João 4

Golin New Testament (GVF_WBT) vs NAA

Sair da comparação
NAA Nova Almeida Atualizada 2017
1 Ena kamin kaun i Parasi kobe mile ka iru dungwa, “Yesu gawlima kobe maale sulu dungure, Yesu ibal binanbile nil bile tongure, Yon ibal tawle nil bile tomua,” dungwa. Dimba Yesu ibal wen ta nil bile tekungure, yalini gawliman kobe nil bile ibal kobe tongwa. Ena Parasi ka dungwa i Yesu pirere, Yudia gariba gul pisere ere Galili gariba gul ongwa.
1 Quando Jesus soube que os fariseus tinham ouvido dizer que ele fazia e batizava mais discípulos do que João
2 — ausente —
2 — se bem que Jesus mesmo não batizava, e sim os seus discípulos —,
3 — ausente —
3 deixou a Judeia, retirando-se outra vez para a Galileia.
4 Pirere ere Galili gariba gul nala dire, Sameria gariba gul suna ongwa.
4 E era-lhe necessário passar pela região da Samaria.
5 Pirere Sameria ogu ai ta kaan Saika, u bawa dungwa. Goma wen Yakobo gariba ta, wan Yosepe tongwa gariba i maala dungwa.
5 Assim, Jesus chegou a uma cidade samaritana, chamada Sicar, perto das terras que Jacó tinha dado a seu filho José.
6 Yesu kol tayan ongwa buul kune, goma Yakobo maul nil gere nongwa gul binan amin di milungwa. Milungure are kaya suna ongure, omale kaun dungwa.
6 Ali ficava o poço de Jacó. Cansado da viagem, Jesus sentou-se junto ao poço. Era por volta do meio-dia.
7 Ena Sameria abal ta nil kulala dire ungure, Yesu ka iru di abalini tongwa, “Nil taw nerala kule na to,” dungwa.
7 Nisso veio uma mulher samaritana tirar água. Jesus lhe disse:
8 Dungwa kaun i Yesu gawlima kobe komina gibilin sirala dire, kaya ere ogu ai bil ta ongwa.
8 Pois os seus discípulos tinham ido à cidade comprar alimentos.
9 Yesu ka iru dungure, ena Sameria abal mile ka iru di Yesu tongwa, “Na Sameria abal miliawa. I Yuda nen milinga, tameran i, ‘Nil kule na to’ dine?” Yuda ibal te Sameria ibal komina muine kiingwa taran ta nekungwa, ena abalini ka iru sirin bile tongwa.
9 Então a mulher samaritana perguntou a Jesus: — Como, sendo o senhor um judeu, pede água a mim, que sou mulher samaritana? Ela disse isso porque os judeus não se dão com os samaritanos.
10 Tongure Yesu ka iru dungwa, “God kal wai ere i terala di pirimba, i main ta pirekire, te na mile, ‘Nil kule na to,’ dibingi na miliga mere i main ta ama pirekinwa. Diiba main sui iray piranga, te ‘I nil kule na to,’ di na tenanga, ena ibal mile painama dire nil ta i, kule i teralba.”
10 Jesus respondeu:
11 Dungure abalini ka iru dungwa, “Yalkuno, i nil kulanga mugu ta dikungure, te nil pi main wen ali ime milemia, ibal mile painama dire nil tai i kan dingiray, tamintan kule na tenane?
11 Ao que a mulher respondeu: — O senhor não tem balde e o poço é fundo. De onde vai conseguir essa água viva?
12 Na sanamoi Yakobo nil i nongure, te yalini wan kobe nongure, te yalini awi bolima para nil i nomua. Goma wen Yakobo nongure, te malia na si aine ne milebinwa. ‘I nil kule na teralwa,’ dinga na sanamoi Yakobo i si ime erino?”
12 Por acaso o senhor é maior do que Jacó, o nosso pai, que nos deu o poço, do qual ele mesmo bebeu, assim como os seus filhos e o seu gado?
13 Dungure Yesu maan dire iru dungwa, “Ibal kobe maul nil i nenangwa, nil kwi gule kwi nenamua.
13 Jesus respondeu:
14 Dimba na nil kule teralga, nere kwi gulekenamua. Nil kule teralga, nere den miriin suna nil gibilin bilungwa mere dinangure, ena mile painangwal painamua.”
14 mas aquele que beber da água que eu lhe der nunca mais terá sede. Pelo contrário, a água que eu lhe der será nele uma fonte a jorrar para a vida eterna.
