Marcos 9
Chube gerua jagere Jesucristo giti degaba kwian ulita alin: El Nuevo Testamento de nuestro Señor Jesucristo en el idioma buglere (SABNT) vs NVT
1 Jesu gerudu dare kwian ulita ole:
1 Jesus prosseguiu: “Eu lhes digo a verdade: alguns que estão aqui neste momento não morrerão antes de ver o reino de Deus vindo com grande poder!”.
2 Chui gbadereke jo tangle gire Jesu jo jwichuga giti bate ngaña, ama kwian geru jwannga amage gdamaire alin allabi du ule, ama Pedro kaire Santiago kaire Juan du ule ama gatedi. Ama ulita jo chke jwichuga giti kwian na me kle ngwadi, gire Jesu jegwale jwlitedu ulita kwian geru jwannga gdamai e gwa giti.
2 Seis dias depois, Jesus levou consigo Pedro, Tiago e João até um monte alto, para estarem a sós. Ali, diante de seus olhos, a aparência de Jesus foi transformada.
3 Jesu ñometralla ulita jwlitedu jutre jutre Jesudige gwadenga noare, ni kwian gdaite ñage ñometra glige ene chege jutre Jesu ñometralla kare.
3 Suas roupas ficaram brancas e resplandecentes, muito mais claras do que qualquer lavandeiro seria capaz de deixá-las.
4 Kwian geru jwannga gdamai gwagedu Jesudi ene, gire blike kwian unsuialin boke kada Elías kaire Moisés medu geru trage Jesu ole ama gdamai gwa giti.
4 Então Elias e Moisés apareceram e começaram a falar com Jesus.
5 Pedro gwagedu ene Moisédi Elíadi geru trage Jesu ole, gire Pedro gerudu Jesu ole:
5 Pedro exclamou: “Rabi, é maravilhoso estarmos aqui! Vamos fazer três tendas: uma será sua, uma de Moisés e outra de Elias”.
6 Ulia kwian geru jwannga Jesuge kendunga tanre ama kle gwage giti me sugedu amage kle boi mine gire me chku uñale Pedroge ama gerudale mine.
6 Disse isso porque não sabia o que mais falar, pois estavam todos apavorados.
7 Pedro kledu gerule ene Jesu ole gire bogakwa jutre chra gwadetranga chku blikare ama ulita giti, ama ulita chegu bogakwaske gire bogakwaske Chube kerua sugedu ama ologe gerule: “Ai cha Kirolla, cha no no ama ole. Ba ulita ama keruchugadale no, ba mo ta gbadale ama kerua gbe gdadi no diali.”
7 Então uma nuvem os cobriu, e uma voz que vinha da nuvem disse: “Este é meu Filho amado. Ouçam-no!”.
8 Chube kerua sugedu ene kwiange gire blikare kwian geru jwannga Jesuge tienduda modi tangle gire Elías Moisés me medu dare kwian geru jwannga gwage, Jesu alin kleduni gballa.
8 De repente, quando olharam em volta, só Jesus estava com eles.
9 Boidu ene ulita jwichuga giti gire Jesu joni chage jwichugadi gwadbiguda ule kwian geru jwannga gdamai ole, Jesu gerudu ama ole jonkare:
9 Enquanto desciam o monte, Jesus ordenou que não contassem a ninguém o que tinham visto, até que o Filho do Homem tivesse ressuscitado dos mortos.
10 Jesu kwian geru jwannga gdamai ta gbu ene kwian gwagedu giti kaire kwian geru keruchugu giti, gire kwian geru jwannga gdamai geru e ulita gatu mo tale, agwa ama gdamai kledu gerule modi ongoru ongoru:
10 Eles guardaram segredo, mas conversavam entre si com frequência sobre o que ele queria dizer com “ressuscitar dos mortos”.
11 Kaire kwian geru jwannga gdamai geru kadu Jesuge:
11 Então eles perguntaram a Jesus: “Por que os mestres da lei afirmam que é necessário que Elias volte antes que o Cristo venha?”.
12 Jesu jaindunga ama kalen:
12 Jesus respondeu: “De fato, Elias vem primeiro para restaurar tudo. Então por que as Escrituras dizem que é necessário o Filho do Homem sofrer muito e ser tratado com desprezo?
13 Cha gerule ba ole, Elías chkubi kwianske agwa kwian ama gau kwian ngwale kare kwian me ama gau dage, kwian ama gbu boi jere jere kwian tadukalin kare, ama boidu ene ulia Chube gerua kle degaba unsuialin kle gerule kare —Jesu gerudu ene kwian geru jwannga amage gdamai ole.
