João 7

Golin New Testament (GVF_WBT) vs NVT

Sair da comparação
NVT Nova Versão Transformadora
1 Ena ka iru di pisere Yesu Galili gariba gul suna kobi wari ongwa. Yuda ibal singaba kobe Yesu si gulala di eremia, ena Yesu Yudia gariba gul kamin kaun i ta nala di pirekungwa.
1 Depois disso, Jesus viajou pela Galileia. Queria ficar longe da Judeia, onde os líderes judeus planejavam sua morte.
2 Yuda ibal erin kaun ta, komina bil nere are dine ogu ki pai milungwa kaun, i u maala omia,
2 Logo, porém, chegou o tempo da celebração judaica chamada Festa das Cabanas,
3 ena Yesu kebin kobe iru di yalini tongwa, “I kal guman kwi dungwa eringa gawlima kobe kanama dire, i baan iray pisere ere Yudia gariba gul po.
3 e os irmãos de Jesus lhe disseram: “Saia daqui e vá à Judeia, onde seus seguidores poderão ver os milagres que realiza.
4 Yal ta guun kan warama di pirangwa, ena kalkan erungwa aal kule ta erekinamua. I kalkan eringa kirara kawen paamia, ena ibal para guman mina ero.”
4 Você não se tornará famoso escondendo-se dessa forma. Se você pode fazer coisas tão maravilhosas, mostre-se ao mundo!”.
5 Kebin kobi pire gi di yalini tekungwa, ena bawle tere ka iru di tongwa.
5 Pois nem mesmo seus irmãos criam nele.
6 Di tongure Yesu ka iru di yalin kobi tongwa, “Na Yudia pire komina bil nerala di nabinga kaun u maala pekemua. I nala di piranga, para nanga paamua.
6 Jesus respondeu: “Agora não é o momento certo de eu ir, mas vocês podem ir a qualquer hora.
7 Gariba ibal kobe den gule i ta tekimua. Dimba ibalin kobi, ‘Kal ere main paangwa kal ki erinwa,’ di tere tere ere milebina, den gule na na tomua.
7 O mundo não pode odiá-los, mas a mim ele odeia, pois eu o acuso de fazer o mal.
8 I Yudia pire komina bil i nenana po. Na nalga kaun u maala pekemia, ena na malia ta pekeralwa.”
8 Vão vocês. Eu ainda não irei a essa festa, pois meu tempo ainda não chegou”.
9 Di tere Yesu Galili gariba gul mile paangwa.
9 Tendo dito isso, permaneceu na Galileia.
10 Yesu kebin kobe Yudia komina bil i nerala dire ongure pare, Yesu omba, aal kule ongwa mere yalini ongwa.
10 Contudo, depois que seus irmãos partiram para a festa, ele também foi, mas em segredo, permanecendo distante dos olhos do público.
11 Komina bil nongwa ain Yuda ibal singaba kobe Yesu waa duure, “Yalini u milim mo, milekeme?” dire iru sirin bile kanungwa.
11 Os líderes judeus tentavam encontrá-lo na festa e perguntavam se alguém o tinha visto.
12 Ibal binanbile u ku bilere ka binanbile diria ere ibal taw mile, “Yalini yal wai milemua,” dungure te ibal taw mile, “O, o yalini ibal bawle tongwa yal milemua,” dungwa.
12 Havia muita discussão a seu respeito entre as multidões. Alguns afirmavam: “Ele é um homem bom”, enquanto outros diziam: “Ele não passa de um impostor, que engana o povo”.
13 Dimba Yuda ibal singaba milungwa ibal kobe kuril pirere, ka mone mone di diria ere pirungwa.
13 Mas ninguém tinha coragem de falar sobre ele em público, por medo dos líderes judeus.
14 Ena komina bil erin kaun i taw mili suna mugu sungure, ena Yesu Yuda ka main ogu bil ala pire ka nil si ibal tongwa.
14 Então, na metade da festa, Jesus subiu ao templo e começou a ensinar.
15 Tongure Yuda ibal singaba pire buul kunere ka iru dungwa, “Yal iray sikul wen ta dikungwarawa, yalini tamintan main paangwa pire dime?”
