João 4
Buglere NT (SAB_WBT) vs NTLH
1 Geru chku uñale kwian fariseo ulitage kwian ngle kledu chage Jesu nate Jesu gerua jwen kaire mo ñeange chiske Jesuge (Jesu agali me kwian ñeu chiske, agwa Jesu kwian geru jwannga amage ulita gbu kwian ñe chiske). Kwian geru jwannga Jesuge kledu kwian ma ngle ñe chiske Juan-Bautista kledu kwian ñe chiskege, e me skwendu no kwian fariseoge.
1 Os fariseus ouviram dizer que Jesus estava ganhando mais discípulos e batizava mais pessoas do que João.
2 — ausente —
2 (De fato, não era Jesus quem batizava, e sim os seus discípulos.)
3 Kwian fariseo me ta chegu no Jesudi chku uñale Jesuge, malen Jesu jo siere nga kweri Judeage Jesu kledu ngwadi, Jesu joni chage naskuni nga kweri Galilea ngnagu ule kwian geru jwannga amage ulita ole.
3 Quando Jesus ficou sabendo disso, saiu da Judeia e voltou para a Galileia.
4 Jon joge nga Galileage joge nga kweri Samaria sketangle,
4 No caminho, ele tinha de passar pela região da Samaria.
5 malen Jesu jo chke nga Samariage una kada Sicarge, una e chege kodi José dbiage, unsuialin Jacob dbi e ketu mo kirolla Josége,
5 Ele chegou a uma cidade da Samaria, chamada Sicar, que ficava perto das terras que Jacó tinha dado ao seu filho José.
6 dbi ege Jacob nu chi gwagwa dbiugalla dodaba. Chui jo chke bduke Jesu jo chke chi gwagwa e amañage, Jesu skwatigu tanre chagege jonkare, malen chi gwagwa edi Jesu toidu dba undege chi gwagwa kagdage.
6 Ali ficava o poço de Jacó. Era mais ou menos meio-dia quando Jesus, cansado da viagem, sentou-se perto do poço.
7 Jesu chegu undege ne ngwadi gire kwian geru jwannga amage ulita jo unaske bligda gige gutadale, kwian geru jwannga ulita jo skate bligda gige gire muinga gdaite nga Samariamu chku chi gwagwadi chi jwanle, gire Jesu gerudu muinga e ole: —Cha siechie, cha takalin ba chi jwen cha alin jadale.
7 Uma mulher samaritana veio tirar água, e Jesus lhe disse:
8 — ausente —
8 (Os discípulos de Jesus tinham ido até a cidade comprar comida.)
9 Uñadu muingage kwian israelita me no kwian nga Samariamu ole, malen muinga nga Samariamu gerudu Jesu ole: —Ba kwian israelita, ¿mineade ba chi kade chage cha muinga nga Samariamuge?
9 A mulher respondeu: — O senhor é judeu, e eu sou samaritana. Então como é que o senhor me pede água? (Ela disse isso porque os judeus não se dão com os samaritanos.)
10 Jesu jaindunga: —Noare bage suge chema kle gerule ba ole, cha giti Chube ta chi no ketakalin bage. Suge trate ene bage, ba chi kade chage blike, ene cha chi gwade kete bage.
10 Então Jesus disse:
11 Muinga gerudu: —Ba ole chi jwanngwa me, dbiuga jere chi jwanngwa, ¿ba be chi jwen mine ketadale chage? ¿Ba chi gwagwa gwade molen baini?
11 Ela respondeu: — O senhor não tem balde para tirar água, e o poço é fundo. Como é que vai conseguir essa água da vida?
12 Cha enusulian unsuialin Jacob kledu gwade ama chi ai jau, ama kirolla ama bdadalla kaire chi jun aini jadale, Jacob chi gwagwa ai jigu bdadalla oindalla ulita bdagli alin jadale. Cha enusulian alin ñadu chi gwagwa ai dodade, ¿ba tañachuge ba ma kweri cha enusulian Jacobge chi na ma no kete chage?
12 Nosso antepassado Jacó nos deu este poço. Ele, os seus filhos e os seus animais beberam água daqui. Será que o senhor é mais importante do que Jacó?
