Atos 27

Mbia Cheẽ (SRQNT) vs AAI

Sair da comparação
AAI TUR GEWASIN O BAIBASIT BOUBUN
1 —Pablo tamondo Italia, ɨ que ererecua ra. —Jẽisi suruchoɨ, ɨ que soldados rerecua mo je ra. Julio, ɨ que soldados rerecua je ra. Augusto rimba, ɨ que ũquɨ̃ soldados je ra. Emo abe que ecuruchoɨ isi ra. Se abe que aso erese ra. Lucas rei se.
1 Aki au Italy na’at na isan hinot hiyayabuna ufunamaim Paul naatu dibur sabuw afa bairi hibuwih Rome baiyowayah hai orot ukwarin babanamaim wabin Julius umanamaim hiya’i. Caesar baiyowayah orot hai kou’ay wabin Aiwob ana Baiyowayah. |alt="map" src="Paulrome.tif" size="col" ref="Acts 27.1"
2 Aristarco abe que oso urerese ra. Macedonia jenda rei ae. Tesalónica, ɨ sucha tubɨrɨã je. Ureɨque ja que canoa cuasu ye ra. Adramitio jenda rei canoa. Asia quiti que urecuata ra. Sucha mbuchesea sea sacuã hue jenda.
2 Aki wa tafaram Adaramitiamane na batabat abai, iti wa i Asia wanawanan awar etei run titamih nununuw abai. Masedonia orot wabin Aristakus ana tafaram Thessalonica i auman is ra’at bairi an.
3 Isamamɨ ngue urecuasẽ Sidón cote ra. Julio turãte que Pablo je ra. Ecuatasa que eriqui ra. Nyebe Pablo sɨ uquiato rea. Equiato que eteaquiatu ra.
3 Anan marto Sidon arun, Julius, Paul isan i igewasin, baibasit itin ana ofonah bainanawanihimih itih ana kokok abisa baibaisin isan iu.
4 Urecuata sɨ que ama nduɨ ra. Quɨrɨrɨã ngue ureriquisã nda. Canoa mbucuatayã. Nyebe ejoõ acua mo uresɨɨchã nguiã. Eibichɨ que ureso quia cot e ra. —Ɨ nda quɨrɨrɨã nandembutiba eã, ure que ra. Chipre, ɨ que ejoõ je ra.
4 Nati’imaim atit maiye ana, baise yabat kufuti, imih aki wa abai ai kewakew Cyprus nuw sisibinamaim isinfafari anunuw an.
5 Cilicia que urechucuã cote ra. Panfilia abe que urechucuã nda. Urecuasẽ ngue Mira cote ra. Licia, ɨ que ibi je ra.
5 Anunuw anan i atit are Silisia naatu Pamfilia hai riy yan foun autubun arabon ana Maira arun Laisia wanawanan.
6 Huee que soldados rerecua canoa cuasu nongue tea ra. Alejandría jenda rei canoa. —Oso ra Itáliaa, ɨ que ure je ra. —Aque ye jẽɨngue, ɨ que ure je ra. Ae ureso nguiã eye cote.
6 Nati’imaim Julius orot ukwarin Alexandria hai wa ta au Italy nununuw tita’ur, basit aki imaim yara’ahi.
7 Ureitõte que oso quia ra. Ureque atate que ama ndɨsha rasa ra. Urecuasẽ nyee que Gnídoo ra. Quɨrɨrɨã mbeɨte que ureruba quiti ra. Nyebe ejoõ acua mo uresɨɨchã nguiã. Creta, ɨ que ejoõ je ra. Salmón ngue urechucuã nda.
7 Veya moumurih maiyow efamaim aremor, yabat rabi auman awani ayey ana bar merar Sinidus anatabir. Baise yabat i ra’at men karam boro mutufor atanunuw, imih aki Kurit nuw isinfafari anunuw Samone sisibin rounane.
8 Ejoõ acua que uremama jiri ra. Quɨrɨrɨã ɨcuã ɨcuã ngue ure je ra. Buenos Puertos que urecuasẽ cote ra. Lasea, ɨ que hue rurubinda je ra. Sucha tubɨrɨãte que ra.
