Mateus 25
Mbia Cheẽ (SRQNT) vs AAI
1 Nyucuaaque ɨcoquiatu je rã sɨ rei Dios rimba. Sã nyucuaaque diez nyoɨ quia emo ngũinisi nderequia ramo ndese maenno. Lamparina nendi que ecuruchoɨ ja quia ra.
1 “Nati ana veya’amaim mar ana aiwob itinin i boro baibitar nah ten biyah numin tabin boubun itinamih hai ramef hibow hinan na’atube.
2 Cinco que ɨcoquiatu je ra. Cinco que ɨcoquiatuã je no nda.
2 Baibitar five i not wairafih, naatu baibitar five i men not wairafih.
3 Ae ɨcoquiatuã nae, ũquɨ̃ ngue mbae quira curuchoɨ eã umbae lamparina mombisẽ sacuã nda.
3 Baibitar men not wairafih hai ramef hibow, baise karisin men ta hirirabar hibaimih.
4 Ae ɨcoquiatu nae, ũquɨ̃ ngue mbae quira curuchoɨ botella ye ra. Lamparina ye abe.
4 Baibitar five not wairafih hai ramef hibow naatu kibubumaim karisin hirirbaren hibow auman hin.
5 Ae ra ngũinisi isi reɨ̃ nguia ee, aque que itõte ee ra. Nyucuaaque reesi esi chee que ra. Uque uque ja chee que ra.
5 Tabin boubun ana orot men saise na, baibitar isan hima hikakaif matah fot hi’inurir hi’in.”
6 Itondiite mose que to ɨ andu cote ra. “Co erurã ndu quia co cote jẽ. Jẽso mae erese cote”, ɨ que mbia tasẽ tasẽ ee ra.
6 “Fainaiwan sabuw fanah sibisib hinowar, ‘Tabin boubun ana orot enan kwana kwa’itin.’”
7 Nyucuaaque que nyuruã ja cote ra. “Nandembae lamparina nandemombisẽ mbisẽ ja”, ɨ rei que ra.
7 “Imaibo baibitar ten hi’inu’in himisir, hai ramef matah hibobaituturen naatu hito’aben.
8 Ae ɨcoquiatuã nae, ũquɨ̃ ngue ñee ndei ɨcoquiatu je ra. “Urembae uque uquete. Mbae quira ñetẽ jemee mee na ure je”, ɨ rei que uataque je ra.
8 Baibitar men not wairafih turahinah not wairafih isah hio, ‘A karisin turin kwaibaisi, aki ai ramef temomorob.’”
9 “Ateẽ. Nande ja chayãte ra resẽ. Emo jẽisi chõ oso ɨcua”, ɨ que ɨcoquiatu je ñee ee ra.
9 “Baise baibitar five not wairafih hiyafutih hio, ‘Men karam boro kwa turin anit naatu aki turin anab. Gewasin boro kwanan sabuw biyahimaim kwabo isa kwanatobon.’”
10 Nyoɨ rei que equia eisi cote ra. Ecutiã ngue erurã ndu cote ra. Nyucuaaque ɨcoquiatu je que nyoɨ ɨque erese ra. Ngũinisirã isi ramo ndese mae. Quiaru abe que echoɨ erese ra. Eɨquesa que ematã cote ra.
10 “Basit baibitar karisin tobonamih hinan ufut, tabin boubun ana orot natit, baibitar five hibobuna hima’am bairi hin tabin ana yasisir wanawanan hirun etawan hitufabon.”
11 Ɨcoquiatuã je abe que ngaẽ nyee ra. Ɨ que eɨquesa matã ji mɨ ee ra. “Embuquiata rã ure je”, ɨ rei que ñee eru je ra.
11 “Men manin baibitar five hina hitit hi’afririy ‘Regah, Regah, etawan kubotawiy arun!’”
12 Eru que ñee ee ra. “Tei. Jaẽɨcuayã tuchɨte se”, ɨ que eru ñee ee ra, ɨ que Jesús ñee mbia je ra.
12 “Baise orot efatait eo, ‘Anababatun a tur ao’owen, ayu men aso’ob kwa iyab.’”
13 —Jẽɨngoquiatu beɨ quia jẽ. Ae mose ra achu, ũquɨ̃ jẽɨcuayãte quia ã.
13 “Isan imih mata to niwa’an kwanama, anayabin veya o sumar men kwa so’ob, mar biy boro iti sawar hinamatar.”
14 Sã ererecua mo mbae isiquia mee mee ngũimba je no. Eɨ̃ sɨ chõ Dios nguiã mbae mee mee ngũimba je. Ererecua oso serɨ̃ mose que umbae mbae isiquia mee mee ngũimba je ra. Embaata ata sacuã ño ngue emee nguiã ee.