15 Os judeus que estavam ali ficaram admirados ao ouvi-lo. “Como ele sabe tanto sem ter estudado?”, perguntavam.
16 Dungure Yesu en dire iru dungwa, “Na inan nomanin paangwa mere nil si tekegi, na nusi ime erungwa yal di na tongwa mere pire nil si teiwa.
16 Jesus lhes respondeu: “Minha mensagem não vem de mim mesmo; vem daquele que me enviou.
17 Na ka nil si tega, God ka dungwa mere na aine dibin mo, te na inan nomanin paangwa mere dibin mo? God mile yal ta kal iru erama di pirungwa mere, yal iray kal iru eramia, ena yalini piramua.
17 Quem quiser fazer a vontade de Deus saberá se meu ensino vem dele ou se falo por mim mesmo.
18 Yal ta inin nomanin paangwa mere erangwa, inin guun kan warama di piremua. Dimba nusi ime erungwa yal guun kan warama dire, nusi ime erungwa ungwa yal iru di pirangwa, ena yal i kawen dire kakiibi kobaan milekenama di ibal iru piramua.
18 Aquele que fala por si mesmo busca sua própria glória, mas quem procura honrar aquele que o enviou diz a verdade, e não mentiras.
19 Kile kaman ka Mose di i tomba, i wiina ere tekinwa. Tameran i ibal kobe na si gulala di erine?”
19 Moisés lhes deu a lei, mas nenhum de vocês obedece a ela. Então por que procuram me matar?”.
20 Dungure ibal kobe en dire iru dungwa, “Sia ta i den miriin suna milungurawa. Ibena i si gulama di pirine? Si gulangwa ibal ta milekemua.”
20 A multidão respondeu: “Você está possuído por demônio! Quem procura matá-lo?”.
21 Dungure Yesu en dire ka iru dungwa, “Na kal guman kwi dungwa ta eriga, ena i ibal kobe kane buul kuninwa.
21 Jesus respondeu: “Eu fiz um milagre no sábado, e vocês ficaram admirados.
22 Mose goma mile, ‘I wanin kobe gain puul bile ero,’ dire kile kaman ka iru dimba, yalini kal iru kawn kule ta erekungure, yalini sanamoi gilekume kawn kule kal iru eremua. Mose ka iru dungwa ena i yal kobe Sare kaun gomege gain puul bile erinwa.
22 No entanto, vocês também trabalham no sábado quando obedecem à lei da circuncisão que Moisés lhes deu, embora, na verdade, a circuncisão tenha começado com os patriarcas, muito antes da lei de Moisés.
23 Mose kile kaman ka dungwa mere, si keli sekerala dire, ena i Sare kaun gomege gain puul bile eringiwe. Iru erina ena na Sare kaun, nibil erungwa yal kirara muru aa te wai eriga, tameran i yal kobe den gule na tene?
23 Pois, se o tempo certo de circuncidar seu filho cai no sábado, vocês realizam a cerimônia, a fim de não quebrar a lei de Moisés. Então por que ficam indignados comigo pelo fato de eu curar um homem no sábado?
24 Kalkan erungwa i yal kobe imore kaninga, birun bale tekio. Tekinanba kalkan erungwa main pire pol sinanga, ena birun bale to.”
24 Não julguem de acordo com as aparências, mas julguem de maneira justa”.
25 Ka iru dungure ena Yerusalem ibal taw mile ka iru dungwa, “Yal ta si gulala di ibal iru pirungwa, yalini yal iray milemiawa.
25 Alguns do povo, que moravam em Jerusalém, começaram a perguntar uns aos outros: “Não é este o homem a quem procuram matar?
26 Milimba yalini malge mile ka di ibal tongure, ibal wen ta ka di sutaw ere yalini ta tekemua. Yal singaba kobe yalini God konagi erungwa yal, Kirisito milema di, yal singaba kobe malia iru nomanin si piremo?
26 Aqui está ele, porém, falando em público, e não lhe dizem coisa alguma. Será que nossos líderes acreditam que ele é o Cristo?
27 Dimba God konagi erungwa yal, Kirisito ere ime unangwa ain ibal ta pirekenamba, yalini pisere ungwa ain na ibal kobe kanebinwa.”
