João 7

Golin New Testament (GVF_WBT) vs NTLH

Sair da comparação
NTLH Nova Tradução na Linguagem de Hoje 2000
1 Ena ka iru di pisere Yesu Galili gariba gul suna kobi wari ongwa. Yuda ibal singaba kobe Yesu si gulala di eremia, ena Yesu Yudia gariba gul kamin kaun i ta nala di pirekungwa.
1 Depois disso, Jesus começou a andar pela Galileia; ele não queria andar pela Judeia, pois os líderes judeus dali estavam querendo matá-lo.
2 Yuda ibal erin kaun ta, komina bil nere are dine ogu ki pai milungwa kaun, i u maala omia,
2 Aconteceu que a festa dos judeus chamada Festa das Barracas estava perto.
3 ena Yesu kebin kobe iru di yalini tongwa, “I kal guman kwi dungwa eringa gawlima kobe kanama dire, i baan iray pisere ere Yudia gariba gul po.
3 Então os irmãos de Jesus disseram a ele: — Saia daqui e vá para a Judeia a fim de que os seus seguidores vejam o que você está fazendo.
4 Yal ta guun kan warama di pirangwa, ena kalkan erungwa aal kule ta erekinamua. I kalkan eringa kirara kawen paamia, ena ibal para guman mina ero.”
4 Pois quem quer ser bem-conhecido não deve esconder o que está fazendo. Já que você faz essas coisas, deixe que todos o conheçam.
5 Kebin kobi pire gi di yalini tekungwa, ena bawle tere ka iru di tongwa.
5 Até os irmãos de Jesus não criam nele.
6 Di tongure Yesu ka iru di yalin kobi tongwa, “Na Yudia pire komina bil nerala di nabinga kaun u maala pekemua. I nala di piranga, para nanga paamua.
6 Ele respondeu:
7 Gariba ibal kobe den gule i ta tekimua. Dimba ibalin kobi, ‘Kal ere main paangwa kal ki erinwa,’ di tere tere ere milebina, den gule na na tomua.
7 O mundo não pode ter ódio de vocês, mas tem ódio de mim porque eu afirmo que o que o mundo faz é mau.
8 I Yudia pire komina bil i nenana po. Na nalga kaun u maala pekemia, ena na malia ta pekeralwa.”
8 Vão vocês à festa, mas eu não vou porque a minha hora ainda não chegou.
9 Di tere Yesu Galili gariba gul mile paangwa.
9 Jesus disse isso e ficou na Galileia.
10 Yesu kebin kobe Yudia komina bil i nerala dire ongure pare, Yesu omba, aal kule ongwa mere yalini ongwa.
10 Depois que os seus irmãos foram à festa, Jesus também foi, mas fez isso em segredo e não publicamente.
11 Komina bil nongwa ain Yuda ibal singaba kobe Yesu waa duure, “Yalini u milim mo, milekeme?” dire iru sirin bile kanungwa.
11 Os líderes judeus o procuravam na festa e perguntavam: — Onde é que está aquele homem?
12 Ibal binanbile u ku bilere ka binanbile diria ere ibal taw mile, “Yalini yal wai milemua,” dungure te ibal taw mile, “O, o yalini ibal bawle tongwa yal milemua,” dungwa.
12 Na multidão havia muita gente comentando sobre ele. Alguns diziam: — Ele é bom. — Não é não; ele engana o povo! — afirmavam outros.
13 Dimba Yuda ibal singaba milungwa ibal kobe kuril pirere, ka mone mone di diria ere pirungwa.
13 Mas ninguém falava abertamente sobre ele porque todos tinham medo dos líderes judeus.
14 Ena komina bil erin kaun i taw mili suna mugu sungure, ena Yesu Yuda ka main ogu bil ala pire ka nil si ibal tongwa.
14 Quando a festa já estava no meio, Jesus foi ao Templo e começou a ensinar.
15 Tongure Yuda ibal singaba pire buul kunere ka iru dungwa, “Yal iray sikul wen ta dikungwarawa, yalini tamintan main paangwa pire dime?”