14 “Maramaim mar ana aiwob itinin ta i iti na’atube. Orot ef yok bainanawan isan bobobunabuna ana veya; ana akir wairafih e’afih hina ana sawar kaifen isan faramih.
15 Cinco mil que emee emo je ra. Dos mil enongue je no. Un mil que enongue je no nda. “Jenya chõ tamee mee jẽje jẽ”, ɨ que ñee ee ra. Secha que oso ɨsho cote ra.
15 Hai so’ob ana fofoninamaim orot ta ana kabay 5,000 itin, orot ta 2,000, orot ta 1,000. Imaibo i ana nanawan busuruf in.
16 Ae je ererecua cinco mil mondo nae, aque que negocio saã saã mbae isiquia je ra. Mbae isiquia que embaata tuchɨ ra.
16 Akir wairafin 5,000 baib in banikamaim yari’iy in bowabow, 5,000 tafan hiya’abar bai.
17 Ae je ererecua dos mil mondo nae, aque abe que negocio saã saã mbae isiquia je ra. Mbae isiquia que embaata tuchɨ no nda.
17 Akir wairafin bairou’abin i na’atube sinaf. Kabay 2,000 bai in imaim ma bikukumiyaw 2,000 tafan hiya’abar bai.
18 Ae je ererecua un mil mondo nae, aque que ibi sɨbɨcoɨ mbae isiquia rerecoquiatu sacuã nda.
18 Baise akir wairafin ta ana kabay 1,000 baib i mutufor in hub bai regah ana kabay hub iwan taunafut in.
19 Emo mose tuchɨ que ererecua ru cote ra. Ñee ngue ngũimba je cote ra. “Jenyu sembiirandu sembae mbae isiquia rese cote”, ɨ que ñee ee ra.
19 “Hima manin maiyow, imaibo akir wairafih hai orot ukwarin matabir na tit, naatu hai bowabow nuteteyan itah.
20 Ae je cinco mil mondo nae, aque rane ngue tu ñee nguerecua je ra. “Cinco mil que eremee ndei seje nae, ũquɨ̃ ngue ambaata ra. Cinco mil que aisibe ra”, ɨ que emee ja nguerecua je ra.
20 Naatu akir wairafin kabay 5,000 baib na run ana regah nanamaim eo, ‘Regah o 5,000 itu, baise ayu abowabow tafanamaim 5,000 abaib i iti kubai.’”
21 Ererecua que ñee ee ra. “Coche ñene. Nde quiarei serimba turã tuchɨ. Mbae ñetẽ ngue eresaã turãte nde ra. Nyebe ra mbae tubɨrɨã ereteaquiatu seje cote. Ndeya beɨ tuchɨ ra ereɨco serese cote”, ɨ que ererecua ñee ee ra.
21 “Regah iya’afut eo, ‘A merar ayiy, o i bowayan orot gewas naatu bosunusunubayan, bowabow gidigidih ibosunusunub kukakaifen gewas, imih boro anayara’ahi inayen sawar gagamih inakaifen. Kuna kurun au yasisir turin kubai!’
22 Ae je ererecua dos mil mondo nae, aque que tu ñee nguerecua je cote ra. “Dos mil que eremee ndei seje nae, ũquɨ̃ ngue ambaata ra. Dos mil que aisibe ra”, ɨ que emee ja nguerecua je ra.
22 “Naatu akir wairafin bairou’abin kabay 2,000 baib na run eo, ‘Regah o a kabay 2,000 ibitu i iti, naatu abowabow tafanamaim 2,000 abaib i iti kubai.’
23 Ererecua que ñee ee ra. “Coche ñene. Nde quiarei serimba turã tuchɨ. Mbae ñetẽ ngue eresaã turãte nde ra. Nyebe ra mbae tubɨrɨã ereteaquiatu seje cote. Ndeya beɨ tuchɨ ra ereɨco serese cote”, ɨ que ererecua ñee ee ra.
23 “Regah eo, ‘A merar ayiyi, o i bowayan orot gewas naatu bosunusunubayan, sawar matan ta ibosunusunub kukakaifen gewas. Imih boro anayara’ahi inayen sawar moumurihika inakaifen. Kuna kurun au yasisir turin kubai.’
24 Ae je ererecua un mil mondo nae, aque que tu rei ñee nguerecua je cote ra. “Nde que ere queteãte quiatu nguiã mbae rese. Ndechitiquia eã abe ereɨshao shaote quia co.
