Atos 26
Mbia Cheẽ (SRQNT) vs AAI
1 Agripa que ñee Pablo je ra. —¿Mbae ɨ mbia quia ndeje re? Nde quia echeẽ cote, ɨ Agripa. Pablo que o suɨ ñee ee ra.
1 Agripa iu, “O i baibasit abit taiyuw isa inao.” Paul uman bora’ah naatu taiyuwin wasfafar eo,
2 —Secheẽse rete ndeje, Sererecua. Judíos que ñee ɨcuã tuchɨ quia serɨɨ̃ nda, Sererecua.
2 “Aiwob Agripa, ayu i abiyasisir anayabin boun o namaim Jew sabuw abisa isan ayu ubar hibitu i boro ana wasfafaru anao inanowar. Paul aiwob Agripa isah ibibinan|alt="Paul speaking to crowd" src="cn01993b.tif" size="col" loc="Act 26.2" copy="©1978 David C. Cook Publishing Co." ref="26.1-2"
3 Nde quiarei ureɨcuasa tuchɨ. Judíos ɨcuasa tuchɨ nde. Urecheẽ ɨcuã ɨcuã ereɨcuate nde. Nyebe nderoseĩ nguiatu rã secheẽ andu.
3 Iti ao i turobe, anayabin o i Jew sabuw hai binanakwar naatu hai ofafar iso’ob kwanekwan, imih o abifefeyani yatenanub inama ana’o inanowar.
4 Judíos maesate raque se, señetẽ mosenda beɨ. Serecua quiti. Jerusalén abe.
4 Jew sabuw etei ayu kek ana veya mi’itube ama’am i hiso’ob, ayu au yawas no aneika au tafaramamaim mi’itube ama’am ana Jerusalem atit ama’ama etei i hiso’ob.
5 Se rei fariseo. Setiarõ namo mosendachõ ndei fariseo se. Judíos seɨcuate raque. Fariseos achõ ño ureramei ñee mumbayã mbeɨ.
5 Ayu i manin maiyow bairi ama, imih ayu i hisu’ubu kwanekwan. Hinakokok na’at hina’orereb. Anaika ayu i Pharisee orot, kwafiren ana ofafar fokarin wanawanan i ayu ama, naatu men kafa’imo ofafar ta astu’ub.
6 “Mbia raaque ra ambuquera sɨ”, ɨ que Dios ureramei je cose ra. Dios ra ucheẽ nyabiã. Nyebe “ae beɨ” ae nguiã ee. Ũquɨ̃ nɨɨ ño judíos riqui nguiã seucuayã ã. Ũquɨ̃ nɨɨ ño mbia riqui nguiã ñimbɨɨcuã seje ã.
6 Naatu boun ayu iti ubar tibitu anayabin God ana’omatanen ai a’agir bitih imaim ayu nuhufot ama’am isan, ubar hitu bairi tao.
7 “Mbia raaque ra ambuquera sɨ”, ɨ que Dios ra. “Ae beɨ”, ɨ ja Israel jenda quia ee ã. Nyebe Israel jenda riqui beɨ nguiã echeẽ nduɨ sɨ ã. “Mbia raaque ra Dios mbuquera sɨ”, ae sequia se abe co. Ũquɨ̃ je chõ judíos ɨcuã ɨcuã ndiqui nguiã seje, Agripa.
7 Iti omatanen i aki ai big etei 12 hibitumitum mi’itube hita’itin titurobe, imih fai mar dogoroh tutufin etei God hikwakwafir, naatu anayabin iti baitumatum isan. Aiwobomon, Jew sabuw ayu ubar hitu iti tao.
8 ¿Jẽ abe je Dios mbia raaque mbuquera aroneate re?