15 Os líderes judeus ficaram muito admirados e diziam: — Como é que ele sabe tanto sem ter estudado?
16 Dungure Yesu en dire iru dungwa, “Na inan nomanin paangwa mere nil si tekegi, na nusi ime erungwa yal di na tongwa mere pire nil si teiwa.
16 Jesus disse:
17 Na ka nil si tega, God ka dungwa mere na aine dibin mo, te na inan nomanin paangwa mere dibin mo? God mile yal ta kal iru erama di pirungwa mere, yal iray kal iru eramia, ena yalini piramua.
17 Quem quiser fazer a vontade de Deus saberá se o meu ensino vem de Deus ou se falo em meu próprio nome.
18 Yal ta inin nomanin paangwa mere erangwa, inin guun kan warama di piremua. Dimba nusi ime erungwa yal guun kan warama dire, nusi ime erungwa ungwa yal iru di pirangwa, ena yal i kawen dire kakiibi kobaan milekenama di ibal iru piramua.
18 Quem fala em seu próprio nome está procurando ser elogiado. Mas quem quer conseguir louvores para aquele que o enviou, esse é honesto, e não há falsidade nele.
19 Kile kaman ka Mose di i tomba, i wiina ere tekinwa. Tameran i ibal kobe na si gulala di erine?”
19 Foi Moisés quem deu a
20 Dungure ibal kobe en dire iru dungwa, “Sia ta i den miriin suna milungurawa. Ibena i si gulama di pirine? Si gulangwa ibal ta milekemua.”
20 A multidão respondeu: — Você está dominado por um demônio! Quem é que está querendo matá-lo?
21 Dungure Yesu en dire ka iru dungwa, “Na kal guman kwi dungwa ta eriga, ena i ibal kobe kane buul kuninwa.
21 Então Jesus disse:
22 Mose goma mile, ‘I wanin kobe gain puul bile ero,’ dire kile kaman ka iru dimba, yalini kal iru kawn kule ta erekungure, yalini sanamoi gilekume kawn kule kal iru eremua. Mose ka iru dungwa ena i yal kobe Sare kaun gomege gain puul bile erinwa.
22 Vocês
23 Mose kile kaman ka dungwa mere, si keli sekerala dire, ena i Sare kaun gomege gain puul bile eringiwe. Iru erina ena na Sare kaun, nibil erungwa yal kirara muru aa te wai eriga, tameran i yal kobe den gule na tene?
23 Para não deixarem de cumprir a Lei de Moisés, vocês circuncidam um menino, mesmo no sábado. Então por que ficam com raiva de mim quando eu curo completamente uma pessoa no sábado?
24 Kalkan erungwa i yal kobe imore kaninga, birun bale tekio. Tekinanba kalkan erungwa main pire pol sinanga, ena birun bale to.”
24 Parem de julgar pelas aparências e julguem com justiça.
25 Ka iru dungure ena Yerusalem ibal taw mile ka iru dungwa, “Yal ta si gulala di ibal iru pirungwa, yalini yal iray milemiawa.
25 Algumas pessoas que moravam em Jerusalém perguntavam: — Não é este o homem que estão querendo matar?
26 Milimba yalini malge mile ka di ibal tongure, ibal wen ta ka di sutaw ere yalini ta tekemua. Yal singaba kobe yalini God konagi erungwa yal, Kirisito milema di, yal singaba kobe malia iru nomanin si piremo?
26 Vejam! Ele está falando em público, e ninguém diz nada contra ele! Será que as autoridades sabem mesmo que ele é o Messias ?
27 Dimba God konagi erungwa yal, Kirisito ere ime unangwa ain ibal ta pirekenamba, yalini pisere ungwa ain na ibal kobe kanebinwa.”