13 Eu, porém, lhes digo: Elias já veio e eles preferiram maltratá-lo, conforme as Escrituras haviam previsto”.
14 Jesu kaire kwian geru jwannga gdamai jo chkeni kwian geru jwannga na ulita kledu ngwadi gire amage kwian geru jwannga na ulita skwendu kwian na tanre ole mo litaba. Kaire kwian daba tkanga tangle Moisés chadalla giti ngle kledu gerule tanre ka boi kwian geru jwannga ole dolla kage siere kwiange giti.
14 Ao voltarem para junto dos outros discípulos, viram que estavam cercados por uma grande multidão e que alguns mestres da lei discutiam com eles.
15 Kwian ulita gwagedu Jesudi chie ama gitigu, ama ulitadi nga chegu suga noare, ama ulita jo jrite Jesu gitigu Jesu gai ngwange no ama gbi kadu Jesuge:
15 Quando a multidão viu Jesus, ficou muito admirada e correu para cumprimentá-lo.
16 Jesu gerudu kwian ulita ole:
16 “Sobre o que discutem?”, perguntou Jesus.
17 Kwian gdaite kledu kwian ngleaske jaindunga Jesu kalen:
17 Um dos homens na multidão respondeu: “Mestre, eu lhe trouxe meu filho, que está possuído por um espírito impuro que não o deixa falar.
18 Dolla kle age me no cha kirolla ole diali chui gwealege ama kle no chui gwealege ama kle boi tirare dolla kote, dolla kle nga kagenga cha kirolla giti, dolla kiralla kle cha kirolla lugeda dba tangle, ama kle jolokwa mlienga tanre kate, ama kle dau jrite tirare kaire dolla kle ama gbe sklieda ulita jegwale. Cha gerudu kwian geru jwannga bage ulita ole chudaboi kade amage dolla kage siere cha kirollage agwa ama ulita me ñadu, malen cha chiu ba nate ba cha kirolla dodade.
18 Sempre que o espírito se apodera dele, joga-o no chão, e ele espuma pela boca, range os dentes e fica rígido. Pedi a seus discípulos que expulsassem o espírito impuro, mas eles não conseguiram”.
19 Jesu kirogwa ñenua keruchugu gerule ene gire Jesu gerudu kwian ulita kle ne ngwadi ole:
19 Jesus lhes disse: “Geração incrédula! Até quando estarei com vocês? Até quando terei de suportá-los? Tragam o menino para cá”.
20 Jesu gerudu ene kwian ole gire kirogwa e dule Jesuge, dolla kle kirogwa tale gwagedu Jesudi gire dolla e nga kagunga ma obere kirogwa giti, dolla kirogwa luguda dba tangle, kirogwa jolo alin mliunga ngle kate.
20 Então o trouxeram. Quando o espírito impuro viu Jesus, causou uma convulsão intensa no menino e ele caiu no chão, contorcendo-se e espumando pela boca.
21 Jesu geru kadu kirogwa ñenuage:
21 Jesus perguntou ao pai do menino: “Há quanto tempo isso acontece com ele?”. “Desde que ele era pequeno”, respondeu o pai.
22 Diali dolla kle kirogwa gbe boi tirare ama kle boi ba gwa giti nege kare kaire agwe chui gwealege dolla kle ama gbe joge chke dba jitaske kaire chiske. Dolla kle age ene kirogwa gbale jogekeda, malen cha gerule ba ole, ba ñage age gweale cha kirolla chudaboi ba agedale. Ba tai dage chage ba cha chudaboi, ba dolla kage siere cha kirollage.
22 “Muitas vezes o espírito o lança no fogo ou na água e tenta matá-lo. Tenha misericórdia de nós e ajude-nos, se puder.”
23 Jesu gerudu kirogwa ñenua ole:
23 “Se puder?”, perguntou Jesus. “Tudo é possível para aquele que crê.”
24 Kirogwa ñenua gerudu Jesu ole:
24 No mesmo instante, o pai respondeu: “Eu creio, mas ajude-me a superar minha incredulidade”.
25 Jesu gwagedu kwian tanre kledu mo litaba amadi tangle, gire Jesu gerudu dolla kledu kirogwa tale ole:
25 Quando Jesus viu que a multidão aumentava, repreendeu o espírito impuro, dizendo: “Espírito que impede este menino de ouvir e falar, ordeno que saia e nunca mais entre nele!”.
26 Jesu gerudu ene gire dolla ngautu kweri skochiu tanre ama nga kagunga kirogwa giti nakwaite ma obere ngerugu gire dolla jo siere kirogwage, dolla kirogwa jigu jogebakeda kare. Kwian tanre gerudu dolla kirogwa guda,
26 O espírito gritou, causou outra convulsão intensa no menino e saiu dele. O menino parecia morto. Um murmúrio correu pela multidão: “Ele morreu”.
