Lucas 19
Mbia Cheẽ (SRQNT) vs AAI
1 Jesús que ngasẽ Jericoo cote ra. Sucha tubɨrɨã ite rɨ̃ ngue esɨ quia ra.
1 Jesu na Jericho tit naatu nati bar merar wanawanan remor inan,
2 Mbia mbaecha mo ngue siqui ee huee ra. Zaqueo, ɨ que ee ra. Aba mbɨɨrɨ̃ ɨrɨ̃sa que ae ra. Impuestos isi isiquia rerecua que ae ra.
2 basit nati’imaim orot totobuyoy wairafin wabin Zakias, kabay o’onayah hai orot ukwarin ma’am tit.
3 —Jesús rese tamae. Jesús taɨcua rã, ɨ rei que Zaqueo ra. Mbia tubɨrɨã ngue Jesús chatite esɨ ra. Zaqueo jua tuchɨ que ra. Nyebe mae aroneate nguiã Jesús rese.
3 Kok kwanekwan Jesu ana yumat ta’itin, baise i orot kabumin sabuw rou’ay gagamin na’in nan hisumisum i men karam boro Jesu ta’itin.
4 Zaqueo que oso uchã Jesús nonde ra. Nyuɨ que oso ira mo ñɨ nda. Jesús ucua rese mae sacuã.
4 Naatu sabuw aunah i’iyon nunuw in ai sycamore afe’en yen mare ma Jesu nan ta’itinimih, anayabin Jesu ef nati’iwat inan.
5 Jesús que ngasẽ Zaqueoqui re cote ra. Soboiba que mae erese ra. —Equichi, Zaqueo. Taso ndechuchua nderese, ɨ que Jesús ee ra.
5 Baise Jesu na nati ai anamaim titit ana veya an kutan bat, naatu ai afe’en nuw ra’at eo, “Zakias saise kura’iy, anayabin ayu akokok boun o abaremaim airit tanama.” Jesus Zachaeus ai afe’en ma’am isan eafa’af ra’at|alt="Jesus talking to Zachaeus in tree" src="CN01776B.TIF" size="col" loc="Luk 19.5" copy="©1978 David C. Cook Publishing Co." ref="19.5"
6 Zaqueo que nguichi asi u cote ra. Eyate que Jesús rerao uchuchúaa ra.
6 Zakias matan kabiy kayam rena haw tit, kawasa auman Jesu ana merar yi
7 Mbia que ñee ñee tuchɨ Jesús rɨɨ̃ cote ra. —¿Mbaerã Jesús sɨ quia mbia ɨcuã nyuchúaa aque re? ɨ tuchɨ que mbia ñee nda.
7 Sabuw etei’imak hi’i’itin men hiyasisir naatu higam hio, “Iti orot i bowabow kakafin wairafin ana nanawan orotomih matar hairi tenan ana bar.”
8 Zaqueo que juã ñee Jesús je ra. —Sererecua, tacheẽ ndeje. Sembae tachisia nyibite rɨ̃ mondo sacuã mbia mbaecha reã je. Ae asirõ ñooño mbia sɨ nae, ũquɨ̃ tambuchebibe ee. Eata tambuchebibe ee, cuatro veces, ɨ que Zaqueo Jesús je ra.
8 Zakias misir eo, “Regah ayu i boro au sawar founafoun ana kuru’um turin yababan wairafih anitih, naatu sabuw iyab aifufuwih hai sawar abowabow boro hai sawar tafanamaim matah kwakwafe’en auman anaya’abar anitih.”
9 Jesús que ñee ee cote ra. —Arerirõ ngue mbae ɨcuã sɨ namo nda. Judiote quiatu nde re.
9 Jesu misir Zakias iu, “Boun iti baremaim God ana yawas natit orot ebiyawasi, anayabin iti orot auman i Abraham uwan ta.
10 Quiachã je requia chõ achu nguiã ibate sɨ co. Quiachã je mingo beɨ sacuã abe chõ achu nguiã ibate sɨ co no, ɨ que Jesús ra.
10 Orot Natun i sabuw iyab hikasiy tema’am nuwihih bow naatu baiyawasih isan na.”
11 Mbia que Jesús cheẽ ñandu turã nguia ra. Jerusalén ndurubite que echoɨ quia ra. —Mbia rerecuarã ja ra Jesús cote reae, ɨ rei que mbia quia ndua ndua ra. Nyebe Jesús ñee nguiã ee.