8 Kwa Jew sabuw iyab iti kwabatabat aisim God sabuw murumurubih ibiyawasih baitutumin isan kwa isa efofokar?
9 Se abe que seɨcuã ɨcuãse rete riqui Jesús quiato je cose ra. Nazaret jenda chõ Jesús re.
9 Ayu auman mat i na’atube anot, sawar moumurih na’in ata sinaf Jesu Nazareth mowan wabin ati’ib isan.
10 Seɨcuã ɨcuãte que ee Jerusalén nda. Sacerdote rerecua que ñee seje ra. Nyebe ngue aɨco nguiã Jesús quiato tarõ tarõ mbeɨte cose. Sacerdote rerecua cheẽ nguire. Jesús quiato ɨquia ɨquia mose, “coche rei” ae que sequia ra.
10 Naatu nati na’atube Jerusalemamaim asinaf. Firis ukwarih biyahine fair abai God ana sabuw moumurih maiyow abow dibur aya. Naatu rouw morobomih teo ana veya ayu auman aibasit terouw temomorob.
11 Jesús quiato que airuã nua tuchɨ quia ra. “Ɨ̃ nda huɨ Jesús sɨ”, ae rei que sequia ra. Sucha tubɨrɨã ngue ambuchesea sea quia ra. Jesús quiato je seɨcuã sacuã. Judíos chumunuasa mbuchesea sea. Paama ae tuchɨ que sequia Jesús quiato je nyii ra. Ɨsho tuchɨ que aɨco oso oso Jesús quiato requia ra. Seɨcuã tuchɨ sacuã ee.
11 Mar moumurih maiyow Kou’ay Bar efan tata’amaim abow biyababan aitih, naatu hai baitumatum baihamiyin isan a’okikimih. Na’atube hai baitumatum baigigimin isan a’okimih, naatu atit an menah tatabirih hai bar hai meraramaim bai akir kakafin maiyow aitih.
12 Emo mose ngue aso rei nguiã Damáscoo. Sacerdote rerecua semondo mose.
12 Ana’an iti isan ayu firis ukwarih biyahine fair hitu hiyunu an Damaskas atit.
13 Tacheẽ tuchɨ ndeje, Sererecua. Tenda nandeite re mose que tata mo tu seresae ra. Ibate sɨ que seresae ra. Seresenda abe resae. Tata rendi que ureresae tuchɨchɨ̃ nguiã tenda sɨ.
13 Baise efamaim anan bi’auyit auman, Aiwobomon, marakaw no marane, mamarakaw men veya na’atube, marakaw kwanekwan re ayu au sabuw bairi anan tarbebera’uhi.
14 Tata rendi rese ma e mose que urecoɨ íbii ra. Echeẽ mo ngue achandu ra. Hebreo cheẽ. “Saulo, Saulo, ¿mbaerã ndeɨcuãte riqui seje re? Nde sɨ́ chõ erechɨmbasi mbasi nguiã aque. Ticuasu rã tuchɨ quiarei nde aba cheẽ mumba mose. Sã ticuasu riqui nambacua mbuti no. Sã eriqui hui mbaba ira racua echɨ no. Ũquɨ̃ na tuchɨ quiarei nde”, ɨ que seje ra.
14 Aki etei’imak me yan are, naatu ayu orot fanan anowar Hebrew turamaim iuwu eo, ‘Saul! Saul! aisim ayu irabu kubia’akiru? Ayu kubi’a’akiru i o taiyuw biya irab kubi’a’afiy.’
15 “¿Aba nde re?” ae que ee ra. “Jesús rei se. Ae je ndeɨcuãte riqui”, ɨ que seje ra.
15 Ayu aibatiy ao, ‘O yait Regah?’ Naatu Regah eo, ‘Ayu i Jesu, o irabu kubia’akiru.
16 “Ehuã na. Aɨco nyecua ndeje a. Serenei nenei sacuã mbia je. ‘Jesús rese que amae nda’, ere beɨ quia mbia je. Mbae mo abe ra ambuchecua ndeje. Ũquɨ̃ abe teresenei senei mbia je.
16 Baise kumisir kubat, ayu o isa abirerereb ana rubini isou inabow naatu boun abisa isa mamatar sabuw afa hai tur ina’owen. Naatu abisa isa namamatar boro ani’obaiyi.
