João 7

TI ACHꞌ REXTOMENTO YUꞌUN TI JESUCRISTOE (TZO_TZC) vs NAA

Sair da comparação
NAA Nova Almeida Atualizada 2017
1 Cꞌalal jech laj yoꞌnton taje, ti Jesuse lic xanavuc tey ta yosilal Galilea. Yuꞌun mu scꞌan ti tey oy o ta Judeae. Yuꞌun ta scꞌan ta xmilat yuꞌun ti jꞌisraeletique.
1 Passadas essas coisas, Jesus andava pela Galileia, porque não desejava andar pela Judeia, visto que os judeus queriam matá-lo.
2 Nopol xa scꞌan sqꞌuinal ti axibal nae, ti jaꞌ jun qꞌuin yuꞌunic ti jꞌisraeletique.
2 E a festa dos judeus, chamada de Festa dos Tabernáculos, estava próxima.
3 Ti yitsꞌinabtaque jech laj yalic: ―Mu liꞌuc noꞌox xacome. Batan ta Judea yoꞌ jech ta xayilic ti avajtsꞌaclivanejtaque ti oy cꞌusi xuꞌ avuꞌune.
3 Então os irmãos de Jesus se dirigiram a ele e disseram: — Deixe este lugar e vá para a Judeia, para que também os seus discípulos vejam as obras que você faz.
4 Yuꞌun ti mi ta jcꞌantic ti ta xcacꞌ jbatic ta ojtiquinele, mu ta muculuc ta jpastic cꞌusi ta scꞌan pasele. Yuꞌun ti cꞌusi ta xapas liꞌe, ba acꞌo ta ilel ta sba ta sat scotol ti cristianoetic teye ―xutic ti Jesuse.
4 Porque, se alguém quer ser conhecido, não pode realizar os seus feitos em segredo. Já que você faz essas coisas, manifeste-se ao mundo.
5 Ti jech laj yalic ti yitsꞌinabe, yuꞌun mu xichꞌic ta mucꞌ ti Jesuse.
5 Acontece que nem mesmo os irmãos de Jesus criam nele.
6 Ti Jesuse jech laj stacꞌbe: ―Yuꞌun mu to ta xcꞌot yorail cuꞌun. Ti voꞌoxuque cꞌusuc noꞌox ora xuꞌ xabatic.
6 Então Jesus lhes disse:
7 Yuꞌun ti buchꞌutic coꞌol avoꞌntonic schiꞌuque, muꞌyuc xtiꞌet sjolic ta atojolic. Yan ti vuꞌune ta xiscrontainicun, jaꞌ ti jamal ta xcalbe yaꞌiic ti cꞌusi chopol ta spasique.
7 O mundo não pode odiar vocês, mas a mim ele odeia, porque eu dou testemunho a respeito dele, dizendo que as suas obras são más.
8 Ti voꞌoxuque batanic ta qꞌuin. Ti vuꞌune mu xibat. Yuꞌun mu to sta yorail ta xcꞌot ti coraile ―xi ti Jesuse.
8 Vão vocês para a festa. Eu não vou, porque o meu tempo ainda não se cumpriu.
9 Cꞌalal jech laj yal taje, tey icom ta Galilea.
9 Tendo dito isso, Jesus continuou na Galileia.
10 Cꞌalal jech batemic xa ta qꞌuin ti yitsꞌinabe, jech ti Jesuse ibat ec. Pero mucultic ibat, yuꞌun mu scꞌan xacꞌ sba iluc.
10 Depois que seus irmãos tinham ido à festa, Jesus também foi, não publicamente, mas em segredo.
11 Ti jꞌisraeletique jech ta xalic ti ta saꞌvanic ta qꞌuine: ―¿Bu oy xanaꞌ ti vinique? ―xiic.
11 Ora, os judeus o procuravam na festa e perguntavam: — Onde estará ele?
12 Ti ta scotol ti cristianoetic teye ta xalbeic scꞌoplal ti Jesuse. Ti jlome ta xalic ti jaꞌ jun lequil vinique. Ti jlome ta xalic ti jaꞌ jun chopol vinique. Yuꞌun ta sloꞌlaan ti cristianoetique, xiic.