8 Kufuti auman awani tor rewarewan anunuw ana efan wabin Umabibin imaim atit, bar merar Lasea sisibinamaim Umabibin imaim arun.
9 Ureitõ mocoɨ̃te que huee ra. Quɨrɨrɨã tuchɨte chee que ra. Aba ɨreɨ̃te que quɨrɨrɨã cote ra. Ama mose. Nyebe que Pablo ñee mbia je ra.
9 Nati’imaim veya manin maiyow ama naatu busurufin maiye na isan yabat i ra’at re sakirafut. Anayabin gagar ana veya i mar etei notawiyen ana hiyuw ufunamaim ebubusuruf. Imih Paul imatnuwih eo,
10 —Nandecuata ɨ ɨ mose ra canoa ñɨɨmɨ nande je. Mbae ra ñɨɨmɨ ja canoa yenda. ¡Nande abe ra nandemanochɨ̃ jẽ! ɨ que Pablo ee ra.
10 “Oro’orot ayu ai’itin it tanatit tananan i boro kakafin wan tanamara’at, wa boro nataseb, sawar etei boro tanisaroun naatu it auman boro tanamorob.”
11 Soldados rerecua que Pablo cheẽ mumba ra. Canoanya cheẽ mumbayã. —Nyao rei, ɨ que soldados rerecua ra.
11 Baise baiyowayan hai orot gagamih Julius, Paul ana tur men nowar, baise wa ana kaifenayan, naatu wa matuwan abisa hio hai tur i’ufunun.
12 —Canoa ndua ɨcuãte a. Quɨrɨrɨã aronea. Nyao rei a sɨ. Ma nandecuasẽ ãte Fenice. Huee nda nandecu are jiri nguiã. Huee que quɨrɨrɨã eã jiri. Nyao huee, ɨ que ureataque ra. Fenice rei sucha tubɨrɨã. Ejoõ acua jenda.
12 Naatu nati awar wa rouwin rarab siba’u imaim ma isan men igewasin, imih orot etei hai kok i boro wa hitimtawiy takakaram na’at atarabon Phoenix imaim rarab siba’u atama. Phoenix awar i tafaram Kurit wanawanan naatu nati awar i gewasin anayabin umabibin oyaw na’atune veya ere’er boro ina’itin nare.
13 Quɨrɨrɨã ngue uba cote ra. Ichu chooño jiri que cote ra. —Nandecuatasa jirichɨ̃ cote, ɨ que ureataque ra. Canoa que embucuata cote ra. Ejoõ acua ibi que ureso quia ra.
13 Waruw kikimin gurufune tarsisin, orot hinotanot abisa hio i mamatar, imih aumor hitain hiyen naatu rarar hibora’aten Kurit dones sisibin akutitiy.
14 Urecuata ramo mose que quɨrɨrɨã ɨcuã tu ure je ra. Ejoõ acua quiti que eru ra. Noreste, ɨ que aque quɨrɨrɨã je ra.
14 Baise men yok yabat gagamin wabin wowog oyawane babin re.
15 Quɨrɨrɨã ngue canoa mbucuatayã ureruba quiti ra. —Sã quɨrɨrɨã ae nanderuruchebi serao, ure chee que ra.
15 Wa rab, aki bai kewakew run maiye isan abiwa’an men karam basit yabat wan amara’at atit are.
16 Ejoõ quitera quiti que ureso ra. Ejoõ ngue quɨrɨrɨã nyoote ure sɨ ra. Clauda, ɨ que ejoõ je ra. Canoa ñetẽ ngue urembuti serao quia ra. Canoa cuasu riita rese. Ejoõ quitera quiti que canoa ñetẽ urechuchã canoa cuasu ye cote ra. Eusite raque.
16 Baise anunuw ana nuw kikimin wabin Kauda guruf na’atune bat aki sisibin umabibin isinfafari, naatu hifafair wa kikimin uranane atain yen,
17 Canoa ñetẽ ngue urechuchã canoa cuasu ye ra. Canoa cuasu que echucua chucua ra. —Quɨrɨrɨã nda embuquiatachɨ̃ nande je re, ɨ que ra. Mbia siquiche tuchɨ que ra. —¡Erɨɨrɨ ɨrɨ quiti ra nyaochɨ̃ jẽ! Nandejaã ndae, ɨ que nyue ra. Nyebe que tiru canoa aronda mbuquichi cote ra. —Sã canoa ae sɨ quia nandererao surucuata, ɨ que nyue ra.
