te encerre na prisão.
59 Ta melel ta xcalboxuc avaꞌiic, mu xaloqꞌuic talel ta jecheꞌ noꞌox, jaꞌ to ti mi laj atoj comel scotol ti amultaique ―xi.
59 Digo-te que não sairás dali enquanto não pagares o derradeiro ceitil.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 12, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.