12 E havia grande murmuração a respeito de Jesus entre as multidões. Uns diziam: — Ele é bom. E outros afirmavam: — Não, não é! Ele engana o povo.
13 Mi jaꞌuc oy buchꞌu jamal ta xalbe scꞌoplal ti Jesuse, yuꞌun ta xiꞌic yuꞌun ti jchapanvanej jꞌisraeletique.
13 Entretanto, ninguém falava dele abertamente, por ter medo dos judeus.
14 Cꞌalal oꞌlol xa ox batel ti qꞌuine, och batel ta templo ti Jesuse. Tey lic chanubtasvanuc.
14 Quando a festa já estava na metade, Jesus foi ao templo e começou a ensinar.
15 Jech xtoc ti jꞌisraeletique chꞌayal icꞌot yoꞌntonic ti jech laj yalique: ―¿Cꞌusi xut ep sbijil ti vinic leꞌe ti cꞌalal muꞌyuc yichꞌoj chanubtasele? ―xiic.
15 Então os judeus se maravilhavam e diziam: — Como é que ele pode ser letrado, se não chegou a estudar?
16 Ti Jesuse jech laj stacꞌ: ―Maꞌuc jbijil jtuc ti jech ta xichanubtasvane. Yuꞌun jaꞌ yacꞌojbun ti Buchꞌu laj stacun talele.
16 Jesus lhes respondeu:
17 Mi oy buchꞌu sjunul yoꞌnton ta scꞌan ta spas ti cꞌusi ta scꞌan ti Diose, tey ta xlic yil mi liquem talel ta stojol ti Diose, o mi jaꞌ noꞌox ta jnop jtuc ti cꞌu sꞌelan ta xichanubtasvane.
17 Se alguém quiser fazer a vontade de Deus, conhecerá a respeito da doutrina, se ela é de Deus ou se eu falo por mim mesmo.
18 Buchꞌuuc noꞌox ti jaꞌ noꞌox ta snop stuc ti cꞌusi ta xale, yuꞌun jaꞌ noꞌox ta scꞌan ichꞌel ta mucꞌ yuꞌun ti cristianoetique. Yan ti Buchꞌu ta xacꞌ persa ti jaꞌ ichꞌbil ta mucꞌ ta xcꞌot yuꞌun ti Buchꞌu itacat talele, leꞌe, jaꞌ melel ti cꞌusi ta xale. Maꞌuc jloꞌlavanej.
18 Quem fala por si mesmo está buscando a sua própria glória; mas o que busca a glória de quem o enviou, esse é verdadeiro, e nele não há falsidade.
19 ’¿Mi mu jaꞌuc Moisés laj yacꞌ avichꞌic ti mantale? Manchuc mi jech avichꞌojic, pero muꞌyuc buchꞌu junucal xchꞌun avuꞌunic ti mantal taje. Yuꞌun ta xacꞌan ta xamilicun avaꞌiic ―xi.
19 Não é fato que Moisés deu a Lei para vocês? Contudo, nenhum de vocês a cumpre. Por que estão querendo me matar?
20 Ti cristianoetique jech laj yalic: ―Ti voꞌote achꞌulelinojbe schꞌulel pucuj. ¿Buchꞌu ta scꞌan ta smilot yaꞌi? ―xutic.
20 A multidão respondeu: — Você tem demônio. Quem é que está querendo matá-lo?
21 Ti Jesuse jech laj yal: ―Ti cꞌusi laj jpas avilic ta scꞌacꞌalil cuxob oꞌntonale, acotolic chꞌayal avoꞌntonic yuꞌun.
21 Jesus respondeu:
22 Ti Moisese laj yacꞌboxuc mantal yuꞌun ti circuncisione. Pero maꞌuc laj sliques stuc. Yuꞌun jaꞌ laj sliques ti amolmucꞌtotic ta voꞌnee. Pero ti voꞌoxuque ta xayacꞌbeic yichꞌ circuncisión jun biqꞌuit querem manchuc mi ta scꞌacꞌalil ti cuxob oꞌntonale.