17 Judíos eã je taremondo. Secheẽ nenei nenei sacuã. Ũquɨ̃ o taisi eɨcuã ɨcuã mose ndeje. Judíos o abe taisi eɨcuã ɨcuã mose ndeje no.
17 Ayu o a sabuw Jew umahine naatu Ufun Sabuw umahine boro anatafafari. Ayu abiyafari nati sabuw wanawanahimaim inan,
18 Taremondo judíos eã je. Terembaaquiatu quiatu. Ɨ̃ nda eriquiã mbae ɨcuã ndese. Ɨ̃ nda eriqui mbae turã ndese. Ɨ̃ nda eriquíã aba mbɨɨrɨ̃ ɨrɨ̃sa ruɨ. Ɨ̃ nda eriqui Dios ruɨ. Ɨ̃ nda Dios ɨcua. Ɨ̃ nda eɨcuã ambutiã esɨ. Ɨ̃ nda Dios ũquɨ̃ ngue recoe umbaerã”, ɨ que Jesús seje ra.
18 matah inabotawiy naatu guguminane inanawiyih hinatit marakawamaim hinarun. Naatu Satan umane inabow God initin, saise bowabow kakafihine notawiyen hinab, naatu God ana rourubin sabuw wanawanahimaim hai efan hinab hinamare.’
19 Ibatenda cheẽ ngue amumbayã nda, Agripa.
19 Nati isan Aiwobomon Agripa, ayu abisa marane re ai’itin men ai fanasair.
20 Dios cheẽ ngue asenei senei tuchɨ mbia je ra. Mbia Damasco jenda je. Jerusalén jenda je abe no. Judea rurubinda je abe no. Judíos eã je abe no. “¡Jẽɨcuã sɨ jẽhuɨ chõ jẽ! Dios ɨcha ruɨ jẽɨngo. Jẽɨngo turã. ‘Dios ɨcha ruɨ eriqui’, ɨ nda mbia jẽje chã”, ae que ee ra. Embaaquiatu quiatu.
20 Bowabow wantoro’ot i Damaskas imaim abusuruf naatu ana sabuw iyab Jerusalem hima’am isah atit, Judea wanawanan etei abinan naatu Eteni Sabuw wanawanahimaim auman a binan. Abibinan anayabin sabuw bowabow kakafihine God isan hitatatabir naatu hai bowabowamaim titurobe i dogor baikitabir hibai.
21 Nyebe judíos seisi nguiã Dios chuchúaa. Nyebe eriqui nguiã “nandeɨquia” ɨ seje.
21 Ana’an nati isan Jew sabuw ayu Tafaror Bar wanawanan ana sebosebomaim hibuwu hifatumu rabu morobomih hiwa’an.
22 Dios que serea quiatu beɨ quia ra. Namo abe. Nyebe aɨco echeẽ nenei nenei mbeɨ mbia ja je. Mbaecha je. Mbaecha reã je abe. Moisés cheẽ nduɨ sɨ aɨco ñee ñee mbia je co. Dios cheẽ mbuchecuasa ruɨ sɨ aɨco ñee ñee mbia je co.
22 Baise God tafafaru yawasu ama ana it boun atit, imih o namaim abat orot babin kikimin yen in orot babin gagamin etei matahimaim abisa isou mamatar i ao’orerereb. Ayu au tur ao i dinab oro’orot naatu Moses sawar abisa mataramih hi’o inu’in mamatar imaim ao.
23 Ɨ̃ ngue Dios cheẽ mbuchecuasa embesa cose ra: “Mbia ra Cristo mbasi mbasi. Aquere ra mbia eɨquia. Ae rane nda quera sɨ mbia raaque sɨ. Ae ra mbia mbiirandu ngueco mose uquera rɨɨ̃. Judíos mbiirandu. Judíos eã ab e mbii randu”, ɨ que Dios cheẽ mbuchecuasa mbia je cose ra, ɨ que Pablo Agripa je ra.
23 Roubininenayan boro biyan nababan ni’akir naatu morobone, moroboyah wanawanahimaim i boro wan namisir marakaw ana yawas Jew sabuw naatu Ufun Sabuw isah nakurereb.”