24 “Imaibo akir wairafin baitonin kabay 1,000 baib na run eo, ‘Regah ayu aso’ob, o i a tur fokarin, turanah hai masaw o aribe kufafaur naatu turanah nowah o kutatanumabe kutaratar.
25 Nyebe asiquiche tuchɨ nguiã mbae isiquia mee mose seje. Nyebe achati nguiã ibi je. Co é co resẽ”, ɨ que ñee nguerecua je ra.
25 Imih ayu o isa abir. A kabay abai an hub agais aibun inu’in, iti abai ana abit maiye kwitin.’
26 Ererecua que ñee ee ra. “Aba rimba biã tuchɨ quiarei nde. Ndetomei tuchɨ chõ eriqui re. Sequeteã mose mbae rese ndeje, ¿mbaerã secheẽ eremumba re?
26 “Ana Regah iya’afut eo, ‘O i orot kakaf nokonokow anababatun! O iso’ob, ayu i tebob nonowatih afafour naatu tetatanum nonowatih ataratar.
27 Sembae mbae isiquia eremonoã ñochɨ̃ banco. Ɨ̃ nda eata jiri sechu mose cote re chã”, ɨ que ererecua ñee asite ee ra.
27 Gewasin au kabay banikamaim itayi ta’in tabowabow, ayu atanan, saise tafan hitaya’abar auman hitutu atab.’
28 Ererecua que ñee mbi a hue jenda je cote ra. “Mbae isiquia jẽsirõ na esɨ un mil. Ae diez mil quereco nae, aque je jemondo.
28 “Naatu orot ukwarin eo, ‘Kabay iti orot umanamaim kwabosair kwabai kwan akir wairafin kabay 10,000 baib i kwaitin.
29 Ae embae tubɨrɨãte nae, aque je mbae tamondobe. Ae embae ãte nae, embae ñetẽ tasirõ ja esɨ.
29 Anayabin orot yait uman ebi’e’etaw boro sawar tafan hinaya’abar moumurihika nabow isan nakaram. Baise orot yait uman nutanub ema’am biyanamaim sawar etei’imak boro hinabosairen.
30 Co que serimba ɨcuã tuchɨ ra. Jemombo itondaruqui re. Mbae rasi ra esaã tuchɨ huee. Huee ra nyeseo tuchɨ. Ureɨ̃ nda equiti quiti tuchɨ”, ɨ que ererecua ñee nda.
30 Imih iti akir wairafin nukunukuwin kwabai kwan kwarauw ufun gugumin wanawanan ere, nati imaim nama narerey wan nayob nitafofofor.’
31 Sechu mose íbii mbia rerecuarã, ángeles sembae ra semama tuchɨ aque mose. Serenda nininya tuchɨ ra aque mose.
31 “Orot Natun ni’aiwob nanan ana maramaim ana tounamatar kakafiyih boro bairi hinan ana urama’am bonamanamarin tafan namare.
32 Mbia mangue chooñoa jenda ja ra chɨ ñumunua huee aque mose. Mbia emo emo nda achono ɨcúe sembaerã aque mose. Sã oveja raarõsa riqui ovejas no ɨcúe chivos sɨ no.
32 Naatu tafaram wanawanan sabuw tutufin etei boro hinaru’ay Jesu nanamaim hinabat. Imaibo i boro sabuw nakusib rou’ab hinamatar, nabatanenayan sheep naatu goat bairi ekukusibih na’atube.
33 Uquiato cuti ra ovejas no. Uquiato cutiã nda chivos no no.
33 Sheep i boro uman ana asukwafune hinabat naatu goat boro uman ana beyawane hinabat.”
34 Eɨ̃ ae ra se mbia rerecua tuchɨ mose. Acheẽ nda mbia sequiato cutinda je. “Jenyu serese. Jenderecua turã tuchɨ ra aɨco jẽje. Paba turãte riqui jẽje co. Paba que jẽirabo nyii mbae ao nonde ra. Jẽɨngo sacuã serese.
34 “Imaibo aiwob orot boro sabuw uman ana asukwafune isah nao, ‘Kwa i Tamai ebigegewasini, kwana mar ana aiwob nowamih kwabai. Anayabin tafaram matara’e ana veya God kwa isa yabuna.
35 Seriãcuã mose que mbae jemee seje ra. Seɨseɨ mose que sembiu ra. Sechuchua eã mose que seisi turã no nda.
35 Ayu bayumih amomorob bay kwaitu, sikau mamamah harew kwaitu atom, abinanawan au merar kwayi a baremaim ama ra’at ama.
36 Seɨrao eã mose que tiru jemee seje ra. Serasi mose que jẽso mae serese ra. Seɨco mose cárcel que jẽso mae serese no nda”, ae ra ñee sequiato cutinda je.