27 agwa Jesu kirogwa ko gau kote Jesu kirogwa chudabo chke gdate, kirogwa chku gdate chegu no trate ulita.
27 Mas Jesus o tomou pela mão e o ajudou a se levantar, e ele ficou em pé.
28 Bigire Jesu jo sugekare kwian ngleage ama jo gwa u gbaitege ule kwian geru jwannga amage ulita ole, gire kwian geru jwannga geru kadu amage:
28 Depois, quando Jesus estava em casa com seus discípulos, eles perguntaram: “Por que não conseguimos expulsar aquele espírito impuro?”.
29 Jesu jaindunga kwian geru jwannga amage kalen:
29 Jesus respondeu: “Essa espécie só sai com oração”.
30 — ausente —
30 Ao deixarem aquela região, viajaram pela Galileia. Jesus não queria que ninguém soubesse que ele estava lá,
31 — ausente —
31 pois queria ensinar a seus discípulos. Ele lhes dizia: “O Filho do Homem será traído e entregue em mãos humanas. Será morto, mas três dias depois ressuscitará”.
32 Kwian geru jwannga ulitage me sugedu trate Jesu kledu ama tke tangle giti, ama ulita ibudu geru kade Jesuge geru Jesu kledu gerule ama ole giti.
32 Eles, porém, não entendiam essas coisas e tinham medo de lhe perguntar.
33 — ausente —
33 Depois que chegaram a Cafarnaum e se acomodaram numa casa, Jesus perguntou a seus discípulos: “Sobre o que vocês discutiam no caminho?”.
34 — ausente —
34 Eles não responderam, pois tinham discutido sobre qual deles era o maior.
35 Agwa uñadu Jesuge ama ulita kledu gerule llema giti. Jesu toidu dba gire ama kwian geru jwannga gdataboko giti gdaboke ulita kadu mo gitigu, Jesu gerudu ama ulita ole:
35 Jesus se sentou, chamou os Doze e disse: “Quem quiser ser o primeiro, que se torne o último e seja servo de todos”.
36 Jesu gerudu ene gire Jesu kirogwa soli gdaite kle ne ngwadi gau kote ama kirogwa gbu toi dba mo skwagda giti kwian ulita gwa giti, Jesu gerudu:
36 Então colocou uma criança no meio deles, tomou-a nos braços e disse:
37 —Kwian bai kaire no cha ole ulia, kwian ene kle kirogwa ai kare gai ngwange no kle age no ama alin, kwian age ene me kle kirogwa alin allabi gai ngwange no, kaire ama kle cha gai ngwange no kle age no cha agali alin kare. Ene kaire kwian bai kaire cha gai ngwange no, kwian ene kle Chube cha kaganga nga dba ai giti gai ngwange no kaire —Jesu gerudu ene kwian geru jwannga amage ole.
37 “Quem recebe uma criança pequena como esta em meu nome recebe a mim, e quem me recebe não recebe apenas a mim, mas também ao Pai, que me enviou”.
38 Gire Juan gerudu Jesu ole:
38 João disse a Jesus: “Mestre, vimos alguém usar seu nome para expulsar demônios; nós o proibimos, pois ele não era do nosso grupo”.
39 Jesu gerudu:
39 “Não o proíbam!”, disse Jesus. “Ninguém que faça milagres em meu nome falará mal de mim a seguir.
40 Ulia kwian bai me kle age che dollale, kwian ene kle age che bale kle che chudaboi, ba me ka boi ama ole.
40 Quem não é contra nós é a favor de nós.
41 Cha gerule ba ole, kwian bai kaire tai dage ba cha gerua gangage age no ba alin ba cha gerua dbe gdale ama chi kete bage jadale ba siechie gire, kwian ene alin Chube be age no kwian ba chudabo ñanale.
41 Eu lhes digo a verdade: se alguém lhes der um simples copo de água porque vocês são seguidores do Cristo, essa pessoa certamente será recompensada.
42 Jesu gerudu dare:
42 “Mas, se alguém fizer um destes pequeninos que confiam em mim cair em pecado, seria melhor que lhe amarrassem ao pescoço uma grande pedra de moinho e fosse jogado ao mar.