11 Jesu na Jerusalem tit biyubin auman, sabuw abisa Jesu eo hinowar hinan hinotanot i God ana aiwob iti boro’omo tatit ana naniyanabe, baise Jesu i kofan maiye oroubonamaim iuwih eo,
12 —Sã mbia mo ndiqui oso ibimo ɨsho tuchɨ no. “Mbia rerecuarã eɨco nde cote”, ɨ nonde mbia pe jenda ee. Aquere ra eru mbia rerecuarã cote.
12 “Ana veya ta orot gagamin tafaram ta’amaim roubinin aiwob baitin, imaibo matabir maiye isan in tafaram ta ef yok na’in imaim tit.
13 Sã ñee ja ngũimba je oso nonde no. Diez rei erimba. Mbae isiquia atate que embuchao chao ngũimba je ra. “Ã mbae isiquia jembaata ata oso quia. Sechu mose chee”, ɨ que ngũimba je ra.
13 Baise na isan bobobunabuna ana veya, ana akirwairafih etei 10 e’af hina gold taita’imon faramih naatu iuwih. ‘Kabay iti abit kwanab, imaim kwanama kwanabowabow ayu ana matabir.’
14 Sã hue jenda mbia aque ucuãyãte no. Comisión ngue emondo ra. “Aque urebiãte urererecuarã”, ɨ rei que comisión mondo ra.
14 Baise i taiyuwin ana tafaram sabuw hifa’ifai naatu men hikok nati orot ti’aiwob, imih sabuw hiyafarih hin hitit hio, ‘Aki men akokok iti orot aki isai ni’aiwob.’
15 Gobierno ngue emɨɨ mbeɨ chõ ererecuarã nda. Nyebe uba beɨ u nguiã uchuchua cote. Ngũimba je que ñee cote ra. Ũquɨ̃ diez. Ae je eriqui mbae isiquia mondo nae, ũquɨ̃. “¿Sechɨmee mbae isiquia jembaata ata rei re?” ɨ jaaja que ngũimba je ra.
15 Baise nati orot aiwob hitin naatu matabir na ana bar tit. Imaibo ana akirwairafih iyab kabay bitih hina hitit ibatiyih, kok taso’ob, kabay itih hibowabow baibi’ab tafan hiya’abar hibow.
16 Erimba mo ngue ñee ee ra. “Ae. Aque mɨɨ ngue eremee ndei seje nyii, ambaatate que se cote ra. Diez que cote ra”, ɨ que nguerecua je ra.
16 Orot ta wan run eo, “Regah ayu au kabay itu ama abowabow tafan i ten hiya’abar abai.’
17 Ererecua que ñee ee ra. “Coche ñene. Serimba turãte nde. Mbae ñetẽ ngue eresaã turãte quia secheẽ nguire ra. Nyebe mbae cuasu tamondo ndeje cote. Diez pueblos rerecuarã nda nde cote”, ɨ que ererecua ngũimba ñiinda je ra.
17 Ana regah eo, ‘O i bowayan orot gewas, au bowabow kikimin abit ikaif gewas, imih bar merar etei ten abit inakaifen.’
18 Erimba nongue que tu ñee ee cote ra. “Aque mɨɨ ngue eremee ndei seje nyii, ambaatate que se cote ra. Cinco que cote ra”, ɨ que nguerecua je cote ra.
18 Orot bairou’abin run eo, ‘Regah ayu kabay itu ama abowabow tafan etei five aya’abar abai.’
19 Ererecua que ñee ae abe je no nda. “Eno. Cinco pueblos rerecuarã nda nde cote”, ɨ que aque ngũimba je ra.
19 Naatu ana orot ukwarin iyasisir eo, ‘O i bar merar etei five abit inakaifen.’
20 Erimba nongue que tu ñee ee cote ra. “Co nembae mbae isiquia co. Tiru ye que areco beɨ ra.
20 Naatu orot baitounin run eo, ‘Regah a kabay ibitu i abai an koukufet wanawanan asum ai boun inu’in iti abai ana abit maiye.