22 Moisés lhes deu a circuncisão — se bem que ela não vem de Moisés, mas dos patriarcas —, e vocês fazem a circuncisão de um menino até mesmo no sábado.
23 Jaꞌ yuꞌun un, yoꞌ jech mu xata amulic yuꞌun smantal ti Moisese, jech o xal ti voꞌoxuque ta xavacꞌbeic yichꞌ circuncisión ti biqꞌuit quereme manchuc mi jaꞌ o scꞌacꞌalil ti cuxob oꞌntonale. ¿Cꞌu chaꞌal xtiꞌet ajolic ta jtojol ti jech laj jcolesbe schamel sjunul sbecꞌtal ti vinique ti jaꞌ o scꞌacꞌalil ti cuxob oꞌntonale?
23 E, se um menino pode ser circuncidado em dia de sábado, para que a Lei de Moisés não seja desrespeitada, por que vocês ficam indignados contra mim, pelo fato de eu ter curado por completo um homem num sábado?
24 Ti cꞌalal ta xachapanvanique, nopic lec ti cꞌusi ta xavalique. Mu xaticꞌbe smul ta ora noꞌox ―xi ti Jesuse.
24 Não julguem segundo a aparência, mas julguem pela reta justiça.
25 Ti buchꞌutic tey nacalic ta Jerusalene, oy jlom ti jech lic sjacꞌbe sbaique: ―¿Mi mu jaꞌuc ti vinic leꞌe ti ta saꞌic yoꞌ ta smilique?
25 Alguns de Jerusalém diziam: — Não é este o homem que estão querendo matar?
26 Qꞌuel avil, chꞌan xutic ti tey vaꞌal ta xchanubtas ti cristianoetique. ¿Mi yuꞌun ta xchꞌunic xanaꞌ ti jꞌabteletic eque ti jaꞌ Cristo ti vinic leꞌe?
26 Eis que ele fala abertamente, e ninguém lhe diz nada. Será que as autoridades reconhecem de fato que este é o Cristo?
27 Pero ti voꞌotique jnaꞌojtic lec ti bu liquem talele. Yan ti cꞌalal ta xtal ti Cristoe, muꞌyuc buchꞌu snaꞌ bu ta xlic talel ―xiic.
27 Mas nós sabemos de onde este homem vem. Quando, porém, o Cristo vier, ninguém saberá de onde ele é.
28 Cꞌalal jech laj yaꞌi ti Jesús taje, ti tey ta xchanubtasvan ta temploe, jech tsots lic yal: ―Ati xcaltic un chaꞌe xavojtiquinicun, xanaꞌic bu liquemun talel. Pero mu talemucun ta jmantal jtuc. Yuꞌun jaꞌ tacbilun talel yuꞌun ti Buchꞌu lec yoꞌntone, ti voꞌoxuc mu xavojtiquinique.
28 Enquanto ensinava no templo, Jesus disse em voz alta:
29 Ti vuꞌune xcojtiquin ti Buchꞌu laj stacun talele. Yuꞌun tey liquemun talel ta stojol ―xi ti Jesuse.
29 Eu o conheço, porque venho da parte dele e ele me enviou.
30 Ti cꞌalal jech laj yaꞌiique, ta scꞌan stsaquic ox yaꞌiic ta chuquel. Pero muꞌyuc buchꞌu junucal itsac yuꞌunic. Yuꞌun mu to ta xcꞌot yorail ti Jesuse.
30 Então quiseram prendê-lo, mas ninguém lhe pôs as mãos, porque a sua hora ainda não havia chegado.
31 Pero oy ep ti buchꞌutic laj xchꞌunic ti jaꞌ Cristo ti Jesuse. Jech o xal jech laj yalic: ―Cꞌalal mi tal ti Cristoe, ¿mi yuꞌun van jaꞌ más to ta xacꞌ ta ilel ti smucꞌul stsatsale, mi jaꞌ mu sta ta spas ti vinic leꞌe? ―xiic.
