João 8
Bepaŋ'Walaŋ Folofolok Kobuli (NOP) vs NVT
1 kaŋ Jesu adi Oliwa Tuwai foloŋ loguk.
1 Jesus voltou ao monte das Oliveiras,
2 Ala heleune haniŋ kotigoŋ Siloŋyot walanda foloŋ wooŋ foune metamdi kisaŋ hinek buŋa adi yakukneŋ bopneune foila kotigoŋ Bepaŋ’walaŋ mede yenindidimeguk.
2 mas na manhã seguinte, bem cedo, estava outra vez no templo. Logo se reuniu uma multidão, e ele se sentou e a ensinou.
3 Bepaŋ’walaŋ mede ila yolune Yodoko Mede hinale tiŋa Falisi heki adi tam niŋ yohoinitdi kefifile tuguk u nagila buŋa metam namandahik gineŋ kameune yakuk.
3 Então os mestres da lei e os fariseus lhe trouxeram uma mulher pega em adultério e a colocaram diante da multidão.
4 Kameu yalune Jesu niŋgiŋ, “Tam i kefifile tiŋak kaŋ nagila bam.
4 “Mestre, esta mulher foi pega no ato de adultério”, disseram eles a Jesus.
5 Tiŋa Yodoko Medenik gineŋ Mosesdi tam undihi adi kawadedi widihikumuŋ titiŋdok yoguk. Ale du dediŋ nadilaŋ?”
5 “A lei de Moisés ordena que ela seja apedrejada. O que o senhor diz?”
6 Unduŋ ninadiune Jesudi dediŋ ya yobubuyeune mede gineŋ kameŋdok yoŋa niŋkamanda tigiŋ, iŋgoŋ Jesu adi duwokeneeŋ kohoŋdi kudi kwet gineŋ ha-youkuk.
6 Procuravam apanhá-lo numa armadilha, ao fazê-lo dizer algo que pudessem usar contra ele. Jesus, porém, apenas se inclinou e começou a escrever com o dedo na terra.
7 Kaŋ uŋgoŋ yali nilu nilu Jesudibo pilali yeniŋguk, “Nebek hidi’walaaniŋ niŋdi kadakaniŋ-kabe nemu tuguk nadiŋa kaŋ kawade timeŋ kedem kula ulune tubulodaaŋ utneŋ.”
7 Eles continuaram a exigir uma resposta, de modo que ele se levantou e disse: “Aquele de vocês que nunca pecou atire a primeira pedra”.
8 Unduŋ yeniŋa kotigoŋ duwokeneeŋ kohoŋdi kwet gineŋ kudi ila youkuk.
8 Então inclinou-se novamente e voltou a escrever na terra.
9 Kaŋ mede u nadiŋa gawadahidi timeŋ tiŋa uune metam kubugoŋ kubugoŋ diliteleeŋ wooŋ udapmagiŋ. Kaŋ tam u Jesu’walaŋ hebeŋ gineŋ ne hogok yalune
9 Quando ouviram isso, foram saindo, um de cada vez, começando pelos mais velhos, até que só restaram Jesus e a mulher no meio da multidão.
10 Jesudi pilali kaŋ ninadiguk, “Tam, metam i daŋ wiiŋ? Nebek niŋdi du mede gineŋ gapmeŋdok nemu be hatak?”
10 Então Jesus se levantou de novo e disse à mulher: “Onde estão seus acusadores? Nenhum deles a condenou?”.
11 Kaŋ tamdibo niŋguk, “O Wapum, nemu hatak.”
11 “Não, Senhor”, respondeu ela. E Jesus disse: “Eu também não a condeno. Vá e não peque mais”.
12 Unduŋ tiŋa metam bu bopneune Jesudi mede kotigoŋ tomboyoula indiŋ yeniŋguk, “Nu adi kwetfoloŋ memetam’walaŋ hauta, doktiŋa nebek niŋdi nu nehikelewaak adi hatihati diniŋ hauta kahileeŋ mambip gineŋ mu hatiluwaak.”
12 Jesus voltou a falar ao povo e disse: “Eu sou a luz do mundo. Se vocês me seguirem, não andarão no escuro, pois terão a luz da vida”.