21 Sesiquichete quiatu ngue ndesɨ re. Erequeteãte quiatu nguiã mbae rese. Ndechitiquia eã abe ereɨshao shaote quia co. Nyebe nembae mbae isiquia areco quiatuchõ ño nguiã ndeje”, ɨ que aque nguerecua je ra.
21 Ayu o isa abir, anayabin o a tur fokarin, turanah arih o aribe asir kubowabow kwanekwan, naatu turanah hai masaw o kubobobe asir kufafour kwanekwan.’
22 Ererecua que paama ɨ tuchɨ ñee ee ra. “Serimba ɨcuã tuchɨchɨ̃ nde re. Nde sɨ́ chõ erecheẽ nguiã sembiirandu. ‘Nembae que ambaata eãte ra’, ere chõchɨ̃. ‘Areco quiatuchõ ño nguiã’, ere chõchɨ̃. Se ngueteã mose mbae rese ndeje ¿mbaerã secheẽ eremumba re?
22 Regah misir iu, ‘O i bowayan orot kakaf nokonokow! Nati a tur i’o’omaim boro natatabir nafatumi! O iso’ob ayu i au tur fokarin, sabuw hai sawar abowabow kwanekwan, naatu hai masaw ayu abobobe afafour.
23 ¿Mbaerã sembae mbae isiquia eremondo eã banco re? Ɨ̃ nda ñɨmbaata jiri rei seje”, ɨ que ererecua ñee asi aque ngũimba je ra.
23 Gewasin au kabay banikamaim itayai tabowabow amatabir anan saise tafan hitaya’abar atab.’
24 Ae chɨ huee, ũquɨ̃ je que ererecua ñee nda. “Ae sembae quereco chooño nguia nae, jẽsirõ na esɨ. Ae diez quereco quia nae, aque je jemondo”, ɨ que ererecua ra.
24 Naatu tatabir sabuw nati’imaim hibatabat iuwih, ‘Iti orot uman kabay gold kwabosair kwabai kwan akir wairafin kabay etei ten bowabow i kwaitin.
25 Mbia que ñee ererecua je ra. “¿Mbaerã nda re? Eatate ae resẽ. Diez que ae resẽ. ¿Mbaerã nda emo abe eremondo ee re?” ɨ que mbia ñee ererecua je ra.
25 Baise hitatabir hio, ‘Regah nati orot i ana kabay etei ten bowaka.’
26 Ererecua que ñee ee ra. “Ae embaete nae, mbae tamondobe ee. Ae mbae quereco ãte quia nae, embae tasirõ ja esɨ.
26 Iyafutih eo, ‘A tur ao’owen, sabuw iyab umah i’e’etaw sawar moumurih tebowabow boro tafan hinaya’abar nab, baise sabuw iyab umah nutanub tema’am aurin boro sawar en, naatu abisa kikimin nati biyahimaim tema’am boro hinabosairen.
27 Seucuãyãsa jendu ja rã. Ae ñee nguia serɨɨ̃. ‘Aque urebiãte urererecuarã’, ae ɨ quia serɨɨ̃. Ũquɨ̃ jendu ja. Ũquɨ̃ jẽɨquia ja sésaa”, ɨ que ererecua ra, ɨ que Jesús ñee mbia mbaaquiatu ra.
27 Naatu boun i akokok sabuw iyab ayu bai’aiwob isan men hikokok kwabow kwana iti nou’umaim kwarouw temorob.”
28 Jesús cheẽ jare que ngata sɨ Jerusalén ɨcha ruɨ ra.
28 Iti na’at eo ufunamaim sabuw au nah i’iyon, wan au Jerusalem yen in.
29 Jerusalén ndurubite que echoɨ ngasẽ nda. Betfagé, ɨ que hue sucha je ra. Betania, ɨ que hue sucha erurubinda je no nda. Ibi ibate abe que chɨ̃ huee ra. Monte de los Olivos, ɨ que ee ra. Hue sɨ que uchɨmbaaquiatu nyeremo mondo cote ra.
29 Yen na tafaram Bethage naatu Bethany hairi sisibihimaim tit, Olive Oyaw an, basit ana bai’ufununayah orot rou’ab eobaimanih naatu wan iyafarih
30 —Aɨchɨ súchaa chõ jẽso rã. Burro riirĩ cuasa ra chɨ̃ jẽje hue. Ae ato emo nyuɨ ãte. Jenyura seru seje.