17 murab hibow hikiktatan gaigiwas, wa afe’en baginayah yabat buwih run Libia dones yen yara’ahih hirouw hibir, basit rar hitaiyen hire wa bat earuw.
18 Isamamɨ abe que quɨrɨrɨã ɨcuã ɨcuã mbeɨte ra. Nyebe mbia mbae mombo mombo nguiã ii. Canoa yenda. Emumbebɨ sacuã.
18 Yabat i wan fus kubar rouw in marto, naatu wa afe’en sabuw sawar hibow hisrouruwen riy yan hire.
19 Aquere que ureitõ sɨ no nda. Isamamɨ ngue mbae uremombo mombo ja cote ra. Canoa mumbebɨ tuchɨ cote.
19 Naatu veya baitaunin i wa ana sawar afa: rar, murab, koutataren, naatu boy i hibow taiyan hitaiyen hire.
20 Ureitõ mocoɨ̃ mocoɨ̃ tuchɨ ama ndɨsha riite re. Itõ nguicoɨ beɨ que ure je ra. Quɨrɨrɨã mbeɨ. Pã ɨ beɨ. Tenda checuayã mbeɨ que ra. Nyasi tata abe checuayã beɨ que ra. —Nandecuaseã mbeɨchɨ̃ nda ibi je re. Ama ndɨsha riite re ra nandemanochɨ̃ nde, ure chee que ra.
20 Tafaram etei gugum aki sumar, daman men a’itah veya manin maiyow yabat kutuw rouw inan aki etei akasiy yawas isan anotanot ai not etei sawar.
21 Mbae que ureu eã mocoɨ̃ mocoɨ̃ nda. Nyebe que Pablo juã ñee mbia je ra. Canoa yenda je. —Seresenda, secheẽ ngue jemumbachɨ̃ nda. Secheẽ aba mumbayã mbichɨ̃. Crétaa nandecuchõ mbichɨ̃. Ɨ̃ nda canoa yenda nandemomboãte ii. Mbae mbuquiachã nondechɨ̃.
21 Orot nati wa afe’en veya bai’ab ama yabat rarabi bay men yait ta eaan, Paul misir nah yan foun bat eo, “Oro’orot kwa gewasin ayu fanau kwatanowar Kurit tatama’am iti sawar boro men hita’af naatu boro men ta yababan tab.
22 ¡Jeñɨmbirãcuã ño jẽ! Nande mo nda mano eã. Canoa nda quiachã. Nande quiatu ra nandequiachãyã.
22 Baise boun i kwa abifefeyani koufair kwanab, anayabin kwa orot etei boro men ta inamorobomih. Wa akisinamo boro natafofor na’unun.
23 Dios rimba rei se. Dios que ángel mo mbu ñee seje isa ra.
23 Fai gugumin God ayu aru, naatu God ayu akwakwafir i ana tounamatar iyafar ayu sisibu’umaim bat,
24 “¡Eresiquichechɨ̃ nda jẽ, Pablo! Eremano eã ndae. Erecuasẽ nyee r a ererecua Roma jenda je. Nderɨɨ̃ nda nderesenda mo manoã. Dios ra eteaquiatu ja,” ɨ que ibatenda seje ra.
24 naatu iuwu, ‘Paul men inabir, o i boro Caesar nanamaim ubar hibit hinibabatiyi. God i ana kabeberamaim sabuw iti bairi wa afe’en kwanan hai yawas etei o umamaim ya, imih boro men yait ta namorob.’
25 Seresenda, ¡jeñɨmbirãcuã ño jẽ! Dios aɨcua tuchɨte quia co. Dios ra ucheẽ nyabiã nande je. Angel cheẽ nguire ra nandemanoã.
