Lucas 13
Bepaŋ'Walaŋ Folofolok Kobuli (NOP) vs NVI
1 Nai uŋaniŋ metam nolidi Jesu indiŋ nimbihikiŋ, “Galilihidi Bepaŋdok hemundumunduŋe tulune Pailatdi widihikumuŋguk.”
1 Naquela ocasião, alguns dos que estavam presentes contaram a Jesus que Pilatos misturara o sangue de alguns galileus com os sacrifícios deles.
2 Unduŋ nimbu nadiŋa yeniŋguk, “Metam widihikumuŋguk u Galilihi metam noli yalakapmeŋ tiŋa kadakaniŋ wapum tigiŋ be dediŋ?
2 Jesus respondeu: "Vocês pensam que esses galileus eram mais pecadores que todos os outros, por terem sofrido dessa maneira?
3 Moŋ hinek, hanilat. Indiŋ nadineŋ, hidi kadakaniŋhik sigilulum mu tiyemneŋ adi metam u kumuŋgiŋ undugoŋ hinek hidi maaŋ kumuneeŋ.
3 Eu lhes digo que não! Mas se não se arrependerem, todos vocês também perecerão.
4 “Kaŋ metam 18 Siloam gwaŋ kawade yot golooŋ fooŋ widihikumuŋguk u dediŋ nadiyemiiŋ? Adi kadakaniŋhik Jelusalemhi noli’walaŋ yalakapmelak be dediŋ?
4 Ou vocês pensam que aqueles dezoito que morreram, quando caiu sobre eles a torre de Siloé, eram mais culpados do que todos os outros habitantes de Jerusalém?
5 Moŋ hinek. Indiŋ nadineŋ, hidi kadakaniŋhik sigilulum mu tiyemneŋ adi metam u kumuŋgiŋ undugoŋ hinek hidi maaŋ kumuneeŋ.”
5 Eu lhes digo que não! Mas se não se arrependerem, todos vocês também perecerão".
6 Unduŋ yoŋa yoyout mede indiŋ yeniŋguk, “Me niŋ adi wain fiyeŋiŋ gineŋ bim niŋ yetiguk. Ala wooŋ folooŋ kaliŋ diweguk iŋgoŋ nemu kaŋ
6 Então contou esta parábola: "Um homem tinha uma figueira plantada em sua vinha. Foi procurar fruto nela, e não achou nenhum.
7 kwanai-meŋiŋ indiŋ niŋguk, ‘I kalaŋ, gulet lufomkulitniŋ wondok tuwot bem i folooŋnit mokit yatilak tiŋa kwet galiki hogok moŋgofit tilak ale figoloweŋ.’
7 Por isso disse ao que cuidava da vinha: ‘Já faz três anos que venho procurar fruto nesta figueira e não acho. Corte-a! Por que deixá-la inutilizar a terra? ’
8 “Unduŋ nimbune kwanai-meŋiŋ adi indiŋ niŋguk, ‘Biune gulet kubugoŋ yalune mebineŋ kwet wenekelemadiŋa kwet diniŋ galiki neeŋ kikololi timimbene
8 "Respondeu o homem: ‘Senhor, deixe-a por mais um ano, e eu cavarei ao redor dela e a adubarei.
9 gulet niŋ gwelendok folooŋ nobu tibaak kaŋ bine yalaak eŋ moŋ adi fikapmaŋ titiŋdok.’”
9 Se der fruto no ano que vem, muito bem! Se não, corte-a’ ".
10 Sabat niŋ foloŋ Jesu adi bopyotneŋ fooŋ Mede Momooŋ yoyo tuguk.
10 Certo sábado Jesus estava ensinando numa das sinagogas,
11 Kaŋ uŋoŋ tam niŋ yabap kadakaniŋdi fomimbu gulet 18 wondok tuwot sigiŋ mumuŋeneeŋ hatuluguk adi maaŋ uŋgoŋ ikuk.
11 e ali estava uma mulher que tinha um espírito que a mantinha doente havia dezoito anos. Ela andava encurvada e de forma alguma podia endireitar-se.
12 Ala Jesudi kaŋ katinimbu buune niŋguk, “Tam, du yagitge agaŋ bigabulak.”
12 Ao vê-la, Jesus chamou-a à frente e lhe disse: "Mulher, você está livre da sua doença".
13 Unduŋ niŋa kohoŋ mebi foloŋ kameune nai uŋaniŋgoŋ sigiŋ didimeune Bepaŋ niŋa tiloloŋ tuguk.
13 Então lhe impôs as mãos; e imediatamente ela se endireitou, e louvava a Deus.
14 Unduŋ tuguk kaŋ bop yot diniŋ talitimeŋ adi Jesu Sabat foloŋ kwanai tilak yoŋa nadikadaka tiŋa metam indiŋ yenintoguk, “Kadehati 6 hakiiŋ ala nai uŋaniŋ kedem buune hehitubu-kedebaluwaak, eŋ Sabat foloŋ adi mu baneeŋ.”
