João 4

Bepaŋ'Walaŋ Folofolok Kobuli (NOP) vs ACF

Sair da comparação
ACF Almeida Corrigida Fiel
1 Falisi heki adi Jesu’walaŋ kahat indiŋ nadigiŋ. Adi metam fee yahaŋeeŋ Jon kalakapmeeŋ Imeyout kwanai tilak.
1 E quando o Senhor entendeu que os fariseus tinham ouvido que Jesus fazia e batizava mais discípulos do que João
2 Iŋgoŋ folooŋ hinek adi Jesu ne mu tuluguk, adi mihiŋiyedi youyemagiŋ.
2 (Ainda que Jesus mesmo não batizava, mas os seus discípulos),
3 Unduŋ yogiŋ kaŋ Jesudi mede u nadiŋa Judiya kwet bikabuŋa Galilide udaneeŋ uguk.
3 Deixou a Judéia, e foi outra vez para a Galiléia.
4 Unduŋ tiŋa wooŋ Samaliya talik keletawooŋ
4 E era-lhe necessário passar por Samaria.
5 Saika yokwet u Samaliya kwet lekiŋgoŋ hakukneŋ uŋoŋ wosuwaguk. Kwet woŋ adi Jekopdi mihiŋiŋ Josepdok nindapmaguk.
5 Foi, pois, a uma cidade de Samaria, chamada Sicar, junto da herdade que Jacó tinha dado a seu filho José.
6 Ala Jesu adi talik uge uge mele lekiŋgoŋ tubune gweheyeeŋ Jekop’walaŋ Ime Bom gagayeŋ uŋgoŋ ikula tulune
6 E estava ali a fonte de Jacó. Jesus, pois, cansado do caminho, assentou-se assim junto da fonte. Era isto quase à hora sexta.
7 — ausente —
7 Veio uma mulher de Samaria tirar água. Disse-lhe Jesus: Dá-me de beber.
8 — ausente —
8 Porque os seus discípulos tinham ido à cidade comprar comida.
9 Unduŋ niŋguk kaŋ Samaliya tamdibo niŋguk, “Du Judame kaŋ nu Samaliyaniŋ, iŋgoŋ deti nu ime gikambit yoŋa nanilaŋ?” (Nai uŋaniŋ Judame heki adi Samaliyahi dut not momooŋgoŋ mu tagiŋ.)
9 Disse-lhe, pois, a mulher samaritana: Como, sendo tu judeu, me pedes de beber a mim, que sou mulher samaritana? (porque os judeus não se comunicam com os samaritanos).
10 Unduŋ yobune Jesudibo niŋguk, “Du Bepaŋ siloŋŋiŋ diniŋ mebi, be me imedok ganilat nu’walaŋ mebine u maaŋ mu nadidakalelaŋ. U nadidakaleluweŋ binek adi dubo naninadiune nubo ime hatihatinit gamuliwit.”
10 Jesus respondeu, e disse-lhe: Se tu conheceras o dom de Deus, e quem é o que te diz: Dá-me de beber, tu lhe pedirias, e ele te daria água viva.
11 Unduŋ niŋguk kaŋ tamdibo niŋguk, “Wapum, ime bom i fuliŋmamaŋ hinek kaŋ du ime toutge nemoŋ, iŋgoŋ hatihati diniŋ ime mayeŋ gile yolaŋ?
11 Disse-lhe a mulher: Senhor, tu não tens com que a tirar, e o poço é fundo; onde, pois, tens a água viva?
12 Ime bom yadi koom Jekop tiŋa mihiŋiye eŋ kale makauŋiye dut nayagiŋ ala inditok nimguk. Ale du Jekop kalakapmeeŋ kedembe ime niŋ tubumintawit yo yolaŋ?”
12 És tu maior do que o nosso pai Jacó, que nos deu o poço, bebendo ele próprio dele, e os seus filhos, e o seu gado?
13 Unduŋ yoguk kaŋ Jesudibo niŋguk, “Nebek niŋ ime i nawaak adi yadi maŋiŋ kotigoŋ galiwaak,
13 Jesus respondeu, e disse-lhe: Qualquer que beber desta água tornará a ter sede;
14 eŋ ime nu mimbit adi naaŋ weleŋ maaneŋ ime dawineŋ sila bulak undiniŋ naŋgatnit mokit haliuluwaak. Kaŋ ime wendigoŋ hatihati tubumintamimbaak doktiŋa imedok kotigoŋ mu nadiwaak.”