24 Festo que ñee Pablo je cote ra. —Erequiachã ño nguiã co, Pablo. Embesai rese mae tuchɨre erequiachãte equia co, Pablo, ɨ que Festo tasẽ Pablo je ra.
24 Paul iti na’atube taiyuwin wasfafar eo inan auman Festus Paul isan iwow eo, “O i kubikoko’aw so’obamaim nawiyi in kubikoko’aw!”
25 —Aquiachã eãte se resẽ, Festo. Acheẽ nyecuate raque jẽje. Dios cheẽ tuchɨ chõ asenei nguiã jẽje co.
25 Paul iya’afut eo, “Ayu i men abikoko’aw, au Aiwobomon! Tur abisa ao i turobe hai yabih auman.
26 A Agripa riqui raque a. Nandererecua tuchɨ. Echeẽ ee. Ae rɨɨ̃ aɨco ñee jẽje, ũquɨ̃ ngue Agripa ɨcua tuchɨ ra. Nyebe sesiquiche eãte riqui nguiã ñee ee. Secheẽ ɨcua jate equia co. Jesús que ñee nyecuayã eã mbia je ra. Jesús mbae saã nyecuayã eã, ɨ que Pablo ra.
26 Aiwob Agripa, ayu o namaim men erebir auman ao’omih, anayabin iti sawar etei o iso’ob, naatu sawar iti himamatar boro men karam nuhinaburumih. Anayabin iti sawar men ta umasusunamaim mataramih.
27 —¿Dios cheẽ mbuchecuasa cheẽ ndebite re, Agripa? Ndebite que ra, ɨ que Pablo ee ra.
27 Aiwob Agripa o dinab orot kubitutumih? Ayu aso’ob o kubitumatum!”
28 —“Jesús quiato ra nde cote”, ¿erechɨ̃ equia seje re? ɨ que Agripa Pablo je ra.
28 Aiwob Agripa Paul iya’afut eo, “O kunotanot iti veya ta’imon o boro ayu dogorou inikitabir anan Kirisiyan anamatar?”
29 Pablo que ñee ee ra. —Nde mɨɨ eã. Seandusa ja. A jengu ja a. Jesús quiatorã na jẽ, se rã sɨ, aechɨ̃ nguiã jẽje. Jengasa ra chɨ eã nguiã, se rã sɨ, ɨ que Pablo ra.
29 Paul iya’afut eo, “Veya kabumin o veya manin ayu au yoyoban God isan i men o akis baise kwa iyab iti boun ao kwanonowar i mi’itube kwatan ayu ama’am na’atube kwatamatar. Baise men akokok hinafatum dibur hinayariyi kwanama.”
30 Pablo ñeende que ererecua juã cote ra. Agripa. Festo abe. Berenice abe. Ae chɨ ngoi erese, ũquɨ̃ abe que juã nda.
30 Naatu Aiwob orot, gawan orot Bernis, naatu sabuw afa hima’am etei himisir.
31 Nyoɨ que pe jiri cote ra. Ñee ñee nyue. —Pablo mbae ɨcuã saã eã tuchɨ chõ nguia re. Eɨquia aroneate quia eriqui re. Etarõ abe aroneate quia eriqui re, ɨ que erecua nyue ra.
31 Efan hima tur hinonowar hihamiy hitit, naatu taiyuwih turahinah bairi hibidudur hio, “Iti orot i men abisa ta kakafin sinaf boro namorob o dibur narun.”
32 Agripa que ñee Festo je ra. —“Semondo rã ererecua tuchɨ je”, ɨ chõchɨ̃ Pablo. Ɨ̃ nda aa chõ nandehuɨ esɨ, ñee eã mose. “Semondo rã pe ererecua tuchɨ je”, ɨã mose, ɨ que Agripa ra.
32 Naatu Aiwob Agripa Festus isan eo, “Iti orot Caesar isan baifefeyanina’e tama’am, iti boun boro ata botait.”
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Atos 26, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.