25 Imih oro’orot koufair kwanab! Anayabin ayu God abitumitum abisa eo anonowar na’atube boro nasinaf.
26 Quɨrɨrɨã nda nandemondo ejoõ acua mo ndese, ɨ que Pablo ra.
26 Baise it i boro narabit tanan nuw ta ana donesamaim boro nayara’ahit.”
27 Ureitõ mocoɨ̃ mocoɨ̃te que ama ndɨsha riite re ra. Catorce días. Quɨrɨrɨã ngue urerurucuata chõte quia ra. Adria, ɨ que ama ndɨsha je ra. —Ama nimia nanderubite rei reae, ɨ que canoa yenda ra. Itondiite mose.
27 Yabat rabi Mediterenean tor yan areremor fur rou’ab sawar veya 14 baib ana veya nati ana gugumin imaim wa afe’en baginayah naniyah hibaib aki i ana tafaram abiyubin.
28 Ama ndiite que embuchecha ra. ¿Ecua tuchɨ ere? ɨ que nyue ra. Treinta y seis metros. Pe jiri que embuchecha sɨ no nda. Veintisiete metros cote.
28 Basit murab hibai aumor hi’utan hitaiy re taiy hifufufum ana fofonin i 40 metres naatu hima kafai naatu hifufun maiye hi’tin i 30 metres.
29 —¡Canoa nda cua ɨchɨ̃ sɨta je jẽ! ¡Quiatachɨ̃ nda jẽ! ɨ que mbia nyue ra. Nyebe mbae usi mondo mondo nguiã ii canoa ndiquisã sacuã. Mbae usi cuatro. Anclas, ɨ que ũquɨ̃ je ra. Ae ecuasa chɨ nguiã canoa ndese embutiba. —Quiatuchu, nyaashɨ̃, ɨ tuchɨ que equia ra.
29 Naatu hai bir i ra’at yabin yabat boro wa nab anan ar afe’en nayara’ah, imih aumor etei kwafe’en wa uranane hitaiyen hire naatu mar saise to isan hima hiyoyoban.
30 —Nandechã nyecuayã, ɨ que canoanya rimba ra. Nyebe canoa ñetẽ mbuquichi mondo ii. —Mbae usi urechucua mondo ii. Urechucua canoa ai rese, ɨ que urembɨɨrɨ̃ ɨrɨ̃ nda. —Nandechã nyecuayã, ɨ chõ mbeɨ que equia nyue ra.
30 Imaibo wa afe’en bowayah wa baihamiyin bihiramih hima hiyakitifuw. Naatu wa kafai hirufam harew yan hitaiy re, hitifuwen wa nanane aumor baitaiyin hitarouw hitanan i aunah hitanamih.
31 Pablo que ñee soldados je ra. Ererecua abe je. —Ã chɨchõ eã mose canoa ye, jeñɨɨmɨ ja rae. Ama nda jẽɨquia, ɨ que Pablo ra.
31 Baise Paul baiyowayah hai orot ukwarin bobonawiyih naatu baiyowayah iuwih eo, “Iti wa afe’en bowayah wa afe’en men hinama’am na’at, kwa etei i men karam boro yawas kwanab.”
32 Ae soldados canoa ñetẽ sã nyisia nguiã. Emondo ii. Huɨ esɨ cote.
32 Basit baiyowayah kaiy hibow wa kafai ana murab hi’afuw naatu hitumar e’aruw in.
33 Nyaashɨ̃ namo mose que Pablo ñee ja mbia je ra. —Mbae mo jẽu jiri cote. Jeniãcuã mocoɨ̃ mocoɨ̃te que. Mbae mo ngue jẽuãte catorce días. Jengueãte que catorce días no.
33 Mar sibisib auman, Paul orot etei iuwih eo, “Kwa i bay kwanaa, anayabin bay en kwama’am boun fur rou’ab sawar naatu ya wanawanan i men abisa ta ema’am.
