João 6

Golin New Testament (GVF_WBT) vs NTLH

Sair da comparação
NTLH Nova Tradução na Linguagem de Hoje 2000
1 Yesu iru dungure pare kwi sinaa dire nil benge bil kaan Galili, kaan ta Taibirias, sipe mina nala dire ongwa.
1 Depois disso, Jesus atravessou o lago da Galileia, que também é chamado de Tiberíades.
2 Yalini kal guman kwi dungwa erere, te ibal nibil erungwa pilaan pai tongwa, ena ibal binanbile u ku bile yalini duulin bile warungwa.
2 Uma grande multidão o seguia porque eles tinham visto os milagres que Jesus tinha feito, curando os doentes.
3 Yesu maa pi kamin kuul mege ta pirere, gawlima kobe bole amin di milungwa.
3 Ele subiu um monte e sentou-se ali com os seus discípulos.
4 God goma Yuda ibal ta sekungure, ibal kobe nomanin si pirungwa erin kaun i, kaan Pasoba, u maala ongwa.
4 A Páscoa , a festa principal dos judeus, estava perto.
5 Yesu kane yebe ere ibal binanbile yalini milungwa gul ungwa kanere iru di Pilipi tongwa, “Ibal kobe komina tobingire nenangwa, alde gibilin si terabine?”
5 Jesus olhou em volta de si e viu que uma grande multidão estava chegando perto dele. Então disse a Filipe:
6 Pilipi kal ta erangwa kanala dire, iru sirin bile tongwa. Tomba Yesu inin eme kal ta erangwa, inin kaya pirungwa.
6 Ele sabia muito bem o que ia fazer, mas disse isso para ver qual seria a resposta de Filipe.
7 Pilipi en dire iru dungwa, “Ibal para tawle tawle nenama dire, komina birete kobile moni kandret sutan gibilin sirabinba.”
7 Filipe respondeu assim: — Para cada pessoa poder receber um pouco de pão, nós precisaríamos gastar mais de duzentas moedas de prata .
8 Dungure yalini gawlima kobe ta Saimon Pita kebinbi kaan Endiru mile, ka iru dungwa,
8 Então um dos discípulos, André, irmão de Simão Pedro, disse:
9 “Gomege ta milungwaya komina birete anan kole muru te nil kabe sutan ye milemua. Milimba ibal para iru tawle nenamo? Tamama.”
9 — Está aqui um menino que tem cinco pães de cevada e dois peixinhos. Mas o que é isso para tanta gente?
10 Yesu mile, “‘Ibal kobe amin di milo,’ di to,” di gawlima kobe tongwa. Kul kwi yongwa koliba koli dungure, ibal para amin di milungure, yal kobe binanwenbile, tausen anan kole muru mere milungwa.
10 Jesus disse: Então todos se sentaram. (Havia muita grama naquele lugar.) Estavam ali quase cinco mil homens.
11 Yesu komina birete irere maki ye God tere, obin si ibal amin di milungwa tongwa. Nil kabe ama para iru erungure, ibal kobe inin nerala di pirungwa mere nongwa.
11 Em seguida Jesus pegou os pães, deu graças a Deus e os repartiu com todos; e fez o mesmo com os peixes. E todos comeram à vontade.
12 Ibal para ne kubin maangure pare, Yesu ka iru di gawlima kobe tongwa, “Komina taw imo dungwa gana dire taw piserekerabinwa.”
12 Quando já estavam satisfeitos, ele disse aos discípulos:
13 Dungure komina birete anan kole muru ibal nekungure, imo dungwa gana direre, gal anan kole kole muru kawnan milin sutan gule muulungwa.
13 Eles ajuntaram os pedaços e encheram doze cestos com o que sobrou dos cinco pães.
14 Yesu kal guman kwi dungwa kalkan naanin paangwa iray, i maribe erungwa ibal kobe kanere iru dungwa, “‘Ka kebe yal ta nusi gariba gul eralwa,’ dungwa kawen kirara umua.”
14 Os que viram esse milagre de Jesus disseram: — De fato, este é o
15 Yal bil ain pi milama dire ibal kobe Yesu aa gi dire, konagi iray terala di pirungure, ena Yesu inin pirere inin kamin kuul ongwa.