13 Unduŋ yoguk kaŋ Falisi hekidibo niŋgiŋ, “I du dagoŋ mebige yodakalelaŋ doktiŋa medege u nadine folooŋnit mokit tilak.”
13 Os fariseus disseram: “Você faz essas declarações a respeito de si mesmo! Seu testemunho não é válido”.
14 Yogiŋ kaŋ Jesudi yoguk, “Nu deŋandiniŋ bugut be deŋandiŋ waat u agaŋ nadilat, doktiŋa na mebine yodakalewe folooŋnit mokit mu tilak. Iŋgoŋ hidi adi nu deŋandiniŋ bugut be deŋandiŋ waat u mu nadiiŋ.
14 Jesus respondeu: “Meu testemunho é válido, embora eu mesmo o dê, pois eu sei de onde vim e para onde vou, mas vocês não sabem de onde vim nem para onde vou.
15 Tiŋa hidi yadi meeniŋ diniŋ mebihik me nadinadi talik foloŋ wahiŋgoŋ yoiŋ, iŋgoŋ nu adi unduŋ mu tilat.
15 Vocês julgam por padrões humanos, mas eu não julgo ninguém.
16 Nu adi Baŋ napmeune bugut adi nehitubu-lodaune kwanai tilat doktiŋa nu titiŋhik be hatihatihik diniŋ mebi yodakalewe u biyagoŋ yolat tilak.
16 E, mesmo que o fizesse, meu julgamento seria correto, pois não estou sozinho. O Pai, que me enviou, está comigo.
17 Hidi’walaŋ Yodoko Mede gineŋ mede indiŋ youkiŋ doktiŋa yolat, ‘Me lufomdi mede niŋdok kikasop tubune folooŋnit tibetik.’
17 A lei de vocês diz que, se duas pessoas concordarem sobre alguma coisa, seu testemunho é aceito como fato.
18 Nu na’walaŋ mebine yodakalelat kaŋ Baŋ napmeune bugut adi maaŋ mebine yodakalelak.”
18 Eu sou uma testemunha, e meu Pai, que me enviou, é a outra”.
19 Unduŋ yeniŋguk kaŋ ninadigiŋ, “Kaŋ baha de?”
19 “Onde está seu Pai?”, perguntaram eles. Jesus respondeu: “Uma vez que vocês não sabem quem sou eu, não sabem quem é meu Pai. Se vocês me conhecessem, também conheceriam meu Pai”.
20 Jesudi Siloŋyot maaneŋ muneeŋ boiboi maliŋ ikiŋneŋ uŋoŋ yali mede u yenindidimeguk. Kaŋ honeeŋ uutdok nai mu dulaguk doktiŋa nebek niŋdi nemu honegiŋ.
20 Jesus fez essas declarações enquanto ensinava na parte do templo onde eram colocadas as ofertas. No entanto, não foi preso, pois ainda não havia chegado sua hora.
21 Mede unduŋ yeniŋa kotigoŋ indiŋ yeniŋguk, “Nu hapmeeŋ waat kaŋ hidi nolohi tineeŋ, iŋgoŋ kadakaniŋhinit hati kumuneeŋ doktiŋa nu waatneŋ tuwot mu uneeŋ.”
21 Mais tarde, Jesus lhes disse outra vez: “Eu vou embora. Vocês procurarão por mim, mas morrerão em seus pecados. Não podem ir para onde eu vou”.
22 Unduŋ yeniŋguk kaŋ Judahidi indiŋ yogiŋ, “Adi dediŋ nadiŋa mede unduŋ yolak? Ne sigiŋ bidak kule yolak.”
22 Os judeus perguntaram: “Será que ele está planejando cometer suicídio? A que ele se refere quando diz: ‘Não podem ir para onde eu vou’?”.
23 Yogiŋ kaŋ Jesudibo yeniŋguk, “Hidi adi kwetfoloŋ iŋahi eŋ nu adi kunumneniŋ fogut. Eŋ hidi kwetfoloŋhi eŋ nu adi kwetfoloŋniŋ moŋ.
23 Jesus prosseguiu: “Vocês são daqui de baixo; eu sou lá de cima. Vocês pertencem a este mundo; eu não.
24 Unduŋ doktiŋa indiŋ hanilat, hidi kadakaniŋhinit hati kumuneeŋ. Nu na iŋakoŋ mebine hanimbe mu nadisukilitiiŋ doktiŋa kadakaniŋhik uŋgoŋ hahambu kumuneeŋ kuyoŋ.”