27 No entanto, quando o Messias vier, ninguém saberá de onde ele é; e nós sabemos de onde este homem vem.
28 Ena ibal kobe iru dungwa Yesu ka nil si te milere gala dire iru dungwa, “Na inan miliga mere, te na inan mile ere ime uga ain, i pire pol sino? Na inan nomanin paangwa mere ta ukiwa. Na nusi ime erungwa yal i, yalini kirara kawen milemua. I yal kobe yal i kane pol sekinba,
28 Quando estava ensinando no pátio do Templo, Jesus disse bem alto:
29 na yalini kane pol siwa. Na yalini milungwa gul piseregire, te yalini na nusi ime erungwa, ena yalini na kane pol siwa,” dire Yesu ka iru dungwa.
29 Mas eu o conheço porque venho dele e fui mandado por ele.
30 Iru dimia ena ibal kobe Yesu kanin sirala di erimba, yalini gulangwa kaun ole u bawa dikungwa, ena ibal kobe yalini aan aa gi ta dekungwa.
30 Então quiseram prender Jesus, mas ninguém fez isso porque a sua hora ainda não tinha chegado.
31 Iru erala di pirimba, ibal binanbile pire gi di Yesu tere ka iru dungwa, “Yal i kal guman kwi dungwa erungwa mere, God konagi erungwa yal Kirisito unangwa, para iru eram mo, kal taw ama eram mo? Ta erekinamua,” dungwa.
31 Porém muitas pessoas que estavam na multidão creram nele e perguntavam: — Quando o Messias vier, será que vai fazer milagres maiores do que este homem tem feito?
32 Ena Yesu milungwa mere u ku bilungwa ibal kobe ka diria iru ere milungwa Parasi kobe pirere, yalin kobe te Yuda ka main kenin erungwa yal bil kobe bole, Yesu si kanin sirala dire, simil nen taw nusi erungwa.
32 Os fariseus ouviram a multidão comentando essas coisas sobre Jesus, e por isso eles e os chefes dos sacerdotes mandaram guardas para o prenderem.
33 Yesu ka iru dungwa, “Na kaun tawliga i ibal kobe bole milere, ena na nusi ime erungwa yal, yalini milungwa gul na ere nalwa.
33 Jesus disse:
34 I na waa duunanba, na ta kanekinanwa. Na pi milalga ain i nala di piranba, i ta ukunana, ena na ta kanekinanwa.”
34 Vocês vão me procurar e não vão me achar, pois não podem ir para onde eu vou.
35 Dungure Yuda ibal yal singaba mile inin diria ere iru dungwa, “Yalini alde nangwa na ibal kobe ta kanekirabine? Yuda ibal kobe Giriki gariba gul suna ki paingwa gul iray, yalini pire Giriki ibal kobe ka nil si tenam mo?
35 Então os líderes judeus começaram a comentar: — Para onde será que ele vai que não o poderemos achar? Será que ele vai morar com os judeus que moram no estrangeiro? Será que vai ensinar os não judeus?
36 Yalini mile, ‘I na waa duunanba, na ta kanekinanwa te na pi milalga ain i nala di piranba, ta ukunanwa,’ dire ka sutan i, di na ibal kobe tongwa i main tamintan paingwa pire dime?” dungwa.
36 O que será que ele quis dizer quando afirmou: “Vocês vão me procurar e não vão me achar, pois não podem ir para onde eu vou”?
37 Ena Yuda ibal erin kaun iray wei sinangwa kaun, kamin kaun i erin bilkaw milungure, Yesu ale milere gala dire iru dungwa, “Yal ta nil gulangwa, yal i na miliga gul ure nenana wo.
37 O último dia da festa era o mais importante. Naquele dia Jesus se pôs de pé e disse bem alto:
38 Ibal kobe pire gi di na tenamia, ena den miriin suna ali nil gibilin bilungwa mere, yalini kal wai ere ibal tere, u wai pire mile painangwal painamua. Ka main minin ganin iru bilungwa paimua.”
38 Como dizem as
39 Yesu ka iru dungwa ibal kobe pire gi di yalini tenamia, God Iban den miriin suna painama di tongwa. Kaun i Yesu ta gulekire, te ale kamin mina ain ole pekungwa ena God kaya inin Iban nusi ere tekungwa.