15 Dungure abalini ka iru dungwa, “Yalkuno, i nil kan dingiray kule na to. Neralga nil kwi ta gulekire, te abila nil kwi ta u kule nekeralwa.”
15 A mulher lhe disse: — Senhor, quero que me dê essa água para que eu não mais tenha sede, nem precise vir aqui buscá-la.
16 Dungure ena Yesu ka iru di abalini tongwa, “I pi wininbi gala dire awli ya unana po.”
16 Jesus disse:
17 Dungure abalini mile, “Na winanbi ta milekemua,” dungure Yesu en, dire iru dungwa, “‘I wininbi ta milekemua,’ dinga, i kawen dinwa.
17 Ao que a mulher respondeu: — Não tenho marido. Então Jesus disse:
18 I yal ta ire pisere, te yal ta ire pisere, ena i wininbi anan kole muru ire piserere, te malia i yal ta bole ki pai milinga, i wininbi ta milekemua. Ka di na tenga i, i kawen dinwa.”
18 Porque já teve cinco, e esse que agora tem não é seu marido. O que você disse é verdade.
19 Dungure abalini ka iru di tongwa, “Yalkuno, i God ka kebe yal milinga, malia na i kaniwa.
19 A mulher então lhe disse: — Agora eu sei que o senhor é um profeta!
20 Na sanamoi gilekume kamin kuul ibe, ana dire deminin si God te milungwal milemua. Milimba, ‘Eringa paikimua,’ dire i Yuda nen mile, ‘Ibal kobe Yerusalem ana dire deminin si God tenanga paimua,’ dinwa.”
20 Nossos pais adoravam neste monte, mas vocês dizem que em Jerusalém é o lugar onde se deve adorar.
21 Dungure Yesu ka iru di abalini tongwa, “Abalkuno, ka di i teralga, ‘Kawen dimua,’ dire pire gi do. Kamin kaun ta u maribe nangure, ibal kobe kamin kuul i, te Yerusalem para ana dire deminin si Abe God ta tekenamua.
21 Jesus respondeu:
22 I Sameria ibal kobe ana dire deminin si tenba, main ta pire pol sekinwa. Sekingire na Yuda ibal suna, ibal kobe aa ki di tenangwa yal, u maribe namia, ena main pire pol sire ana dire deminin si God tobinwa.
22 Vocês adoram o que não conhecem; nós adoramos o que conhecemos, porque a salvação vem dos judeus.
23 Dimba, kamin kaun ta malia kawn kule erungure, ibal kobe kirara kawen ana dire deminin si Abe tenama dire, nomanin suna pire kirara kawen ana dire deminin si tenamua. Ibal kobe iru ana dire deminin si God tenangwa, Abe wai pire gun ye ibalin kobe tenamua.
23 Mas vem a hora — e já chegou — em que os verdadeiros adoradores adorarão o Pai em espírito e em verdade. Porque são esses que o Pai procura para seus adoradores.
24 God mile aan gain yobilagi kulekire, iban kamin gwi mere milungwa, ena ibal kobe ana dire deminin si yalini terala dire, nomanin suna pire kirara kawen ana dire deminin si tenangwa paimua.”
24 Deus é Espírito, e é necessário que os seus adoradores o adorem em espírito e em verdade.
25 Dungure abal i ka iru di Yesu tongwa, “God konagi erungwa yal Mesaya mile, yalini kaan ta Kirisito, unangwa pirebinwa. Unangwa kal para main di maribe ere na tenamua.”
25 A mulher respondeu: — Eu sei que virá o Messias, chamado Cristo. Quando ele vier, nos anunciará todas as coisas.
26 Dungure Yesu ka iru dungwa, “I na bole ka di milebilgire, i yal ta kan dinga i, na yal iray miliwa.”
26 Então Jesus disse:
27 Di milungwa kaun i, Yesu gawlima kobe ere urere Yesu abalini bole ka di milungwa kane buul kunungwa. Buul kunimba, “Takal irala di pirine?” ka iru di abal terala di pirimba, ka ta di tekungwa. Te “Tameran ka di abalini tene?” Ka iru di Yesu terala di pirimba, gawlima kobe para ka iru ta di tekungwa.
27 Naquele momento, chegaram os discípulos de Jesus e se admiraram ao vê-lo falando com uma mulher. Mas nenhum deles perguntou: “O que você está querendo?” Ou: “Por que o senhor está falando com ela?”
28 Ena abal i nil kulungwa mugu i pisere kwi ere ogin ain pire ka iru di ibal kobe tongwa,
28 Quanto à mulher, deixou o seu cântaro, foi à cidade e disse ao povo:
29 “Na kalkan para erebinga main iray, yal ta di maribe ere na tomia, ena yal i kanana wo. Yalini Kirisito milim mo?”