24 Foi por isso que eu disse que vocês morrerão em seus pecados, pois a menos que creiam que eu sou lá de cima, morrerão em seus pecados”.
25 Unduŋ yeniŋguk kaŋ niŋgiŋ, “Kaŋ du nedigoŋ?”
25 “Quem é você?”, perguntaram eles. Jesus respondeu: “Sou aquele que sempre afirmei ser.
26 Tiŋa nu adi hidi’walaŋ titiŋhik diniŋ mede yodapmaŋdok u tuwot boi hatat. Me napmeune bugut adi yadi mede biyagoŋ hinek yolak kaŋ nu maŋiŋ gineŋ nadiŋa kwetfoloŋ iŋoŋ yohautalat.”
26 Tenho muito que dizer e julgar a respeito de vocês, mas não o farei. Digo ao mundo apenas o que ouvi daquele que me enviou, e ele é inteiramente verdadeiro”.
27 Adi mede u Beudok yenimbune mu nadidakalegiŋ.
27 Ainda assim, não entenderam que ele lhes falava a respeito do Pai.
28 Unduŋ doktiŋa Jesudi tomboyoula indiŋ yeniŋguk, “Nu na nadinadine gineŋ kwanai i mu tilat. Baŋdi naniŋdidimeguk uŋakoŋ keleeŋ yolat. Doktiŋa hidi Me Kobumuŋ tiŋa looŋ tebiŋa nai uŋaniŋ mebine nadidakaleneeŋ be mede yolat u maaŋ nadidakaleneeŋ.
28 Então Jesus disse: “Quando vocês me levantarem, entenderão que eu sou o Filho do Homem. Não faço coisa alguma por minha própria conta; digo apenas o que o Pai me ensinou.
29 Me napmeu bugut adi nukut hatilak. Adi nemek tugut be tilat u kaune momooŋ tilak doktiŋa mu binabulak.”
29 E aquele que me enviou está comigo; ele não me abandonou, pois sempre faço o que lhe agrada”.
30 Unduŋ yobune metam feedi mede u nadiŋa nadisukilitimiŋgiŋ.
30 Muitos que o ouviram dizer essas coisas creram nele.
31 Kaŋ Jesudi Judahi metam nadisukilitimiŋgiŋ u indiŋ yeniŋguk, “Hidi mede hanilat i keleeŋ hatineeŋ adi nu’walaŋ wapmihineye hinek tineeŋ.
31 Jesus disse aos judeus que creram nele: “Vocês são verdadeiramente meus discípulos se permanecerem fiéis a meus ensinamentos.
32 Tiŋa nu’walaŋ mede biyagoŋ u nadidakaleune wendi folok gineniŋ hehifiyalune geyamnit mokit hatineeŋ.”
32 Então conhecerão a verdade, e a verdade os libertará”.
33 Unduŋ yenimbune niŋgiŋ, “Indi tipilapilaye kwanai tuwaŋit mokit nemu tugumun. Indi Abalaham me wapum’walaŋ yalakiŋiye, kaŋ du dediŋ doktiŋa folok gineniŋ nihifiyale yolaŋ?”
33 “Mas somos descendentes de Abraão”, disseram eles. “Nunca fomos escravos de ninguém. O que quer dizer com ‘Vocês serão libertos’?”
34 Yogiŋ kaŋ Jesudibo yeniŋguk, “Biyagoŋ hinek hanimbe nadineŋ. Metam hogohogok kadakaniŋ tiiŋ adi yadi kadakaniŋ diniŋ tipilapilaye kwanai tiiŋ.
34 Jesus respondeu: “Eu lhes digo a verdade: todo o que peca é escravo do pecado.
35 Tiŋa tipilapilaye-me adi me wapumŋiŋ’walaŋ yolineŋ tomboyoutnit mu hatibetik. Eŋ mihiŋiŋ hinek adi beu’walaŋ yolineŋ helemahelemaŋ hatilak.
35 O escravo não é membro permanente da família, mas o filho faz parte da família, para sempre.
36 Unduŋ doktiŋa Mihi adi folok gineniŋ hehifiyalune biyagoŋ hinek folok gineŋ mu hatineeŋ.
36 Portanto, se o Filho os libertar, vocês serão livres de fato.
37 “Hidi Abalaham’walaŋ yalaki u agaŋ nadilat iŋgoŋ medene mu nadiiŋ doktiŋa nulukumune yoiŋ.