14 Mas aquele que beber da água que eu lhe der nunca terá sede, porque a água que eu lhe der se fará nele uma fonte de água que salte para a vida eterna.
15 Unduŋ niŋguk kaŋ tamdibo yoguk, “Wapum, ime u nambu naaŋ kotigoŋ imedok mu nadiluwaat eŋ ime kaliŋ iŋoŋ kotigoŋ mu buluwaat.”
15 Disse-lhe a mulher: Senhor, dá-me dessa água, para que não mais tenha sede, e não venha aqui tirá-la.
16 Unduŋ nimbune Jesudibo yoguk, “Wooŋ yohoge niŋa kotigoŋ budemek.”
16 Disse-lhe Jesus: Vai, chama o teu marido, e vem cá.
17 Nimbune tamdibo yoguk, “Nu yohone moŋ.”
17 A mulher respondeu, e disse: Não tenho marido. Disse-lhe Jesus: Disseste bem: Não tenho marido;
18 Iŋgoŋ du me yokunathik kohofukuŋ tibiŋtibiŋ tuguŋ, tiŋa me kobuk hatiyamuk adi du’walaŋ yohoge moŋ doktiŋa u biyagoŋ hinek nanilaŋ.”
18 Porque tiveste cinco maridos, e o que agora tens não é teu marido; isto disseste com verdade.
19 Unduŋ yobune tamdibo yoguk, “O wapumne, nu kamiŋ gabunadi-dakalelat. Du polofet.
19 Disse-lhe a mulher: Senhor, vejo que és profeta.
20 Ale kedembe nanimbu nadiwit. Koom wapuhiniye adi kweboboe yendok foloŋ bopneeŋ Bepaŋ niutumbadok niniŋgiŋ, iŋgoŋ Judame hidi yadi Jelusalem uŋoŋ bopneeŋ niutumbadok yoiŋ.”
20 Nossos pais adoraram neste monte, e vós dizeis que é em Jerusalém o lugar onde se deve adorar.
21 Unduŋ yobune Jesudibo niŋguk, “Biyagoŋ hinek indiŋ ganilat. Nai niŋ baakneŋ uŋoŋ hidi kweboboe yeŋdok be Jelusalem uŋoŋ bopneeŋ Bepaŋ mu niutumbaneeŋ.
21 Disse-lhe Jesus: Mulher, crê-me que a hora vem, em que nem neste monte nem em Jerusalém adorareis o Pai.
22 Tiŋa Samaliyahi hidi mu nadidakaleeŋ niutumbaiŋ iŋgoŋ tutumbatutumba u Judahi indi’walaŋ mintaguk doktiŋa indi agaŋ nadidakaleeŋ niutumbayam.
22 Vós adorais o que não sabeis; nós adoramos o que sabemos porque a salvação vem dos judeus.
23 Nai niŋ agaŋ dulalak uŋoŋ Bepaŋ’walaŋ kayoŋbopŋiye hinek adi Bepaŋ folooŋ hinek nadidakaleeŋ welehikdigoŋ hinek niutumbaneeŋ. Bepaŋ adi metam undihidok nadiyembune utumba tilak.
23 Mas a hora vem, e agora é, em que os verdadeiros adoradores adorarão o Pai em espírito e em verdade; porque o Pai procura a tais que assim o adorem.
24 Bepaŋ adi Munabuli doktiŋa metam adi Munabuli’walaŋ saŋiniŋ foloŋ biyagoŋ hinek niutumbayaneeŋ.”
24 Deus é Espírito, e importa que os que o adoram o adorem em espírito e em verdade.
25 Unduŋ yoguk kaŋ Samaliya tamdibo niŋguk, “Nu Kilisto baak u agaŋ nadilat ale adi buŋa nemenemek hogohogok kedem ninindakalewaak.”
25 A mulher disse-lhe: Eu sei que o Messias (que se chama o Cristo) vem; quando ele vier, nos anunciará tudo.
26 Kaŋ Jesudibo niŋguk, “Mede ganilat nu na iŋakoŋ.”
26 Jesus disse-lhe: Eu o sou, eu que falo contigo.
27 Jesu adi Samaliya tam dut unduŋ ha-yolu mihiŋiye adi udaneeŋ buŋa yabuŋa boho tigiŋ. Tiŋa mihiŋiyedi Jesu “Tam u maŋgoŋdok ninadilaŋ,” be “Dediŋ doktiŋa ninadilaŋ,” unduŋ ninadidok nadibedi tiŋa wabi tigiŋ.