34 Mbae mo jẽu rã cote ae. Ɨ̃ na jẽquirãcuã jiri. Mbae mo nda jeɨ̃ eã jẽje. Jemo nda mano eã, ɨ que Pablo ee ra.
34 Imih abifefeyani bay kwanaa fair kwanab, arib boro men ta nata’uy nare nakasiyomih.”
35 Aquere que Pablo mbichae sirõ nda. Ɨaanye, ɨ que Dios je ra. Mbia resa rae. Nyisia que ra. U que cote ra.
35 Paul iti eo ufunamaim rafiy bai orot etei nahimaim God ana merar yi, imasib naatu busuruf eaan.
36 Pablo cheẽ ngue mbae oseɨ uquia mbia je ra. Mbia ja que mbae u cote ra.
36 Etei hi’itin koufair hibai naatu etei’imak bay afa hibow yah hirutan.
37 Urecuabẽte que canoa yenda ra. Doscientos setenta y seis que ure ra.
37 Naatu aki nati wa afe’en anan nai etei i 276.
38 Mbia ja que mbae u tuchɨ ra. Quiata a raanguia que emombo mombo ii cote ra. Canoa mumbebɨ sacuã.
38 Orot etei bay hi’aa yah biw ufunamaim, wheat nati wa afe’en hi’iuin hibow harew yan hitaiyen hire wa kerer.
39 Urechaashɨ̃ ngue cote ra. Ibi rese que uremae cote ra. —A ureɨcuayãte, ɨ que mbia ibi je ra. Eɨcoɨnda rese que uremae nda. Ama nimia turã. —Nyao nguichi huee. Eɨcoɨnda, ɨ rei que ererecua ra.
39 Mar totoririb ana veya wa afe’en baginayah dones men hi’inan, baise umabibin ana dones hi’itin naatu wa hibai hisinaftobon nati dones yen baitet ra’ahin isan hinunuw.
40 Anclas sã ngue echisia sia ra. Anclas recha beɨ ii. Canoa mbuchaa chaasa que embuquiata ra. Tiru ɨcoɨ que embuchesecobe quɨrɨrɨã je ra. Canoa ngue ngata ama nimia turã nguiti cote ra.
40 Wa ana aumor hi’afuw tai yan hi’in naatu gunig ana murab au ta’imon hirufam, imaibo rar hibora’ah wa bai aki au dones anunuw arun.
41 Iaãcuã eɨcoɨnda que canoa jaã nda. Eriquiraa eãsaa. Canoa ai que jaã tuchɨ ra. I rebera tubɨrɨã ngue ra. Canoa ndiita mbaaba aba. Eriita que nyiquɨɨso ra. Quiata que ra.
41 Baise wa nunuw rur yabat rab mamay yan yen naatu yara’ah nanane re tatab bai’etaw isan men karam, naatu uranane yabat rab tagurugurus.
42 Soldados que ñee cote ra. —Ã ecuasa riqui ã nae, ¡ã nandeɨquia ja jẽ! Ɨ̃ nda echoɨ eã ita. Oso chee eã, ɨ rei ngue soldados re.
42 Baiyowayah dibur etei rouw morob isan hiyakitifuw, men hikok boro hitataiy dones hitayen hitabihir.
43 Soldados rerecua que Pablo ɨquia sereã nda. Nyebe ñee nguiã soldados je. —¡Ecuasa mo nda jẽɨquiachɨ̃ jẽ! ɨ que soldados je ra. Ererecua que ñe e mbia je cote ra. —Eita aquiatu jẽso ii. Jẽso usẽ ama nimia ndese.
43 Baise baiyowayah hai orot gagamin i Paul tiyawas imih baiyowayah abisa hinot hio i eotanih, naatu iuwih eo, “O yait itaiy isoso’ob wan kukununuw kure kutaiy kwen dones kuyen.
44 Eita aquiatuã, jẽso mbebɨ ira rese, ɨ que soldados rerecua ure je cote ra. Eɨ̃ ure ja que usẽ ama nimia ndese cote ra.
44 Naatu afa i boro uf hinare wa rab tatagurugurus rebarebah afe’eh hinayen hinataiy hinarun.” Aki iti na’atube asinaf etei yawasi ataiy an dones yan ayen men yait ta morob. Wa tafofor hire au dones tetataiy|alt="shipwrecked people making for shore" src="cn02045B.tif" size="col" loc="Act 27.44" copy="©1978 David C. Cook Publishing Co." ref="27.44"

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Atos 27, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.