27 Mas como pode ser este homem? Sabemos de onde ele vem. Quando o Cristo vier, ninguém saberá de onde ele é”.
28 Ena ibal kobe iru dungwa Yesu ka nil si te milere gala dire iru dungwa, “Na inan miliga mere, te na inan mile ere ime uga ain, i pire pol sino? Na inan nomanin paangwa mere ta ukiwa. Na nusi ime erungwa yal i, yalini kirara kawen milemua. I yal kobe yal i kane pol sekinba,
28 Enquanto ensinava no templo, Jesus disse em alta voz: “Sim, vocês me conhecem e sabem de onde eu venho. Mas não estou aqui por minha própria conta. Aquele que me enviou é verdadeiro, e vocês não o conhecem.
29 na yalini kane pol siwa. Na yalini milungwa gul piseregire, te yalini na nusi ime erungwa, ena yalini na kane pol siwa,” dire Yesu ka iru dungwa.
29 Mas eu o conheço, porque venho dele, e ele me enviou a vocês”.
30 Iru dimia ena ibal kobe Yesu kanin sirala di erimba, yalini gulangwa kaun ole u bawa dikungwa, ena ibal kobe yalini aan aa gi ta dekungwa.
30 Então tentaram prendê-lo, mas ninguém pôs as mãos nele, porque ainda não havia chegado sua hora.
31 Iru erala di pirimba, ibal binanbile pire gi di Yesu tere ka iru dungwa, “Yal i kal guman kwi dungwa erungwa mere, God konagi erungwa yal Kirisito unangwa, para iru eram mo, kal taw ama eram mo? Ta erekinamua,” dungwa.
31 Muitos entre as multidões no templo creram nele e diziam: “Afinal, alguém espera que o Cristo faça mais sinais do que este homem tem feito?”.
32 Ena Yesu milungwa mere u ku bilungwa ibal kobe ka diria iru ere milungwa Parasi kobe pirere, yalin kobe te Yuda ka main kenin erungwa yal bil kobe bole, Yesu si kanin sirala dire, simil nen taw nusi erungwa.
32 Quando os fariseus ouviram que as multidões sussurravam essas coisas, eles e os principais sacerdotes enviaram guardas do templo para prendê-lo.
33 Yesu ka iru dungwa, “Na kaun tawliga i ibal kobe bole milere, ena na nusi ime erungwa yal, yalini milungwa gul na ere nalwa.
33 Jesus, porém, lhes disse: “Estarei com vocês só um pouco mais. Então voltarei para aquele que me enviou.
34 I na waa duunanba, na ta kanekinanwa. Na pi milalga ain i nala di piranba, i ta ukunana, ena na ta kanekinanwa.”
34 Vocês procurarão por mim, mas não me encontrarão. E não poderão ir para onde eu vou”.
35 Dungure Yuda ibal yal singaba mile inin diria ere iru dungwa, “Yalini alde nangwa na ibal kobe ta kanekirabine? Yuda ibal kobe Giriki gariba gul suna ki paingwa gul iray, yalini pire Giriki ibal kobe ka nil si tenam mo?
35 Os judeus se perguntavam: “Para onde ele pretende ir? Será que planeja partir e ir aos judeus em outras terras? Talvez até ensine aos gregos!
36 Yalini mile, ‘I na waa duunanba, na ta kanekinanwa te na pi milalga ain i nala di piranba, ta ukunanwa,’ dire ka sutan i, di na ibal kobe tongwa i main tamintan paingwa pire dime?” dungwa.
36 O que ele quer dizer quando fala: ‘Vocês procurarão por mim, mas não me encontrarão’ e ‘Não poderão ir para onde eu vou’?”.
37 Ena Yuda ibal erin kaun iray wei sinangwa kaun, kamin kaun i erin bilkaw milungure, Yesu ale milere gala dire iru dungwa, “Yal ta nil gulangwa, yal i na miliga gul ure nenana wo.
37 No último dia, o mais importante da festa, Jesus se levantou e disse em alta voz: “Quem tem sede, venha a mim e beba!
38 Ibal kobe pire gi di na tenamia, ena den miriin suna ali nil gibilin bilungwa mere, yalini kal wai ere ibal tere, u wai pire mile painangwal painamua. Ka main minin ganin iru bilungwa paimua.”