27 E nisto vieram os seus discípulos, e maravilharam-se de que estivesse falando com uma mulher; todavia nenhum lhe disse: Que perguntas? ou: Por que falas com ela?
28 Kaŋ tam u imetoutŋiŋ uŋgoŋ kameeŋ kiyaneeŋ yokwet maaneŋ wooŋ metam indiŋ yeniŋguk,
28 Deixou, pois, a mulher o seu cântaro, e foi à cidade, e disse àqueles homens:
29 “Ai! Hidige! Me i nu nemenemek koom tugut be kobuk tilat hogohogok u nanimbihitak doktiŋa Kilisto uŋakoŋ binek, ale buŋa wooŋ kaneŋ.”
29 Vinde, vede um homem que me disse tudo quanto tenho feito. Porventura não é este o Cristo?
30 Unduŋ yobune metamdi yokwet bikabuŋa Jesu kane ugiŋ.
30 Saíram, pois, da cidade, e foram ter com ele.
31 Adi unduŋ tulune Jesu adi mihiŋiyedi nanaŋe neeŋ naweŋ yoŋa niŋgiginegiŋ.
31 E entretanto os seus discípulos lhe rogaram, dizendo: Rabi, come.
32 Kaŋ yeniŋguk, “Nu nanaŋene niŋ hatnamulak u hidi mu nadiiŋ.”
32 Ele, porém, lhes disse: Uma comida tenho para comer, que vós não conheceis.
33 Unduŋ yeniŋguk kaŋ mihiŋiye adi nehi uŋgoŋ yonadiŋa yogiŋ, “Nanaŋe nebek neeŋ bidak moŋgola buŋa miŋit.”
33 Então os discípulos diziam uns aos outros: Trouxe-lhe, porventura, alguém algo de comer?
34 Unduŋ yogiŋ kaŋ Jesudi u nadiŋa yeniŋguk, “Me napmeune fogut adi’walaŋ maŋiŋ tagimneeŋ kwanai titawooŋ tubudapmawaat wendi nanaŋene folooŋ.
34 Jesus disse-lhes: A minha comida é fazer a vontade daquele que me enviou, e realizar a sua obra.
35 Hidi indiŋ yoiŋ: muyakip lufolufom dapmaune nanaŋe folooŋ mintawaak. Iŋgoŋ nu indiŋ hanilat, dinina gineŋ baigoŋ hinek diwekaneŋ. Nanaŋe adi agaŋ kita tiiŋ.
35 Não dizeis vós que ainda há quatro meses até que venha a ceifa? Eis que eu vos digo: Levantai os vossos olhos, e vede as terras, que já estão brancas para a ceifa.
36 Me moŋgoboi tilak adi tuwaŋiŋ agaŋ moŋgotak eŋ nanaŋe folooŋ wendi hatihati fafaŋeniŋdok gigit tibaak. Kaŋ me diniyeti tilak be me moŋgoboi tilak adi wanaŋ nadifo tidemeek.
36 E o que ceifa recebe galardão, e ajunta fruto para a vida eterna; para que, assim o que semeia como o que ceifa, ambos se regozijem.
37 Doktiŋa mede indiŋ yoiŋ u biyagoŋ, me niŋdi diniyeti tubune me niŋdi moŋgoboi tilak.
37 Porque nisto é verdadeiro o ditado, que um é o que semeia, e outro o que ceifa.
38 Hidi kwanaimiŋ mu tigiŋ iŋgoŋ nolidi kwanaimiŋ tubune mintagukneŋ wooŋ moŋgo bopnedok yoŋa haniŋkutat.”
38 Eu vos enviei a ceifar onde vós não trabalhastes; outros trabalharam, e vós entrastes no seu trabalho.
39 Kaŋ Samaliya tamdi yolineŋhi indiŋ yeniŋguk, “Nu nemek tugut be tilat u nanimbihidapmaŋak.”
39 E muitos dos samaritanos daquela cidade creram nele, pela palavra da mulher, que testificou: Disse-me tudo quanto tenho feito.
40 doktiŋa uŋgoŋ hatidok niŋgiŋ kaŋ adut melenai lufom hatiguk.
40 Indo, pois, ter com ele os samaritanos, rogaram-lhe que ficasse com eles; e ficou ali dois dias.
41 Uŋoŋ hatiŋa gigitmede yenimbune metam noliyeŋ maaŋ nadisukilitimiŋgiŋ,
41 E muitos mais creram nele, por causa da sua palavra.
42 tiŋa tam u niŋgiŋ, “Koom du’walaŋ kahatge doktiŋa nadisukilitigumun, iŋgoŋ kobuk adi inde ne maŋiŋ gineŋ hinek mede foune nadihinakayam. Tiŋa adi biyagoŋ hinek kwetkwet hogohogok metam hatiyam indi’walaŋ Tubulodanik.”