30 eo, “Kwanan bar merar ta nati namaim kwanatit naatu kwanarur auman donkey boubun hi’utan ebatabat boro kwana’itih, nati donkey i men yait ta bai afe’en yen remoramih. Kwana rufam kwanab kwan iti kwanatit.
31 “¿Mbaerã nda jenyura re?” ɨ mose emo jẽje, jeñee ee. “Nandererecua que jendu ɨ ra”, jenye ee, ɨ que Jesús ũquɨ̃ nyeremo mondo ra.
31 Naatu orot ta nati’imaim na’iti nibatiy nao, ‘Aisim kwarurufam?’ ana tur kwana’owen, ‘Ai Regah ekokok.’”
32 Nyoɨ que súchaa ra. Ae rɨɨ̃ Jesús ñee ee nae, ũquɨ̃ ngue nyecua ja ee cote ra.
32 Orot hairi hiremor hin, sawar abisa Jesu eo na’atube etei isah himatar.
33 Burro riirĩ ngue etea ra. Era mose que echa ñee ee ra. —¿Mbaerã jẽɨngo era era re? ɨ que ee ra.
33 Hina hitit donkey boubun hirurufam, ana matuwan itih naatu ibatiyih, “Aisim au donkey kwarurufam?”
34 Jesús chɨmbaaquiatu que ñee ee ra. —Nandererecua que jendu ɨ ra, ɨ que echa je ra.
34 Hiya’afut hio, “Ai Regah ekokok.”
35 Burro riirĩ ngue ecuruchoɨ Jesús je cote ra. Echɨmbaaquiatu que huɨɨrao chono ñono burro arõ nda. Mbia que Jesús mbuchuɨ burro ato cote ra.
35 Basit ihamiyih hirufam hibai hin Jesu biyan hitit, naatu hai biya baibiyon tafah hibosaisiren donkey tafan hiyabar uman hibai yen tafan mare.
36 Jesús ngata mose burro ato, mbia que huɨɨrao mbiitee ee ibi rɨ̃ nda. Jesús nonde. Jesús oso sacuã hue rɨ̃.
36 Sabuw hai faifuw tafah hibosaisiren ef yan hiyabar tafanamaim remor in.
37 Jesús quiato tubɨrɨã tuchɨ que nyoɨ quia erese ra. Monte de los Olivos ɨcha re ngasẽ mose, Jesús quiato que tasẽ tasẽ tuchɨ ra. Eya tuchɨ que ra. Ñee mombo mombo turã ngue Dios je cote ra. —Jesús riqui mbia mae sayã naa naa tuchɨ mbia je co, ɨ que ñee mombo mombo turã Dios je ra.
37 Na Jerusalem tit biyubin auman, ef ta Olive Oyaw na’at re inan i awanamaim hitit naatu ana bai’ufununayah sabuw moumurih na’in Jesu ina’inan iwa’an hi’itah isan fanah sib God ana merar hiyi hibora’ara’ah hio.
38 Mbia ia tuchɨ que tasẽ tasẽ nda. —Co nandererecua ru quia ngasẽte co. Co Dios chɨmbu ru quia ngasẽte nande je co. Dios turã tuchɨte nande je, ɨ que mbia ia tuchɨ ra.
38 “God ata aiwob nigegewasin, Regah wabinamaim nan, tufuw maramaim nama naatu God auyomtoro’ot isan fair nama!”
39 Fariseos mo abe que chɨ huee ra. Ũquɨ̃ ngue ñee ndei Jesús je ra. —Ndechɨmbaaquiatu embaasẽ asẽ eã jiri ae, ɨ rei que Jesús je ra.
39 Pharisee afa nati rou’ay wanawanamaim Jesu hiu, “Bai’obaiyenayah, a bai’ufununayah kukwararih awah tefot.”
40 Jesús que ñee ee ra. —Sequiato ñeemombo mombo eã mose serɨɨ̃, eɨ̃ ndei ra sɨta ñeemombo mombo serɨɨ̃ cote, ɨ que ñee nda.