37 Sim, eu sei que vocês são descendentes de Abraão. E, no entanto, procuram me matar, pois não há lugar em seu coração para a minha mensagem.
38 Nu Batne’walaŋ nemek kanadigut uŋakoŋ yolat kaŋ hidi adi behikdi haniŋguk uŋakoŋ tiiŋ.”
38 Eu lhes digo o que vi quando estava com meu Pai, mas vocês seguem o conselho do pai de vocês”.
39 Unduŋ yeniŋguk kaŋ niŋgiŋ, “Indi adi Abalaham’walaŋ wapmihiŋiye.”
39 “Nosso pai é Abraão!”, declararam eles. Jesus respondeu: “Se vocês fossem, de fato, filhos de Abraão, seguiriam o exemplo dele.
40 Adi Bepaŋ’walaŋ kwanai-me nemu ulukumuŋguk. Iŋgoŋ nu adi Bepaŋ’walaŋ mede biyagoŋ hinek nadigut u hanilat, kaŋ hidi nulukumune yoiŋ.
40 Em vez disso, procuram me matar porque eu lhes disse a verdade que ouvi de Deus. Abraão nunca fez isso.
41 Hidi adi behikdi tilak uŋakoŋ keleiŋ.”
41 Vocês estão imitando seu verdadeiro pai”. “Não somos filhos ilegítimos!”, retrucaram. “O próprio Deus é nosso verdadeiro Pai!”
42 Unduŋ yogiŋ kaŋ yeniŋguk, “Nu na nadinadinede mu fogut. Bepaŋdi napmeu fogut doktiŋa hidi Behik Bepaŋ u biyagoŋ binek nadiyaneŋ adi nu not tinamaneŋ.
42 Jesus lhes disse: “Se Deus fosse seu Pai, vocês me amariam, porque eu venho até vocês da parte de Deus. Não estou aqui por minha própria conta, mas ele me enviou.
43 Hidi dediŋ tiŋa hatibune medenedi welehik maaneŋ mu folak? Nu mede yolatneŋ magihik momooŋgoŋ mu kameeŋ nadiiŋ doktiŋa uŋakoŋ ya yoiŋ.
43 Por que vocês não entendem o que eu digo? É porque nem sequer conseguem me ouvir!
44 “Hidi adi Sadaŋ’walaŋ wapmihi doktiŋa behik’walaŋ nadinadi hogoli keleiŋ. Adi koomkwaha metam yehitubu-kadaka titabugukdi titabulak. Eŋ mede biyagoŋ u sigilulum timiŋguk doktiŋa weleŋ maaneŋ mede biyagoŋ nemu hatak. Adi yalaŋ molom doktiŋa yalaŋ mede yoyo wendi nanaŋe imeŋiŋ tilak.
44 Pois são filhos de seu pai, o diabo, e gostam de fazer as coisas perversas que ele deseja. Ele foi assassino desde o princípio. Sempre odiou a verdade, pois não há verdade alguma nele. Quando ele mente, age de acordo com seu caráter, pois é mentiroso e pai da mentira.
45 Wendoktiŋa mede biyagoŋ hanilat u hidi medene mu nadisukilitinamiiŋ.
45 Portanto, quando eu digo a verdade, é natural que não creiam em mim!
46 Hidi’walaaniŋ niŋdi kedembe nu kadakaniŋ tugut u nanimbek? U tuwot moŋ, kaŋ dediŋ doktiŋa mede biyagoŋ u hanilat kaŋ medene mu nadisukilitinamiiŋ?
46 Qual de vocês pode me acusar de pecado? E, uma vez que lhes digo a verdade, por que não creem em mim?
47 Niŋ adi Bepaŋdok gigit hatilakdi medeŋiŋ nadilak. Hidi adi’walahi moŋ doktiŋa medeŋiŋ mu nadimiiŋ.”
47 Quem pertence a Deus ouve as palavras de Deus. Mas vocês não ouvem, pois não pertencem a Deus”.
48 Mede unduŋ yobu Judahidi indiŋ tubu-udaneeŋ niŋgiŋ, “Mumbe yo kagumun! Du adi Samaliyaniŋ me yabapnit!”
48 “Samaritano endemoninhado!”, responderam os líderes judeus. “Não temos dito desde o início que está possuído por demônio?”