43 Kaire sugedale bage ba agali kle mo gbe age me no. Ba ta agekalin gweale me no mo ko gdaite giti, ba mo ta gbadale me tañachuge dare age me no ene kare ko e giti, ba age me no ene talla chuge ngwadi, e salengwli ba mo ko tkenga kare, ene ba me age me no dare mo ko giti kare. Ma no ba alin joge ko bitale ole toi Chube ole nga ngaña giti diali dale alin ba agedu no Chube takalin kare ñanale, agwa me no ba alin joge ko no gdabonate ole ji chuge tirare ngwadi boi daga ngwale jitaske ba agedu me no mo ko giti Chube dollale ñanale, jita e kle ngwadi mi jogeda dale jita e chege diali gwade tirare kwian agenga me no gbagda boi daga ngwale chui tangle.
43 Se sua mão o leva a pecar, corte-a fora. É melhor entrar na vida eterna com apenas uma das mãos que ser lançado no fogo inextinguível do inferno com as duas mãos.
44 Ji chuge daga ngwale ngwadi lle ulita joge chegale sugaska gutaba gwita kote, gwita e ulita mi jogekeda dale. Kaire jita diali be kle gwade kwian agenga me no gbagda boi daga ngwale, jita e mi joge gwabada jita e chege diali chui tangle.
44 Lá os vermes nunca morrem e o fogo nunca se apaga.
45 Kaire ba sera giti ba jogekalin age gweale me no, ba mo ta gbe mo sera tkenga kare ene ba me tañachuge dare age me no mo sera giti, ba agedale salengwli ba sera bitale kare ene ba me ñage age me no mo sera giti ba takalin kare. Ma no ba alin joge sera bitale ole toi Chube ole nga ngaña giti diali dale alin ba agedu no Chube takalin kare ñanale, agwa me no ba alin ba joge mliabanga sera no gdabonate ole ji chuge tirare ngwadi boi daga ngwale ba agedu me no mo sera giti Chube dollale ñanale.
45 Se seu pé o leva a pecar, corte-o fora. É melhor entrar na vida eterna com apenas um pé que ser lançado no inferno com os dois pés.
46 Ji chuge daga ngwale ngwadi lle ulita joge chegale sugaska gutaba gwita kote, gwita e ulita mi jogekeda dale. Kaire jita diali be kle gwade kwian agenga me no gbagda boi daga ngwale, jita e mi joge gwabada jita e chege diali chui tangle.
46 Lá os vermes nunca morrem e o fogo nunca se apaga.
47 Kaire agwe ba gwage lle gwealedi mo gwagwa giti gire gwage edi giti ba ta agekalin gweale me no, ba me mo chuge ngwadi gwage lle edi dare tañachuge lle e giti dare, ma no ba mo linge siere lle ege. Ba agedale salengwli ba gwagwa gbaite jo jwanba siere kare ene ba me ñage gwage lle me nodi ba takalin kare. Ma no ba alin joge gwagwa gbaitre alin ole toi Chube ole nga ngaña giti diali chui tangle ba agedu no Chube takalin kare ñanale, agwa me no ba alin joge mliabanga gwagwa gbabonate no ole ji chuge tirare ngwadi boi daga ngwale ba agedu me no Chube dollale ñanale.
47 E, se seu olho o leva a pecar, lance-o fora. É melhor entrar no reino de Deus com apenas um dos olhos que ter os dois olhos e ser lançado no inferno.
48 Ji chuge daga ngwale ngwadi lle ulita joge chegale sugaska gutaba gwita kote, gwita e ulita mi jogekeda dale ne ngwadi, kaire jita diali be kle gwade kwian agenga me no gbagda boi daga ngwale, jita e mi joge gwabada jita e chege diali chui tangle.
48 Lá os vermes nunca morrem e o fogo nunca se apaga.
49 ’Cha gerule ulia ba ulita ole, che me takalin samla tuge gire che cho bate ngle samlage, ene samla me joge chegale, e kare ene Chube kle ba kwian amanu gbe boi daga ngwale gweale ba ta gbagda ama gai ma ngle, ene ba me mo ta blite age me no Chube dollale.
49 “Pois cada um será provado com fogo.
50 Cho mana noare, agwa cho joge skeke gire che me ñage cho gbeni naskuni bale, che cho skeke mliadalenga, cho e ngwale. E kare ene ba kle gerule modi chema chema ma kweri daba na ulitage, ba mo gbakalin ma kweri daba nage ba me ñage lle boi no Chube alin, ene ba kle chege cho skeke kare ngwale. Ba me mo gbe ma kweri daba nage, ba mo ta gbadale toi no daba na ulita ole daba ulita chudaboangale —Jesu gerudu ene ulita kwian geru jwannga amage ole.
50 O sal é bom para temperar, mas, se perder o sabor, como torná-lo salgado outra vez? Tenham entre vocês as qualidades do bom sal e vivam em paz uns com os outros.”
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Marcos 9, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.