14 Indignado porque Jesus havia curado no sábado, o dirigente da sinagoga disse ao povo: "Há seis dias em que se deve trabalhar. Venham para ser curados nesses dias, e não no sábado".
15 Unduŋ yobu Wapumdi niŋguk, “Yalaŋ-me hidi! Metam nolidi habunadiune utumba titiŋdok yoŋa yalaŋ yoiŋ. Hide hinek adi makauhik be doŋkihik Sabat foloŋ fiyali yanagi uune kilihikit be ime nanaŋ tiiŋ.
15 O Senhor lhe respondeu: "Hipócritas! Cada um de vocês não desamarra no sábado o seu boi ou jumento do estábulo e o leva dali para dar-lhe água?
16 Iŋgoŋ kamiŋ Abalaham’walaŋ yalaki niŋ adi Sadaŋdi tehiguk u Sabat foloŋ mu fiyakulimindok naniiŋ.”
16 Então, esta mulher, uma filha de Abraão a quem Satanás mantinha presa por dezoito longos anos, não deveria no dia de sábado ser libertada daquilo que a prendia? "
17 Unduŋ yobu metam adi nemek momooŋ tiŋak yoŋa nadifo tubune memikŋiye adi meka tigiŋ.
17 Tendo dito isso, todos os seus oponentes ficaram envergonhados, mas o povo se alegrava com todas as maravilhas que ele estava fazendo.
18 Unduŋ yoŋa indiŋ tomboyoula yeniŋguk, “Bepaŋ’walaŋ Hatihati Kobuli u dediniŋgoŋ? Maŋgoŋdut kamekaaŋ yobit kaŋ tuwot tibek?
18 Então Jesus perguntou: "Com que se parece o Reino de Deus? Com que o compararei?
19 Uyadi mastat kilik undiniŋ. Ala me niŋdi tiŋa wooŋ fiyeŋiŋ gineŋ yetiguk kaŋ labuŋa looŋ bem wapum tubune bagi heki adi buŋa taŋeniŋ foloŋ uŋgoŋ deipilat tigiŋ.”
19 É como um grão de mostarda que um homem semeou em sua horta. Ele cresceu e se tornou uma árvore, e as aves do céu se fizaram ninhos em seus ramos".
20 Unduŋ yoŋa kotigoŋ indiŋ yeniŋguk, “Bepaŋ’walaŋ Hatihati Kobuli u dediniŋgoŋ yobit?
20 Mais uma vez ele perguntou: "A que compararei o Reino de Deus?
21 Uyadi indiŋ. Tam niŋdi belet tububedidok haguwo u palawa dut miŋobuŋa bikabune hali bedi tilak undiniŋ.”
21 É como o fermento que uma mulher misturou com uma grande quantidade de farinha, e toda a massa ficou fermentada".
22 Jesu Jelusalemde wene talipmeŋ yokwet indigoŋ wooŋ metam Mede Momooŋ yeniyeniŋ titauguk.
22 Depois Jesus foi pelas cidades e povoados e ensinava, prosseguindo em direção a Jerusalém.
23 Kaŋ me niŋdi indiŋ ninadiguk, “Wapum, Bepaŋdi metam lufom-kabe binek yehitubu-lodaaŋ yanagilaak be dediŋ?”
23 Alguém lhe perguntou: "Senhor, serão poucos os salvos? " Ele lhes disse:
24 “Metam feedi taliyeme gidaŋ gineŋ fone tiiŋ iŋgoŋ moŋ tiiŋ doktiŋa hidi uŋoŋ fofoŋdok mahik sikilitiŋa fafaŋe tiŋa foyaneeŋ.
24 "Esforcem-se para entrar pela porta estreita, porque eu lhes digo que muitos tentarão entrar e não conseguirão.
25 Tiŋa yot wondiniŋ wapumdi talik tehewaak kaŋ hidi wooŋ dilitomnimbek yoŋa yeme ulaŋa nineeŋ, ‘Wapum, kedembe taliyeme dilitomnimbeŋ.’ Unduŋ nineeŋ kaŋ hanimbaak, ‘Nu hidi mu nadihamulat.’
25 Quando o dono da casa se levantar e fechar a porta, vocês ficarão do lado de fora, batendo e pedindo: ‘Senhor, abre-nos a porta’. "Ele, porém, responderá: ‘Não os conheço, nem sei de onde são vocês’.