49 Kaŋ Jesudibo yoguk, “Nu yabapdi welene gineŋ mu hatak. Nu adi Batne niŋa tiloloŋ tilat kaŋ hidi nanintifo tiiŋ.
49 “Não tenho em mim demônio algum”, disse Jesus. “Pelo contrário, honro meu Pai, e vocês me desonram.
50 Nu na wotnene tiloloŋdok mu yolat. Nu wotnene yohautadok kwanai u me niŋ’walaŋ kaŋ adi mede yodapmaune folooŋnit hinek tilak.
50 Eu não procuro minha própria glória; há quem a procure para mim, e ele é o Juiz.
51 Nu biyagoŋ hinek hanimbe nadineŋ. Nebek niŋdi nu’walaŋ mede kame hatilak adi kumuŋ mu tibaak.”
51 Eu lhes digo a verdade: quem obedecer a meu ensino jamais morrerá!”
52 Unduŋ yobu Judahidi pilap hinek indiŋ niŋgiŋ, “Biyagoŋ hinek, da yabapgenit yoyam. Abalaham adi kumuŋ tuguk, eŋ polofet heki adi maaŋ kumuŋgiŋ, iŋgoŋ du nebek niŋdi medege kame hatilak adi kumuŋ mu tibaak yolaŋ.
52 Os líderes judeus disseram: “Agora sabemos que você está possuído por demônio. Até Abraão e os profetas morreram, mas você diz: ‘Quem obedecer a meu ensino jamais morrerá!’.
53 Betnik Abalaham eŋ polofet heki adi loloŋhinit hinek iŋgoŋ kumuŋgiŋ. Kaŋ du dediŋ doktiŋa sigige kisaŋ hinek tilolaŋ?”
53 Por acaso você é maior que nosso pai Abraão? Ele morreu, assim como os profetas. Quem você pensa que é?”.
54 Unduŋ niŋgiŋ kaŋ Jesudibo indiŋ yeniŋguk, “Nu na sigine tilowene adi tuwot mu tibek. Batne hatilak, hidi Bepaŋhik yoiŋ, adikuyeŋ nanintilolak.
54 Jesus respondeu: “Se eu quisesse glória para mim mesmo, essa glória não contaria. Mas é meu Pai quem me glorifica. Vocês dizem: ‘Ele é nosso Deus’,
55 Hidi adi mu nadidakalemiiŋ iŋgoŋ nu adi agaŋ nadidakalemiŋa medeŋiŋ kame hatilat doktiŋa adi mu nadimilat yobit adi yalaŋ yoŋa hidi nabugoŋ tibit.
55 mas nem o conhecem. Eu o conheço. Se eu dissesse que não o conheço, seria tão mentiroso quanto vocês! Mas eu o conheço e lhe obedeço.
56 Tiŋa behik Abalaham adi nu’walaŋ mintaminta nai dulaune kakaŋdok nadifo wapum tiŋa hatiguk. Ala agaŋ folooŋ mintaune kaŋ nadifo tuguk.”
56 Seu pai Abraão exultou com a expectativa da minha vinda. Ele a viu e se alegrou”.
57 Unduŋ yoguk kaŋ Judame hekidi niŋgiŋ, “Du guletge 50 mu tuguk iŋgoŋ Abalaham deti kaguŋ yo yolaŋ.”
57 Os líderes judeus disseram: “Você não tem nem cinquenta anos. Como pode dizer que viu Abraão?”.
58 Ninadigiŋ kaŋ yoguk, “Nu biyagoŋ hinek hanimbe nadineŋ. Abalaham adi mu mintaaŋ hatigukneŋ nu koom hatigutdi hatilat.”
58 Jesus respondeu: “Eu lhes digo a verdade: antes mesmo de Abraão nascer, Eu Sou!”.
59 Unduŋ yobune kawade moŋgola utnim yo tubune Jesu Siloŋyotneniŋ wodimaaŋ fouguk.
59 Então apanharam pedras para atirar em Jesus, mas ele se ocultou deles e saiu do templo.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 8, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.