13 Jesu jaindunga: —Kwian ulita kle chi gwagwa ai Jacob nu jigaba jwen, kwian ulita chi ai jai sie ole, diali kwian be siechie nakwaite, kwian be ta chi ai jakalin diali.
13 Então Jesus disse:
14 Agwa cha chi kete kwiange jadale kwian mi siechie dare, chi e chege diali jrite ama tale, chi gwade no trate ngaintra diali, e giti kwian be toi diali chui tangle.
14 mas a pessoa que beber da água que eu lhe der nunca mais terá sede. Porque a água que eu lhe der se tornará nela uma fonte de água que dará vida eterna.
15 Muinga gerudu: —Ba gerule noare chi giti, ba chi e kete chage, ene cha chi e ba kle geruade jai cha mi siechie dare ni cha be chie chi jwen dare chi gwagwa aige jadale.
15 Então a mulher pediu: — Por favor, me dê dessa água! Assim eu nunca mais terei sede e não precisarei mais vir aqui buscar água.
16 Jesu gerudu dare muinga ole: —Joga ngeru ba ñengula jwen ba chieni ama dbe ule aini.
16 — Vá chamar o seu marido e volte aqui! — ordenou Jesus.
17 Muinga jaindunga Jesu kalen: —Cha me mo ñengulallage. Jesu gerudu: —Ba kle gerule trate ulia cha ole ba me mo ñengulallage, ba mo jun onbre gdatiga ole gdaite gdaite, ba ama ulita gdaite gdaite chugu ngwadi, nege ba kle chage onbre na gdaite ole, onbre e ba kle chage ole me banu.
17 — Eu não tenho marido! — respondeu a mulher. Então Jesus disse:
18 — ausente —
18 pois já teve cinco, e este que você tem agora não é, de fato, seu marido. Sim, você falou a verdade.
19 Muinga Jesu keruchugu gerule ene ulia muinga kle age giti, gire muinga gerudu Jesu ole: —Chage suge ba kwian kweri Chube gerua ketanga dabage.
19 A mulher respondeu: — Agora eu sei que o senhor é um
20 Muinga gerudu ene Jesu ole gire muinga jwichuga kle kodi ama kledu ngwadi kaitu Jesuge: —Gwagede jwichuga edi, jwichuga e giti ngaña diali cha enusulian nga Samariamu unsuialin Chube olladu, kaire nege cha cha bitalla ole kle joge jwichuga e giti eni alin Chube olladadale. Agwa ba kwian israelita ulita kle gerule kwian ulita jogedale una Jerusalénge, llani alin u gerungwa Chube ole kwian ñage Chube ollade.
20 Os nossos antepassados adoravam a Deus neste monte , mas vocês, judeus, dizem que Jerusalém é o lugar onde devemos adorá-lo.
21 Jesu gerudu muinga ole: —Ba cha keruchuge ba cha kerua gadale ulia, chui be chke gire ba kwian nga Samariamu ulita be ñage Ñenua Chube ollade nga baini kaire ba be kle ngwadi, ba mi tañachuge dare joge jwichuga ege ni tañachuge joge una Jerusalénge Chube olladadale.
21 Jesus disse:
22 Nege ba ulitage me uñale trate ba kle chema ollade, agwa cha kwian israelita ulitage uñale cha kle chema gai ulia mo Chubeale cha kle chema ollade, uñale kwian israelita ulitage kwian jwannga siere be chie kwian israelitaske.
22 Vocês, samaritanos, não sabem o que adoram, mas nós sabemos o que adoramos porque a salvação vem dos judeus.
23 Nege gwangerugu kwian ulita bai kaire ta Ñenua Chube olladakalin ulia ulia, ama ulita mi tañachuge joge nga gwealege Chube ollade, amage be suge Chube Oña kle ama tale, nga baini kaire ama be kle ngwadi ama be Chube ollade be gerule no Chube ole mo tale Chube Oña ama ta gbe kare. Chube takalin kwian mo ta gbe ulia ulia Chube ollade no mo tá giti ene kare.
23 Mas virá o tempo, e, de fato, já chegou, em que os verdadeiros adoradores vão adorar o Pai em espírito e em verdade. Pois são esses que o Pai quer que o adorem.