26 Unduŋ hanimbaak kaŋ nineeŋ, ‘Du koom nanaŋe indut noŋgoŋ nagumun tiŋa du koom Mede Momooŋ indi yotnikwetnineŋ uŋgoŋ yoyauguŋ.’
26 "Então vocês dirão: ‘Comemos e bebemos contigo, e ensinaste em nossas ruas’.
27 Unduŋ nineeŋ iŋgoŋ hanimbaak, ‘Nu hidi mu nadihamulat ale metam kadakaniŋ titiŋ hidi tabaut!’
27 "Mas ele responderá: ‘Não os conheço, nem sei de onde são vocês. Afastem-se de mim, todos vocês, que praticam o mal! ’
28 Hidi haniŋkulu kwet kadakaniŋ gineŋ fooŋ Abalaham, Aisak eŋ Jekop tiŋa polofet heki adi Bepaŋ’walaŋ Hatihati Kobuli gineŋ ilune yabuŋa welehik kadakaune kobulabulaye tiŋa masiŋkilip taneeŋ.
28 "Ali haverá choro e ranger de dentes, quando vocês virem Abraão, Isaque e Jacó e todos os profetas no Reino de Deus, mas vocês excluídos.
29 Kaŋ metam mele labulabuneŋkade buneeŋ, agaŋ mele fofoŋneŋkade buneeŋ be uŋandiŋ be uŋandiŋ buŋa Bepaŋ’walaŋ Hatihati Kobuli gineŋ ilaŋa hinamuni tineeŋ.
29 Pessoas virão do oriente e do ocidente, do norte e do sul, e ocuparão os seus lugares à mesa no Reino de Deus.
30 Metam timeŋhi noli mindaŋ yapmewaak. Eŋ mindaŋhi noli timeŋ yapmewaak.”
30 De fato, há últimos que serão primeiros, e primeiros que serão últimos".
31 Nai uŋaniŋgoŋ Falisi noli Jesu hakukneŋ buŋa niŋgiŋ, “Helot adi gulukumuŋ tibe yolak ale momoŋ tiŋa kwet niŋ weŋ.”
31 Naquela mesma hora alguns fariseus aproximaram-se de Jesus e lhe disseram: "Saia e vá embora daqui, pois Herodes quer matá-lo".
32 Unduŋ nimuntamuntayeune Jesudi yeniŋguk, “Kamo moiŋ u wooŋ indiŋ nineŋ. Kamiŋ dut haloŋ e metam yabap yehikelekuyemuŋa yagithinit yehitubu-kedebait, ala heleŋ agaŋ kwanai tubudapmaŋ tibaat.
32 Ele respondeu: "Vão dizer àquela raposa: ‘Expulsarei demônios e curarei o povo hoje e amanhã, e no terceiro dia estarei pronto’.
33 Kuŋgoŋ oŋ, kamiŋ, haloŋ, be heleŋ kwanai titauŋila uŋoŋ usuwawaat. Tiyaugene polofet kwet yagadi hatilune ulukumuneeneŋ. Adi ulukumuŋdok kwet adi Jelusalem uŋoŋ yoŋit.
33 Mas, preciso prosseguir hoje, amanhã e depois de amanhã, pois certamente nenhum profeta deve morrer fora de Jerusalém!
34 “Jelusalemhi kadayo! Hidi Bepaŋdi polofet fee hiditok yeniŋkukuk kaŋ widihikumuŋgiŋ. Kaŋ nu nai fee hinek pupupdi mihiniŋŋiye yehikwalanelak unduŋ kohonedi metamneye yehikwalanewe nadigut, iŋgoŋ hidi kamehep tinamagiŋ.
34 "Jerusalém, Jerusalém, você, que mata os profetas e apedrejas os que lhe são enviados! Quantas vezes eu quis reunir os seus filhos, como a galinha reúne os seus pintinhos debaixo das suas asas, mas vocês não quiseram!
35 Unduŋ doktiŋa i kaneŋ. Bepaŋ agaŋ bihabulak. Yohikwehik u uyapupuheneune kwet hogok halaak. Biyagoŋ hinek hanilat. Hidi mu nabuŋa hatigene kougoŋ indiŋ yoŋa kotigoŋ nabuneeŋ, ‘Me i Wapum wou gineŋ bulak adi Bepaŋdi kahaŋ timimbek!’”
35 Eis que a casa de vocês ficará deserta. Eu lhes digo que vocês não me verão mais até que digam: ‘Bendito o que vem em nome do Senhor’".
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 13, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.