15 Jesus ficou sabendo que queriam levá-lo à força para o fazerem rei; então voltou sozinho para o monte.
16 Ena kamin girungure Yesu gawlima kobe pi nil benge binan pire
16 De tardinha, os discípulos de Jesus desceram até o lago.
17 sipe ala pire, kwi Kapanaum ai nala di ongwa. Kamin kaya girungure pare, Yesu yalin kobe milungwa gul kaya ta ole ukungwa.
17 Subiram num barco e começaram a atravessar o lago na direção da cidade de Cafarnaum. Quando já estava escuro, Jesus ainda não tinha vindo se encontrar com eles.
18 Ena kamin gwi bilkaw maangure, nil si pebil dungwa.
18 De repente, um vento forte começou a soprar e a levantar as ondas.
19 Gawlima kobe bili awlan bale nil mina waa kire dire taw tayan ongure, nil benge suna ongwa. Pirere Yesu nil bolimina ware sipe maala ungwa kanere, kalgane ire kuril pirungwa.
19 Os discípulos já tinham remado uns cinco ou seis quilômetros, quando viram Jesus andando em cima da água e chegando perto do barco. E ficaram com muito medo.
20 Pirungure Yesu mile ka iru di tongwa, “Na inan miliga i kuril ta pirekio.”
20 Mas Jesus disse:
21 Direre sipe ala ongure, gawlima kobe wai wen pirungwa. Yesu sipe ali omia, ena yal kobi nala di ongwa gul kaya gin taran pi bawa dungwa.
21 Então eles o receberam com prazer no barco e logo chegaram ao lugar para onde estavam indo.
22 Ena paangure kamin taangure, ibal binanbile nil benge binan koli imo mile paingwa. Mile paire sipe taranta u ongwa kanere, te Yesu gawlima kobe bole sipe ali pekungwa, para kanungwa.
22 No dia seguinte a multidão que estava no lado leste do lago viu que ali só havia um barco pequeno. Sabiam que Jesus não tinha embarcado com os discípulos, pois estes haviam saído sozinhos.
23 Taibirias ibal kobe sipe taw imo pai dungwa. Yesu Singaba maki ye tongure, komina birete nongwa ain maala sipe imo pai dungwa.
23 Enquanto isso, outros barcos chegaram da cidade de Tiberíades e encostaram perto do lugar onde a multidão tinha comido pão depois de o Senhor Jesus ter dado graças.
24 Ibal binanbile mile, “Yesu te gawlima kobe abila ta milekemua,” di piremia, ena sipe ala pire Yesu waa duurala dire ere Kapanaum ongwa.
24 Quando viram que Jesus e os seus discípulos não estavam ali, subiram nos barcos e saíram para Cafarnaum a fim de procurá-lo.
25 Pirere Yesu nil benge koli milungwa kanere ka iru di tongwa, “Nil si tongwa yalo, i genawna ereya une?”
25 A multidão encontrou Jesus no lado oeste do lago, e perguntaram a ele: — Mestre, quando foi que o senhor chegou aqui?
26 Di tongure Yesu en dire iru dungwa, “Na kawen dirala piro, i ibal kobe na waa duunga iwe. Na kal guman kwi dungwa erebingire, ibal kobe buul kune kanemia, na waa duukire i komina nere kubin maamia, ena na waa duunwa.
26 Jesus respondeu:
27 Komina ta bile yaanangwa nerala dire, konagi ta erekio. Dimba i mile painangal painanga komina nerala dire, konagi ero. God yobilaan sirin bile Na U Ibal Obinga Yal na tomia, ena komina iray i teralwa.”
27 Não trabalhem a fim de conseguir a comida que se estraga, mas a fim de conseguir a comida que dura para a vida eterna. O
28 Dungure ibalin kobe ka iru sirin bile Yesu tongwa, “God konagi erabinga, ta konagi erabine?”
28 — O que é que Deus quer que a gente faça? — perguntaram eles.
29 Dungure Yesu en dire iru dungwa, “God yal ta nusi ime erungwa i pire gi di yalini tenanga, ena God konagi wen eranwa.”
29 — Ele quer que vocês creiam naquele que ele enviou! — respondeu Jesus.