24 Chubedi kwian me ten, kwian tale alin suge ulia Chube kle, kwian ulita bai kaire mo ta gbe Chube ollade gerule no Chube giti ulia ulia, kwian ene gerudale mo tá giti Chube Oña kwian ta gbe kare.
24 Deus é Espírito, e por isso os que o adoram devem adorá-lo em espírito e em verdade.
25 Jesu gerudu ene gire muinga gerudu: —Unsuialin Chube gerudu be kwian jwannga siere kage kwian ulita alin, ama kada Cristo, uñale chage Cristo be chie ulia Chube gerudu kare, Cristo be chke gire ama be cha ulita tke tangle no ulita Chube giti.
25 A mulher respondeu: — Eu sei que o
26 Jesu gerudu muinga ole: —E cha ba kle gerule giti, cha amaña kle gerule ba ole.
26 Então Jesus afirmou:
27 Jesu kle gerule ene muinga ole gire kwian geru jwannga ulita nu jogeba bligda gige chkuni Jesu kle ngwadi, kwian geru jwannga ulita gwagedu Jesudi geru trage muinga ole, ama ulita tañachugu mineade Jesu kledu geru trage muinga nga Samariamu ole, agwa ni kwian geru jwannga gdaite su geru kade Jesuge Jesu takalin llemage o llema giti kle gerule muinga ole.
27 Naquele momento chegaram os seus discípulos e ficaram admirados, pois ele estava conversando com uma mulher. Mas nenhum deles perguntou à mulher o que ela queria. E também não perguntaram a Jesus por que motivo ele estava falando com ela.
28 Jesu gerudu muinga ole ama Cristo gire muinga chi jwanngwa jigu chi jwankle ngwadi, ama jo unaske gerule kwian ngle ole Jesu gerudu giti ama ole. Muinga kwian ta gbu chie Jesu kle ngwadi, muinga gerudu kwian ole:
28 Em seguida, a mulher deixou ali o seu pote, voltou até a cidade e disse a todas as pessoas:
29 —Bai cha ole gwage onbre gdaitedi skwendu chage, ama gerudu cha ole trate cha mo ta gbu chage age me no ulita giti, suge chage ama Cristo.
29 — Venham ver o homem que disse tudo o que eu tenho feito. Será que ele é o Messias?
30 Muinga geru ketu kwian unaskege Jesu giti, gire kwian tanre jo ule muinga ole tienda Jesudi.
30 Muitas pessoas saíram da cidade e foram para o lugar onde Jesus estava.
31 Kwian unaske bebi chke Jesudi gire kwian geru jwannga ulita gerudu Jesu ole: —Cha tkanga tangle geruge, cha chiuni bligda dbe ba alin gutadale, cha takalin ba blire.
31 Enquanto isso, os discípulos pediam a Jesus: — Mestre, coma alguma coisa!
32 Jesu gerudu kwian geru jwannga ole: —Cha alin lle gweale kle gutale ba ulitage me uñale.
32 Jesus respondeu:
33 Kwian geru jwannga ulita gerudu modi: —¿Kwian gweale chku bligda kete amage gutale?
33 Então os discípulos começaram a perguntar uns aos outros: — Será que alguém já trouxe comida para ele?
34 Jesu gerudu kwian geru jwannga ole: —Chube cha kagu lle boi ama alin, cha ta lle boakalin ulita ama takalin kare, lle e be kle boaba ulita gire nga be suga no chadi, cha tale be suge no salengwli che kle suge che kle unchke bligdadi kare.
34 — A minha comida — disse Jesus — é fazer a vontade daquele que me enviou e terminar o trabalho que ele me deu para fazer.
35 Ba ulita kle tañachuge ba be manade gire bigwa ba be lle boi Chube alin, agwa cha gerule ba ulita ole ba me manadale, ba lle boadale Chube alin nege nege. Gwagede kwian ngle kle chie che ngnagudi, ama ulita ta kle biale Chube gerua gai, ba ulita geru Chubenu ketadale amage blike, ene ama ta blite Chube geruadi, kwian e ulita ta kle biale salengwli chude kle biale skutadale kare, ba geru ketadale blike kwian ege chude skutakle blike kare.