31 Porém muitos dentre a multidão creram nele e diziam: — Quando o Cristo vier, será que vai fazer maiores sinais do que este homem tem feito?
32 Ti jfariseoetique laj yaꞌiic ti cꞌu sꞌelan ta xalic ti cristianoetic scꞌoplal ti Jesuse. Jech ti stuquique schiꞌuc ti banquilal paleetique laj staquic batel mayoletic yuꞌun ti temploe yoꞌ ta stsaquic ta chuquel ti Jesuse.
32 Os fariseus, ouvindo a multidão murmurar essas coisas a respeito de Jesus, juntamente com os principais sacerdotes enviaram guardas para o prender.
33 Ti Jesuse jech laj yal: ―Mu xa jaluc liꞌ oyun ta atojolique. Yuꞌun ta xisut batel ta stojol ti Buchꞌu laj stacun talele.
33 Jesus disse:
34 Jech ti voꞌoxuque ta xlic asaꞌicun. Pero mu xataicun. Yuꞌun mu xuꞌ ta xacꞌotic tey ti bu xicꞌote ―xi.
34 Vocês irão me procurar, mas não me acharão; vocês também não podem ir para onde eu estou.
35 Jech ti jꞌisraeletique jech lic sjacꞌbe sbaic ta jujun tal: ―¿Bu ta xbat yaꞌyeluc ti ta xal ti mu xuꞌ ta jtatic ta saꞌele? ¿Mi yuꞌun van ta xbat ta stojol ti jꞌisraeletic ti tanijemic ta naclej schiꞌuc ti jyanlum cristianoetique, yoꞌ jech chbat xchanubtas ti jyanlum cristianoetique?
35 Então os judeus disseram uns aos outros: — Para onde ele irá que não o possamos achar? Será que pretende ir para a diáspora entre os gregos, a fim de ensinar os gregos?
36 ¿Cꞌusi smelol ta xal ti jech laj yalbotique: “Ta xasaꞌicun, pero mu xataicun. yuꞌun ti bu ta xibate, mu xuꞌ ta xacꞌotic tey”, ti xie? ―xiic.
36 Que significa isso que ele diz: “Vocês irão me procurar, mas não me acharão; vocês também não podem ir para onde eu estou?”
37 Ti slajeb cꞌop qꞌuin ti jaꞌ tsots scꞌoplal yuꞌunique, ti Jesuse jaꞌ o tey lic svaꞌan sba. Tey lic tsots cꞌopojuc ti jech laj yale: ―Mi oy buchꞌu ta xaꞌi taqui tiꞌile, acꞌo taluc ta jtojol, acꞌo yuchꞌ ti voꞌe.
37 No último dia, o grande dia da festa, Jesus se levantou e disse em voz alta:
38 “Ti yoꞌntonic ti buchꞌutic ta xischꞌunune coꞌol sꞌelan cuxul sat voꞌ ti yoꞌntonique”, xi ta xal ti scꞌop Diose ―xi ti Jesuse.
38 Quem crer em mim, como diz a Escritura, do seu interior fluirão rios de água viva.
39 Ti vaꞌi sꞌelan laj yal ti Jesuse, jaꞌ ta xacꞌ ta naꞌel ti ta xichꞌic ti Chꞌul Espíritu ti buchꞌutic ta xchꞌunique. Yuꞌun muꞌyuc to talem ti Chꞌul Espíritue. Yuꞌun ti Jesuse muꞌyuc to sutem batel ta vinajel ta yichꞌel ti slequilale, ti yutsilale.
39 Isso ele disse a respeito do Espírito que os que nele cressem haviam de receber; pois o Espírito até aquele momento não tinha sido dado, porque Jesus ainda não havia sido glorificado.
40 Cꞌalal jech laj yaꞌiic ti jlom cristianoetic taje, jech laj yalic: ―Melel, ti vinic liꞌe jaꞌ ti jꞌalcꞌop ti ta onoꞌox xtale ―xiic.