30 Dimia ena ibalin kobe ka iru dungwa, “Kal guman kwi dungwa eringire, na ibal kobe kane buul kunabina, ena pire gi di i terabinga iwe, takal guman kwi dungwa erane? te ta konagi erane?
30 Eles disseram: — Que milagre o senhor vai fazer para a gente ver e crer no senhor? O que é que o senhor pode fazer?
31 ‘Yalini kamin mina mile komina tomua,’ dire ka main minin ganin bilungwa mere u maribe ongure, ena na ibal kobe sanamoi gariba simi yongwa mile komina ta kaan mana nomua.”
31 Os nossos antepassados comeram o maná no deserto, como dizem as Escrituras Sagradas : “Do céu ele deu pão para eles comerem.”
32 Dungure Yesu ka iru dungwa, “Na kawen dirala piro. Mose kamin ibe komina i ta tekungwi, na Abe mile kamin ai ibe komina kawo malia i te milemua.
32 Jesus disse:
33 Yal ta kamin mina mile, ure gariba ibal mile painangwal painama dire, si kwi ye tomua. God komina tongwa mere yal i iru mere milemua.”
33 Porque o pão que Deus dá é aquele que desce do céu e dá vida ao mundo.
34 Dungure ibalin kobe ka iru dungwa, “Singabo, komina kan dinga i, i morin morin na ibal kobe na to.”
34 — Queremos que o senhor nos dê sempre desse pão! — pediram eles.
35 Dungure Yesu ka iru di tongwa, “Ibal kobe mile painangwal painangwa na komina mere miliwa. Ibal kobe na aa gi di pire milamia, ena na ka main i para paima di piramua. Te ibal kobe pire gi di na te milamia, ena main ta paikungwa ama para pirala pirekenamua.
35 Jesus respondeu:
36 “Ka iru dibinba, na kal eriga mere i kaninba, ‘Pire gi di na tekenanwa,’ goma di i tobingirawa.
36 Mas eu já disse que vocês não creem em mim, embora estejam me vendo.
37 Na Abe ibal kobe na tenangwa, ibalin kobe para na aa gi di piramua. Ibal kobe na aa gi di pirangwa, ena na ibal wen ta pisere erekiralwa.
37 Todos aqueles que o Pai me dá virão a mim; e de modo nenhum jogarei fora aqueles que vierem a mim.
38 Na inan nomanin paangwa mere ta erekire, na nusi ime erungwa yal nomanin paangwa mere erabina dire, na kamin mina pisere ere ime wiwa. Uga i ibal wen ta pisere erekiralwa.
38 Pois eu desci do céu para fazer a vontade daquele que me enviou e não para fazer a minha própria vontade.
39 God ibal kobe na tongwa mere ibalin kobi iban u mena ta pekire, kamin gariba wei sinangwa kaun alama dire, na nusi ime erungwa yal na konagi niminin mile iru erama di piremua.
39 E a vontade de quem me enviou é esta: que nenhum daqueles que o Pai me deu se perca, mas que eu ressuscite todos no último dia.
40 Ibal kobe God Wan pire pol sire, te pire gi di yalini tenangwa, ena ibalin kobi para mile painangwal painama dire, na Abe iru pire dimua. Pire dungure ena kamin te gariba wei sinangwa kaun ibalin kobi alama dire, na kal iru ere teralwa,” dungwa.
40 Pois a vontade do meu Pai é que todos os que veem o Filho e creem nele tenham a vida eterna; e no último dia eu os ressuscitarei.
41 Yesu goma mile, “God kamin ibe mile komina te ime erungwa mere, na iru mere miliwa,” dire ka iru dimia, ena Yuda ibal kobe nigi de pire ka diria ere milungwa.
41 Eles começaram a criticar Jesus porque ele tinha dito: “Eu sou o pão que desceu do céu.”
42 Milemia ena ibalin kobe ka iru dungwa, “Yal iray Yosepe wan Yesu milungure, yalini nen man para kanebina, yalini mile, ‘Kamin mina miliga pisere ere ime wiwa,’ dungwa, tameran ka iru dime? Ka dungwa ta paikimua.”
42 E diziam: — Este não é Jesus, filho de José? Por acaso nós não conhecemos o pai e a mãe dele? Como é que agora ele diz que desceu do céu?