35 Vocês costumam dizer: “Daqui a quatro meses teremos a colheita.” Mas olhem e vejam bem os campos: o que foi plantado já está maduro e pronto para a colheita.
36 Kwian bai kaire Chube gerua kete kwiange daba nate kwian ta blite Chube geruadi, kwian ene alin Chube be age no kwian na ta blite Chube geruadi ñanale. Chube gerua ketanga ngeru ule Chube gerua ketanga daba nate ole, nga be suga no gdabonatedi kwian na Chube gerua gau ulia be toi diali chui tangle Chube ole giti.
36 Quem colhe recebe o seu salário, e o resultado do seu trabalho é a vida eterna para as pessoas. E assim tanto o que semeia como o que colhe se alegrarão juntos.
37 Kwian gerua gerule ai kare gerule ulia: “Kwian gdaite chude tke, kwian na chude skute.”
37 Porque é verdade o que dizem: “Um semeia, e outro colhe.”
38 Ene kaire cha ba ulita gau kagadale daba na Chube gerua ketanga nate Chube gerua kete kwian ta gbaba biale Chube geruageske, ba alin me mno geru dbadale kwian eneske, kwian ene ulita kle mo ta gbaba biale blite Chube geruadi, daba Chube gerua ketu ngeru kwiange, ba Chube gerua ketu daba e nate kwian amañage, ene daba Chube gerua ketanga kwiange ngeru giti kaire ba giti kwian tanre kle mo ta blite Chube geruadi.
38 Eu mandei vocês colherem onde não trabalharam; outros trabalharam ali, e vocês aproveitaram o trabalho deles.
39 Jesu gerudu ene kwian geru jwannga amage ulita ole gire kwian nga Samariamu tanre unaske chku Jesu ngwadi ule muinga ole, kwian tanre kwian e ulitaske nu Jesu gaba ulia muinga gerudu kare Jesu giti, muinga gerudu: “Ama gerudu cha ole trate cha mo ta gbu chage age me no ulita giti.” Muinga gerudu ene giti kwian tanre nu Jesu gaba ulia, kwian e ulita chku Jesudi, ama ulita gerudu Jesu ole: —Cha takalin ba chegeda cha ulitaske aini. Jesu chegu una ege chui gbaboke.
39 Muitos samaritanos daquela cidade creram em Jesus porque a mulher tinha dito: “Ele me disse tudo o que eu tenho feito.”
40 — ausente —
40 Quando os samaritanos chegaram ao lugar onde Jesus estava, pediram a ele que ficasse com eles, e Jesus ficou ali dois dias.
41 Kwian ngle una ege Jesu agali keruchugu kwian tke tangle Chube geruage, geru e giti kwian ma ngle ama gau ulia.
41 E muitos outros creram por causa da mensagem dele.
42 Kwian Jesu ganga ulita gerudu muinga ole: —Nege cha geru gai ulia ma no Cristo giti me ba gerudu alin allabi gai ulia Cristo giti, agwa nege che ulita agali Cristo keruchugu gerule no Chube giti, nege uñale chege ulia Cristo kwian ulita jwannga siere ji chugege age me no gdale.
42 Eles diziam à mulher: — Agora não é mais por causa do que você disse que nós cremos, mas porque nós mesmos o ouvimos falar. E sabemos que ele é, de fato, o Salvador do mundo.
43 Jesu chegu chui gbaboke nga Samariage gire ama chagedu dare nga Galilea ngnagu.
43 Depois de ficar dois dias ali, Jesus foi para a região da Galileia.
44 (Jesu agali geruba mau giti: “Kwian Chube gerua ketanga ama jwiage bitalla me ama gai ngwange kwian Chube gerua ketanga ulia kare.”)
44 Pois, como ele mesmo disse: “Um profeta não é respeitado na sua própria terra.”
45 Jesu jo chke nga ege, kwian ulita nga ege Jesu gau dage gau ngwange no, kwian nga Galileage jogeba una Jerusalénge ama enusulian nge Chube jun siere nga Egiptoge chuia ollade, chui e Pascua chuia, chui ege kwian nga Galileage gwagedu Jesudi age tanre no.