40 Quando ouviram essas palavras, alguns do meio do povo diziam: — Este é verdadeiramente o profeta.
41 Ti yane jech laj yalic: ―Jaꞌ ti Cristoe ―xiic. Pero ti yan xtoque jech laj yalic: ―¡Bu xata ti ta Galilea ta xlic talel ti Cristoe!
41 Outros diziam: — Ele é o Cristo. Outros, porém, perguntavam: — Por acaso o Cristo virá da Galileia?
42 Ti Cristoe yuꞌun ta xlic talel ta snitilul ti ajvalil Davide. Tey ta jteclum Belén ti ta slumal stuc ti Davide, xi ta xal ti scꞌop Diose ―xut sbaic.
42 Não diz a Escritura que o Cristo vem da descendência de Davi e da aldeia de Belém, de onde era Davi?
43 Jech o xal ti cristianoetique chaꞌchꞌac icꞌot yoꞌntonic yuꞌun ti Jesuse.
43 Assim, houve divisão entre o povo por causa dele.
44 Oy jlom ta ox stsaquic yaꞌiic ta chuquel, pero muꞌyuc vuꞌ yuꞌunic.
44 Alguns queriam prendê-lo, mas ninguém lhe pôs as mãos.
45 Ti mayoletic yuꞌun ti temploe isutic batel yoꞌ bu oy ti jfariseoetique schiꞌuc ti banquilal paleetique. Ti stuquique jech laj sjaqꞌuic: ―¿Cꞌu chaꞌal ti mu laj atsaquic talele? ―xꞌutatic.
45 Os guardas voltaram à presença dos principais sacerdotes e fariseus, e estes lhes perguntaram: — Por que vocês não o trouxeram?
46 Ti mayoletique jech itacꞌavic: ―Yuꞌun muꞌyuc buchꞌu jech jun vinic ta xcꞌopoj jech chac cꞌu chaꞌal ti vinic leꞌe ―xiic.
46 Eles responderam: — Jamais alguém falou como este homem.
47 Ti jfariseoetique jech laj yalic: ―¿Mi yuꞌun laj avacꞌ abaic ta loꞌlael ec?
47 Os fariseus disseram aos guardas: — Será que também vocês foram enganados?
48 ¿Mi yuꞌun xavacꞌtouc ti oy buchꞌu laj xa xchꞌun ti banquilal cuꞌuntique schiꞌuc ti jfariseoetique?
48 Por acaso alguma das autoridades ou algum dos fariseus creu nele?
49 Pero ti cristianoetic ti mu xojtiquinic ti mantale, chopol ta xꞌilatic yuꞌun ti Diose ―xiic.
49 Mas esse povo que nada sabe da lei é maldito.
50 Ti Nicodemoe, jaꞌ ti buchꞌu ay sqꞌuel ta acꞌobaltic ti Jesuse, jaꞌ jun jfariseo ec. Jech o xal jech laj yal:
50 Nicodemos, um deles, que antes tinha ido conversar com Jesus, perguntou-lhes:
51 ―Mu xuꞌ jsaꞌbetic smul jun vinic ti mi muꞌyuc to caꞌbinojtic lec ti cꞌusi laj xa spase, xi ti mantal cuꞌuntique ―xi ti Nicodemoe.
51 — Será que a nossa lei condena um homem sem primeiro ouvi-lo e saber o que ele fez?
52 Ti stuquique jech lic staqꞌuic: ―¿Mi yuꞌun jgalilea vinicot ec? Qꞌuelo lec ti scꞌop Diose. Tey ta xavil ti mu xlocꞌ talel jun jꞌalcꞌop ta Galileae ―xꞌutat ti Nicodemoe.
52 Eles responderam: — Por acaso também você é da Galileia? Examine e verá que da Galileia não se levanta profeta.
53 Tsꞌacal to un, ta jujun tal ibat ta snaic.
53 E cada um foi para a sua casa.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 7, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.