43 Dungure Yesu ka iru dungwa, “Nigi de pire na tere ka diria ere iru dikio.
43 Jesus respondeu:
44 Na nusi ime erungwa yal, na Abe yalini mile ibal kobe nusi na milega gul erangure, ibalin kobi tawle na aa gi di piramua. Pirangure ena kamin te gariba wei sinangwa kaun, ibalin kobi alama dire, na kal iru ere teralwa.
44 Só poderão vir a mim aqueles que forem trazidos pelo Pai, que me enviou, e eu os ressuscitarei no último dia.
45 Ena goma ka kebe yal kobe mile, ‘God ibal para ka nil si tenamua,’ dire ka iru bile paalemua. Ibal kobe na Abe ka dungwa pirere, nil sire pire nomanin suna yenangwa, ena ibalin kobi para na aa gi di piramua.
45 Nos
46 Ka iru dibinba, ibal ta Abe God kanama di pirekio. Yal ta God milungwa gul mile ungwa, yalini taran tawle God kanemua.
46 Isso não quer dizer que alguém já tenha visto o Pai, a não ser aquele que vem de Deus; ele já viu o Pai.
47 “Na kawen dirala piro. Pire gi di na tongwa ibal, ibalin kobi mile painangwal painamua.
47 — Eu afirmo a vocês que isto é verdade: quem crê tem a vida eterna.
48 Ibal kobe mile painangwal painangwa main i, na komina mere miliwa.
48 Eu sou o pão da vida.
49 I sanamoi gilekume simi yongwa ai mile, komina wai ta kaan mana dungwa ne mile mile ere gulemua.
49 Os antepassados de vocês comeram o maná no deserto, mas morreram.
50 Dimba kamin ibe komina te ime erungwa ibal kobe nenangwa, ta gulekinamua.
50 Aqui está o pão que desce do céu; e quem comer desse pão nunca morrerá.
51 God kamin ibe mile ibal kobe mile painangwal painama dire, komina te ime erungwa mere na iru mere miliwa. Ibal kobe komina i nenangwa, ena mile painangwal painamua. Na komina ibalin kobi teralga, na inan miin teralwa. Gariba ibal kobe mile painangwal painama dire, teralwa.”
51 Eu sou o pão vivo que desceu do céu. Se alguém comer desse pão, viverá para sempre. E o pão que eu darei para que o mundo tenha vida é a minha carne.
52 Ena Yuda ibal kobe ka bolebilin dire diria ere iru dungwa, “Yalini inin miin na tenangure nerabinba, tamintan iru na ibal kobe tename?”
52 Aí eles começaram a discutir entre si. E perguntavam: — Como é que este homem pode dar a sua própria carne para a gente comer?
53 Dimia ena Yesu ka iru di ibalin kobi tongwa, “Na kawen dirala piro. Na U Ibal Obinga Yal miin te mayan ibal kobe ta nekenamia, ena mile painangwal painangwa main u maribe ta pekenamua.
53 Então Jesus disse:
54 Ibal kobe na miin te mayan nenamia, ena mile painangwal painamua. Mile paire kamin te gariba wei sinangwa kaun alama dire, na kal iru ere teralwa.
54 Quem come a minha carne e bebe o meu sangue tem a vida eterna, e eu o ressuscitarei no último dia.
55 Na miin i, komina kawen kirara dimua, te na mayan i, nil kawen kirara dimua.
55 Pois a minha carne é a comida verdadeira, e o meu sangue é a bebida verdadeira.
56 Yal ta na miin te mayan nenamia, ena yalini bole pena gale si dawle na tenangure, te na bole pena gale si dawle yalini teralwa.
56 Quem come a minha carne e bebe o meu sangue vive em mim, e eu vivo nele.
57 Na Abe mile painangwal painangwa kobaan mile na nusi ime erungure, yalini milemia, ena na para miliwa. Iru milebilga mere ibal kobe na nenangure, ena na milia yalini para milamua.
57 O Pai, que tem a vida, foi quem me enviou, e por causa dele eu tenho a vida. Assim, também, quem se alimenta de mim terá vida por minha causa.