42 E diziam à mulher: Já não é pelo teu dito que nós cremos; porque nós mesmos o temos ouvido, e sabemos que este é verdadeiramente o Cristo, o Salvador do mundo.
43 Hele lufom dapmaune Jesu Galilide uguk.
43 E dois dias depois partiu dali, e foi para a Galiléia.
44 Tiŋa Jesu ne koom indiŋ yoguk, “Polofet ne yolikwelineŋ adi nintiloloŋ mu tiiŋ.”
44 Porque Jesus mesmo testificou que um profeta não tem honra na sua própria pátria.
45 Iŋgoŋ Galili wosuwaune metam adi koom Jelusalem uŋoŋ Aŋelodi Yabukiyondaaŋ Yalakapmegukdok hinamuni nai foloŋ bopneune Bepaŋ kunumneniŋ’walaŋ kudi mebimebi tubu kagiŋ doktiŋa uŋoŋ uune niutumbagiŋ.
45 Chegando, pois, à Galiléia, os galileus o receberam, vistas todas as coisas que fizera em Jerusalém, no dia da festa; porque também eles tinham ido à festa.
46 Kaŋ Jesu adi kotigoŋ Kanade uguk. Adi koom yokwet uŋoŋ mede yobune imedi wain mintaguk. Ala uŋoŋ uune kiyap niŋ adi mihiŋiŋ niŋ yagit kisaŋ hinek tiŋa Kafanaum uŋoŋ hakuk.
46 Segunda vez foi Jesus a Caná da Galiléia, onde da água fizera vinho. E havia ali um nobre, cujo filho estava enfermo em Cafarnaum.
47 Ala adi Jesu Judiya kwet agaŋ bikabuŋa Galili kwetneŋ wosuwaguk nadiŋa wooŋ kaŋ indiŋ ninadiguk, “Mihine kumuŋ tibe tilak ale kedembe wooŋ tubukedebaweŋ?”
47 Ouvindo este que Jesus vinha da Judéia para a Galiléia, foi ter com ele, e rogou-lhe que descesse, e curasse o seu filho, porque já estava à morte.
48 Unduŋ ninadiguk kaŋ Jesudibo niŋguk, “Hidi adi nadisukiliti tifit tifit mu tiiŋ. Adi nemek kudi folooŋ u dauhikdigoŋ kaŋ medene nadisukilitinamiiŋ.”
48 Então Jesus lhe disse: Se não virdes sinais e milagres, não crereis.
49 Unduŋ yobune kiyapdibo niŋguk, “Wapum, mihine agaŋ kumumbe tilak ale fiit buune udim.”
49 Disse-lhe o nobre: Senhor, desce, antes que meu filho morra.
50 Unduŋ nimbune Jesudibo yoguk, “Kedem ale weŋ. Mihige agaŋ kedebaŋak.”
50 Disse-lhe Jesus: Vai, o teu filho vive. E o homem creu na palavra que Jesus lhe disse, e partiu.
51 Talipmeŋ ulune tipilapilaye mihiŋiye adi mede tiŋa buŋa tubumintaaŋ niŋgiŋ, “Mihige agaŋ kedebaguk.”
51 E descendo ele logo, saíram-lhe ao encontro os seus servos, e lhe anunciaram, dizendo: O teu filho vive.
52 Unduŋ nimbune adibo yeninadiguk, “Maŋgoŋ nai foloŋ kedebaguk?”
52 Perguntou-lhes, pois, a que hora se achara melhor. E disseram-lhe: Ontem às sete horas a febre o deixou.
53 Kaŋ me u Jesudi nai uŋaniŋgoŋ hinek, “Mihige agaŋ kedebaŋak” niŋguk u naditomguk. Tiŋa ne’walaŋ naŋgat dikiŋiye eŋ adut itougiŋ adi wanaŋ Jesu nadisukilitimiŋgiŋ.
53 Entendeu, pois, o pai que era aquela hora a mesma em que Jesus lhe disse: O teu filho vive; e creu ele, e toda a sua casa.
54 Jesudi Judiya kwetneŋniŋ udaneeŋ Galili buŋa kudi u tubune nai lufom tuguk.
54 Jesus fez este segundo milagre, quando ia da Judéia para a Galiléia.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 4, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.