45 Quando chegou à Galileia, os moradores dali o receberam bem. É que eles tinham ido à Festa da Páscoa , em Jerusalém, e tinham visto tudo o que Jesus havia feito lá.
46 Jesu jo chke nakwaite una Canáge nga Galileage, eni ngeru ama chi blitu uva chia gagere. Kwian chugagwalla gdaite toinga una Capernaumge nga Galileage, ama kirolla gdaite oga,
46 Jesus voltou a Caná da Galileia, onde havia transformado água em vinho. Estava ali um alto funcionário público que morava em Cafarnaum. Ele tinha em casa um filho doente.
47 chugagwalla ege chku uñale Jesu chiu nga Judeage chku una Canáge nga Galileage, gire chugagwalla jo una Canáge tienda Jesudi gerule Jesu ole mo kirolla oga giti, ama gerudu: —Cha takalin ba joge cha ullage cha kirolla oga dodade, cha kirolla oga kirale chege bedre ama ngeru ama jogeda.
47 Quando ouviu dizer que Jesus tinha vindo da Judeia para a Galileia, foi pedir a ele que fosse a Cafarnaum e curasse o seu filho, que estava morrendo.
48 Jesu jaindunga: —Ba kaire kwian na ulita diali takalin cha lle gweale daga ngwale no dodade Chube kiralla giti cha dodadale ba gwa giti, ene ba be cha gai ulia, ba ulita gerule ene, agwa ba ulita me ta cha gakalin ulia mo tale, ba ulita kle cha gai ngwale.
48 Jesus disse ao funcionário:
49 Agwa chugagwalla me ta chugu gerule Jesu ole: —Jesu, ¡bai blike cha ole ngeru cha kirolla bebi jogeda gire!
49 Ele respondeu: — Senhor, venha depressa, antes que o meu filho morra!
50 Jesu gerudu chugagwalla ole: —Jogani ba ullage, ba kirolla mi jogeda, ama kleni noni. Chugagwalla Jesu keruchugu gerule alin ene ama ole, ama Jesu kerua gau ulia, chugagwalla joni mo ullage oga kle ngwadi ngnagu.
50 — Volte para casa! O seu filho vai viver! — disse Jesus. Ele creu nas palavras de Jesus e foi embora.
51 Chugagwalla kle chage jonkare gudegu ngnagu gire lle boanga chugagwalla alin gweale chku ten mo chugagwalla ngwange jonke, lle boanga gerudu: —Ba kirolla jo chkeni, ama kleni noni.
51 No caminho encontrou-se com os seus empregados, que disseram: — O seu filho está vivo!
52 Chugagwalla geru kadu lle boanga kledu kirolla oga olege: —¿Ngaminegire cha kirolla jo chkeni noni? Gire lle boanga gerudu mo chugagwalla ole: —Beigliga ngabi chui jwlite dbigu gire nganagda jo siere amage, ama chegu no.
52 Então ele perguntou a que horas o filho havia começado a melhorar. Os empregados responderam: — Ontem, à uma da tarde, a febre passou.
53 Kirogwa oga ñenuage sugedu chui jwlite dbigu gire Jesu gerudu ama ole: “Ba kirolla mi jogeda, ama kleni noni.” Chugagwalla Jesu gerua tragu kwian gwa ulita ole Jesu agedu mine, ama kaire kwian gwa ulita Jesu gau ulia.
53 Aí o pai lembrou que havia sido naquela mesma hora que Jesus tinha dito: “O seu filho vai viver.” Então ele e toda a família creram em Jesus.
54 Nga Galileage lle daga ngwale no Jesu dodadu bitaboke Chube kiralla giti. Ngeru ama kledu nga Galileage lle daga ngwale no Jesu dodadu gwangea gire ama jo nga Judeage. Jesu joni siere nga Judeage jo chkeni nga Galileage gire lle daga ngwale no Jesu dodadu nabitaite, e chugagwalla kirolla oga Jesu ama dodadu.
54 Esse foi o segundo milagre que Jesus fez depois de ter ido da Judeia para a Galileia.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 4, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.