58 Kamin ai ibe komina kan diga iwe, i sanamoi gilekume komina ne mile mile ere gulungwa, komina iray iru mere ta dikimua. Komina kan diga iray ibal kobe nenamia, ena mile painangwal painamua.”
58 Este é o pão que desceu do céu. Não é como o pão que os antepassados de vocês comeram e mesmo assim morreram. Quem come deste pão viverá para sempre.
59 Dire Yesu Kapanaum ka main ogu ala mile ka iru nil si ibal kobe tongwa.
59 Jesus disse isso quando estava ensinando na sinagoga de Cafarnaum.
60 Ka dungwa i gawlima kobe binanbile pirere ka iru dungwa, “Ka dungwa i pirebingire, ka nega di dungwa ibena pirame?”
60 Muitos seguidores de Jesus ouviram isso e reclamaram: — O que ele ensina é muito difícil! Quem pode aceitar esses ensinamentos?
61 Dimba gawlima kobe nigi de pirungwa, Yesu inin nomanin si pirere ka iru di tongwa, “Ka diga i pirere ka main i munin kol erano?
61 Não disseram nada a Jesus, mas ele sabia que eles estavam resmungando contra ele. Por isso perguntou:
62 Na U Ibal Obinga Yal kwi ere ainan kamin ai ibe nabingire, i kananga takal paama di pirane? I pire gogo eranwa.
62 E o que aconteceria se vocês vissem o
63 Ibal kobe mile painangwal painangwa, God Iban konagi paimua. Ibal inin nomanin si pire erangwa ta paikimua. Na ka diga i, God Iban ka dungwa mere dimia, ena pire gi dinanga, mile painangal painanwa.
63 O Espírito de Deus é quem dá a vida, mas o ser humano não pode fazer isso. As palavras que eu lhes disse são espírito e vida,
64 Dibinba i ibal taw pire gi di na tekenwa.” Ena ibal kobe pire gi di yalini tekenangure, te yal ta yalini bale taal sinangwa, Yesu ibalin kobi kaya piremia, ena ka iru di tongwa.
64 mas mesmo assim alguns de vocês não creem. Jesus disse isso porque já sabia desde o começo quem eram os que não iam crer nele e sabia também quem ia traí-lo.
65 Ena Yesu ainere iru dungwa, “Na i ibal kobe pire goma ka iru di i tegirawa. Ibal kobe na aa gi di pirala di piranga, na Abe ‘Para wai paimua,’ di tenangwa, ibal iru tawle na aa gi di piramua.”
65 Jesus continuou:
66 Ena Yesu ka i di tomia, gawlima kobe binanbile mun kal waa tere duulin bile te pekungwa.
66 Por causa disso muitos seguidores de Jesus o abandonaram e não o acompanhavam mais.
67 Pekemia ena gawlima kobe anan kole kole muru kawnan milin sutan milungure, Yesu ka iru di tongwa, “I yal kobe para na pisere mun kal waa na terala di dino?”
67 Então ele perguntou aos doze discípulos:
68 Dungure Saimon Pita ka iru dungwa, “Singabo, i piserabinga, ibena milungwa gul nabine? Ibal kobe mile painangwal painangwa main i ka dinga kawen di maribe erinwa.
68 Simão Pedro respondeu: — Quem é que nós vamos seguir? O senhor tem as palavras que dão vida eterna!
69 God kabin sire wai wen milungwa yal, i yalini milinga malia na ibal kobe kane bawa dire pire gi di i tobinwa.”
69 E nós cremos e sabemos que o senhor é o Santo que Deus enviou.
70 Dungure Yesu en dire ka iru dungwa, “I yal kobe anan kole kole muru kawnan milin sutan paale suna ere ibinba, yal ta i milinga i, suna milungwa Satan nil konagi yal milemua.”
70 Jesus disse:
71 Dire ka iru dungwa i, Saimon Isikerio wan Yudas kanin dungwa. Yudas mile Yesu gawlima kobe anan kole kole muru kawnan milin sutan milungure, te Yudas yalin kobi suna milimba, yalini eme Yesu bale taal sirala di pirangwa.
71 Ele estava falando de Judas, filho de Simão Iscariotes. Pois Judas, embora fosse um dos doze discípulos, ia trair Jesus.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 6, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.