36 Segar ama’am faifuw kwaitu aus, asawow ainu’in, kwakaifu naatu dibur bar ama’am kwana kwainanawanu.’”
37 Sequiato cutinda ra ñee seje cote. “¿Manose mbae uremee ndeje nderiãcuã mose re? ¿Manose ureso nembiu ndeɨseɨ mose re?
37 “Sabuw gewasih boro hiniya’afut hinao, ‘Regah mar biyika bayumih imomorob ai’it bay ait, o sika mamamah harew ait itom?
38 ¿Manose ure ndeisi turã ndechuchua eã mose re? ¿Manose tiru uremee ndeje ndeɨrao eã mose re?
38 Naatu biyika inanawan inan ai’it a merar ayiy abuwi ai sebomaim imara’at? O segar ima’am faifuw ait ius?
39 ¿Manose ureso mae nderese nderasi mose re? ¿Manose ureso mae nderese ndeɨco mose cárcel re?” ɨ tuchɨ ra ñee seje.
39 Naatu mar biyika isawow inu’in akaifi, o dibur bar ima’ama ainanawani?’”
40 Aque mose ra acheẽ ee. “Tacheẽ nyecua jẽje. Senongue mo mbaech a reã ndaque. Ae turã jẽsaã senongue mo je nae, seje eraã naanguia chõ ũquɨ̃ nde”, ae ra ñee ee.
40 “Aiwob orot boro niyafutih nao, ‘Anababatun au’uwi, nati ana veya’amaim ayu taitu gidigidih isah kwasisinaf, i ayu isau kwasinaf.’”
41 Acheẽ nda sequiato cutiã quitinda je cote. “Jẽso sesɨ. Mbae turã nda jẽisiã seo jenda. Jẽso tata cuásuu. Ae Dios chɨao tata, diablo mbasi sacuã. Diablo rimb a abe mbasi sacuã. Ũquɨ̃ tata ra uqueã mbeɨ.
41 “Imaibo sabuw ana beyawane hinabatabat isah boro nao, ‘Biyau’umaim kwatit sa’ab kwan. Kwa i orarafen wanawanan kwarun, Demon Mowan ana tounamatar bairi isah wairaf wanatowan hibobogaigiwas kwan imaim kwarun bairi e’arahi.
42 Seriãcuã mose que mbae mo jemee eãte seje ra. Seɨseɨ mose que sembiu eãte no nda.
42 Ayu aa amomorob, men abisa ta kwaitu aan, sikau mamamah harew men kwaitu atom.
43 Sechuchua eã mose que seisi turã eã nda. Seɨrao eã mose que tiru jemee eãte seje ra. Serasi mose que jẽso eãte mae serese ra. Seɨco mose cárcel que jẽso eãte mae serese no nda”, ae ra sequiato cutiã quitinda je.
43 Ai nanawan anan men au merar kwayi a sebomaim amara’at. Segar ama’am faifuw men kwaitu ausimih, a sawow ainu’in, o dibur baremaim ama’am men kwana kwainanawanu.’”
44 Sequiato cutiã quitinda ra ñee seje cote. “¿Manose mbae mo uremee eã ndeje nderiãcuã mose re? Ndeɨseɨ mose abe no. Ndechuchua eã mose abe no. Ndeɨrao eã mose abe no. ¿Manose uresoã nderea nderasi mose re? ¿Manose uresoã nderea ndereco mose cárcel nde no?” ɨ ra sequiato cutiã quitinda ñee seje.
44 “Naatu i boro hiniya’afut hinao, ‘Regah, mar biyika o aa imomorob, o harewamih sika mamamah, o ibinanawan, o segar ima’am, o isawow inu’in, o dibur bar ima’am men aibaisimih?’”
45 Acheẽ nda ee. “Mbae turã jẽsaã eã mose emo je, seje eraã eã naanguia chõ ũquɨ̃ nde”, ae ra sequiato cutiã quitinda je.
45 “Imaibo i boro niyafutih nao, ‘Anababatun a tur ao’owen, ayu taitu gidigidih men kwabibaisih, nati i men kwakok ayu kwatibaisu.’”
46 Ũquɨ̃ nda nyoɨ ja tata cuasu cote. Huee ra mbae rasi raã mbeɨ tuchɨ cote. Sequiato cutinda quia ra siqui turã mbeɨ ibate cote, ɨ que Jesús ñee nda.
46 “Naatu nati sabuw i boro hinan ma’ama wanatowan ana baimakiy hinab. Baise sabuw gewasih boro hinan yawas ma’ama wanatowan hinab hinama hiniyasisir.”
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 25, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.