40 Baise Jesu iyafutih eo, “I ana’uwih awah nafot, kabay iti ti’inu’in boro fanah nasib God hinabora’ara’ah.”
41 Jesús que ngasẽ serɨ̃te oso quia Jerusalén cote ra. Sucha checuate que esɨ quia ee cote ra. Jesús ia eã tuchɨ que Jerusalén ndese ra. Nyeseo que erese cote ra.
41 Jesu na Jerusalem tit iyubin nuw bar hiwowab batabat i’itin ana veya ana yababan ra’at rerey eo,
42 Jesús que ñee sucha tubɨrɨã je cote ra. Jerusalén je. —Seyayã tuchɨ aɨco nderese co, Jerusalén. Mbia mbiasa ereɨcuayã mbeɨ chõchɨ̃ nguia co. Echecuayã mbeɨ chõ eriquichɨ̃ ndeje co.
42 “Tufuwamaim ma isan ana ef iti boun enan akisin itaso’ob. Baise boro men ina’itin, anayabin mata hibofafar.
43 Mbae rasi ra eresaã tuchɨ cote. Ndeucuãyãsa ra nderiquisã tuchɨ cote. Nemama nda ecuaẽ.
43 Mar boro enan a rakit sabuw boro roun roun hina’ar bebera’uh a ef hinarufut, run tit isan boro nafokar,
44 Sucha ra embucoɨ ja ndeyenda. Sɨta ra embucoɨ ja tuchɨ mbia chuchua sɨ. Mbia ra mano ja ndeyenda cote. Dios quiatu ngue ereisiã mbeɨte nguiã. Dios sembu mose nderea, aque mose abe que seisiãte no nda, ɨ que Jesús ñee Jerusalén je ra.
44 hinabat hinayuw hinarab, hinagurus, natunatun wanawanamaim tema’am etei boro hinarouw hinamorob. kabay iti etei boro hinarab hinagurus nasawar, boro men ta hinihamiy ana efanamaim na’inumih, anayabin God ana sabuw baiyawasihimih nan o men i’inanimih!”
45 Jesús que oso Dios chuchúaa ra. Huee que mbia riqui mbae isi isi querabe ra. Mbae mondo mondo abe mbae isiquia rɨbɨshorõ. Jesús que ũquɨ̃ mombo ja Dios chuchua sɨ ra.
45 Jesu na Tafaror Bar wanawanan run, ana was efanamaim sabuw sawar hiya hima hitotobon itih naatu nunih ufun hitit.
46 Jesús que ñee mbia je ra. —“‘Mbia cheẽsa Dios je’, ɨ ra mbia Dios chuchua je”, ɨ que embesa ji ra. Jẽ nguia jẽɨcuã tuchɨte Dios chuchua je re. Mbae mbuquiachãsa chuchuarã ño jẽsaãte chɨ̃ nguiã Dios chuchua je, ɨ que Jesús ũquɨ̃ je ra.
46 Iuwih eo, “Buk Atamaninamaim God iti na’atube eo hikirum, ‘Ayu au Bar i yoyoban ana bar, baise kwa kwabai kwabotabir na bainowan hai wawa’ir watu matar!’”
47 Jesús que mbia mbaaquiatu quiatu beɨ quia Dios chuchúaa ra. Ererecua cuabẽte que mae ɨcuã ɨcuã nguia erese ra. Sacerdote rerecua. Embesasa abe no. Mbia rerecua ja. Ũquɨ̃ ererecua ja que ñee ñee nguia nyue ra. —¿Mañɨ nande ra equia Jesús ɨquia sacuã nde? ɨ que ererecua quia ñee ñee nyue ra.
47 Nati’imaim Jesu mar etei Tafaror Baremaim ma sabuw i’obaibiyih. Baise firis ukwarih, Ofafar Bai’obaiyenayah, naatu sabuw hai ukwarih hikok kwanekwan i mi’itube hitarab temorob.
48 Ererecua que Jesús ɨquia aroneate ra. Mbia tubɨrɨãte quiatu que Jesús chandu quia ra.
48 Baise ef hinunuwet men ta hitita’urimih, anayabin sabuw etei’imak i Jesu ana tur akisin hinonowar naatu men hikok boro tur ta hitasa’ir.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 19, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.