38 Pois as Escrituras declaram: ‘Rios de água viva brotarão do interior de quem crer em mim’”.
39 Yesu ka iru dungwa ibal kobe pire gi di yalini tenamia, God Iban den miriin suna painama di tongwa. Kaun i Yesu ta gulekire, te ale kamin mina ain ole pekungwa ena God kaya inin Iban nusi ere tekungwa.
39 Quando ele falou de “água viva”, estava se referindo ao Espírito que seria dado mais tarde a todos que nele cressem. Naquela ocasião o Espírito ainda não tinha sido dado, pois Jesus ainda não havia sido glorificado.
40 Ena Yesu ka iru dungwa ibal kobe pirungure, ibal taw kobe ka iru dungwa, “‘Ka kebe yal ta unamua,’ dungwa i yalini yal iray kawen milemua.”
40 Quando as multidões o ouviram dizer isso, alguns declararam: “Certamente este homem é o profeta por quem esperávamos”.
41 Dungure ibal taw kobe mile, “God konagi erungwa yal, Kirisito milemua,” dimba, ibal taw kobe manaa dire iru dungwa, “Kirisito Galili gariba gul u maribe ta pekenamua.
41 Outros afirmaram: “Ele é o Cristo”. E ainda outros disseram: “Não é possível! O Cristo virá da Galileia?
42 Ta pekenangwa main iwe, ka main minin ganin bilungwa main iru paimua. Kirisito sanamoi gilekume Debiti milangure, te Debiti ki paingwa ai Betelekem kule nenamua.”
42 As Escrituras afirmam claramente que o Cristo nascerá da linhagem real de Davi, em Belém, o povoado onde o rei Davi nasceu”.
43 Dimia ena u ku bilungwa ibal suna pol sire u taminin sutan pire, guman inin inin dungwa.
43 Assim, a multidão estava dividida a respeito de Jesus.
44 Ibal taw kobe Yesu kanin sirala di pirimba, ibal wen ta yalini aan aa gi dekungwa.
44 Alguns queriam que ele fosse preso, mas ninguém pôs as mãos nele.
45 Ena simil nen kobe kwi pi Yuda ibal kenin erungwa yal bil kobe, te Parasi kobe milungwa gul ongure, yalin kobe ka iru sirin bile simil nen kobe tongwa, “Tameran i yalini awli ukine?”
45 Quando os guardas do templo voltaram sem ter prendido Jesus, os principais sacerdotes e fariseus perguntaram: “Por que vocês não o trouxeram?”.
46 Dungure simil nen kobe en dire iru dungwa, “Yalini ka dungwa mere, goma ibal iru ta dikemua.”
46 “Nunca ouvimos alguém falar como ele!”, responderam.
47 Dungure Parasi kobe ka iru dungwa, “Aya, yalini ama para bawle i tomo?
47 “Vocês também foram enganados?”, zombaram os fariseus.
48 Yal singaba ta mo na ibal Parasi ta, pire di gi yalini tongwa kanin mo, kanekine? Ta kanekinwa.
48 “Por acaso um de nós que seja, entre os líderes ou fariseus, crê nele?
49 Ibal binanbile u ku bilungwa i Yuda ibal kile kaman ka ta pirekemia, ena God den gule ibalin kobi tomua.”
49 As multidões ignorantes o seguem, mas elas não têm conhecimento da lei. São amaldiçoadas!”
50 Dungure goma yal ta kaan Nikodimas pi Yesu milungwa gul pire bole ka di milungwa, yalini Parasi kobe suna milere ka iru di yalin kobi tongwa,
50 Então Nicodemos, o líder que antes havia se encontrado com Jesus, perguntou:
51 “Na yal kobe kile kaman ka main paangwa mere iwe, ‘Imore ka kol ere to,’ ta dikimua. ‘Yalini ka dinangwa pire, te kalkan erungwa main goma di maribe erangwa pire pol sire pare, ena ka kol ere to,’ dimua.”
51 “A lei permite condenar um homem antes mesmo de haver uma audiência?”.
52 Dungure Parasi kobe imo mile ka iru di tongwa, “I ama Galili ibal para milino? I ka main minin ganin kere pire pol sinanga, ena ka kebe yal Galili gariba gul u maribe ta pekenama di piranwa,” dungwa.
52 “Você também é da Galileia?”, responderam eles. “Procure e veja por si mesmo: nenhum profeta vem da Galileia!”
53 — ausente —
53 Então todos foram para casa.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 7, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.