39 Jesus estava falando a respeito do Espírito Santo, que aqueles que criam nele iriam receber. Essas pessoas não tinham recebido o Espírito porque Jesus ainda não havia voltado para a presença gloriosa de Deus.
40 Ena Yesu ka iru dungwa ibal kobe pirungure, ibal taw kobe ka iru dungwa, “‘Ka kebe yal ta unamua,’ dungwa i yalini yal iray kawen milemua.”
40 Muitas pessoas que ouviram essas palavras afirmavam: — De fato, este homem é o
41 Dungure ibal taw kobe mile, “God konagi erungwa yal, Kirisito milemua,” dimba, ibal taw kobe manaa dire iru dungwa, “Kirisito Galili gariba gul u maribe ta pekenamua.
41 Outros diziam: — Ele é o E ainda outras pessoas perguntavam: — Mas será que o Messias virá da Galileia?
42 Ta pekenangwa main iwe, ka main minin ganin bilungwa main iru paimua. Kirisito sanamoi gilekume Debiti milangure, te Debiti ki paingwa ai Betelekem kule nenamua.”
42 As Escrituras Sagradas dizem que o Messias será descendente de Davi e vai nascer em Belém, onde Davi morou.
43 Dimia ena u ku bilungwa ibal suna pol sire u taminin sutan pire, guman inin inin dungwa.
43 Então o povo se dividiu por causa dele.
44 Ibal taw kobe Yesu kanin sirala di pirimba, ibal wen ta yalini aan aa gi dekungwa.
44 Alguns queriam prender Jesus, mas ninguém fez isso.
45 Ena simil nen kobe kwi pi Yuda ibal kenin erungwa yal bil kobe, te Parasi kobe milungwa gul ongure, yalin kobe ka iru sirin bile simil nen kobe tongwa, “Tameran i yalini awli ukine?”
45 Os guardas voltaram para o lugar onde estavam os chefes dos sacerdotes e os fariseus , e eles perguntaram: — Por que vocês não trouxeram aquele homem?
46 Dungure simil nen kobe en dire iru dungwa, “Yalini ka dungwa mere, goma ibal iru ta dikemua.”
46 Eles responderam: — Nunca ninguém falou como ele!
47 Dungure Parasi kobe ka iru dungwa, “Aya, yalini ama para bawle i tomo?
47 Então os fariseus disseram aos guardas: — Será que vocês também foram enganados?
48 Yal singaba ta mo na ibal Parasi ta, pire di gi yalini tongwa kanin mo, kanekine? Ta kanekinwa.
48 Por acaso alguma autoridade ou algum fariseu creu nele?
49 Ibal binanbile u ku bilungwa i Yuda ibal kile kaman ka ta pirekemia, ena God den gule ibalin kobi tomua.”
49 Essa gente que não conhece a Lei está amaldiçoada por Deus.
50 Dungure goma yal ta kaan Nikodimas pi Yesu milungwa gul pire bole ka di milungwa, yalini Parasi kobe suna milere ka iru di yalin kobi tongwa,
50 Mas Nicodemos, que era um deles e que certa ocasião havia falado com Jesus, disse:
51 “Na yal kobe kile kaman ka main paangwa mere iwe, ‘Imore ka kol ere to,’ ta dikimua. ‘Yalini ka dinangwa pire, te kalkan erungwa main goma di maribe erangwa pire pol sire pare, ena ka kol ere to,’ dimua.”
51 — De acordo com a nossa Lei não podemos condenar um homem sem ouvi-lo primeiro e descobrir o que ele fez.
52 Dungure Parasi kobe imo mile ka iru di tongwa, “I ama Galili ibal para milino? I ka main minin ganin kere pire pol sinanga, ena ka kebe yal Galili gariba gul u maribe ta pekenama di piranwa,” dungwa.
52 — Por acaso você também é da Galileia? — perguntaram eles. — Estude as Escrituras Sagradas e verá que da Galileia nunca surgiu nenhum profeta .

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 7, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.