29 — Venham comigo e vejam um homem que me disse tudo o que eu já fiz. Não seria ele, por acaso, o Cristo?
30 Dungure ena ibal kobe ogin ain milungwa pisere pi Yesu milungwa gul ungwa.
30 Então saíram da cidade e foram até onde Jesus estava.
31 Ena abal i ogin ain milungwa kaun gawl ima kobe kawan dire iru di Yesu tongwa, “Ka nil si tongwa yalo, i komina no mo.”
31 Enquanto isso, os discípulos pediam a Jesus, dizendo: — Mestre, coma!
32 Dimba Yesu en, dire di bile dire iru dungwa, “Na neralga komina main ta dimba, i ta kane pol sikinwa.”
32 Mas ele lhes disse:
33 Dimia ena gawlima kobe inin mile ka diria ere iru dungwa, “Yalini nenangwa komina ibal ta yuu tom mo?”
33 Então os discípulos começaram a dizer entre si: — Será que alguém lhe trouxe algo para comer?
34 Dungure Yesu ka iru di gawlima kobe tongwa, “Na inan komina main iwe, na nusi ime erungwa yal ka dungwa mere wiina ere terere, te ‘Konagi ero,’ di na tongwa mere, ere wei siralwa.”
34 Jesus lhes declarou:
35 Dire Yesu ainere iru dungwa, “‘Komina yaalebingire, ba sui sui wei sinangure bulabinwa,’ dire i yal kobe kamin kaun iru di paale dinba, na ka iru di i teiwa. Ibal kobe umia, i kane koli ero. Baan araway suul milekenangure, ibalin kobe malia pire gi di na tenamua.
35 Vocês não dizem que ainda faltam quatro meses até a colheita? Eu, porém, lhes digo: Levantem os olhos e vejam os campos, pois estão maduros para a colheita.
36 Ibal kobe pire gi di na tenama dire, ka main konagi erungwa ibal tobe tobingire, inamua. Te pire gi di na tongwa ibalin kobi, mile painangwal painamua. Ka main milin sigilungwa ibal, te ka main konagi erungwa ibal para wai pire mile miriin painamua.
36 Quem colhe recebe desde já a recompensa e ajunta o seu fruto para a vida eterna, para que se alegrem ao mesmo tempo o que semeia e o que colhe.
37 Iru ere paimia, ena i ibal kobe mile, ‘Yal ta komina yaalungure te yal ta bulemua,’ di tenga, malia kawen di tenwa.
37 Pois, no caso, é verdadeiro o ditado: “Um é o que semeia, outro é o que colhe.”
38 Ka main milin ta yaalekinga ai, na i nusi eriwa. Nusi eregire, ibal kobe pire gi di na tenama dire, i ka main konagi erina, ena ka main milin yaalungwa ibal kobe aa ki di i tomua.”
38 Eu os enviei a colher o que vocês não semearam; outros trabalharam, e vocês aproveitaram o trabalho deles.
39 Ena Sameria abal iray mile, “Na kalkan para eriga main iray, yalini di maribe eremua,” dungwa ena ogu ai iray Sameria ibal binanbile pire gi di Yesu tongwa.
39 Muitos samaritanos daquela cidade creram em Jesus, por causa do testemunho da mulher, que tinha dito: “Ele me disse tudo o que eu já fiz.”
40 Tomia ena Sameria ibalin kobi u Yesu milungwa gul u bawa dire, “Na bole para milo,” kawan dire di Yesu tongure, ena yalini are kaun sutan ibalin kobi bole para milungwa.
40 Quando, pois, os samaritanos foram até Jesus, pediram-lhe que permanecesse com eles; e Jesus ficou ali dois dias.
41 Yesu ka di ibal kobe tomia, ena ibal kobe binanbile ama pire gi di yalini tongwa.
41 Muitos outros creram nele, por causa da palavra de Jesus.
42 Tere ka iru di abal iray tongwa, “Goma ka di na tenga pire gi di yalini tobinba, malia yalini inin ka di na ibal kobe na tongwa pire gi dire, te yalini gariba ibal aa ki di tongure, sigare kule u wai ongwa yal milungwa, na para kanebinwa,” dire iru dungwa.
42 E diziam à mulher: — Agora não é mais por causa do que você falou que nós cremos, mas porque nós mesmos ouvimos, e sabemos que este é verdadeiramente o Salvador do mundo.
43 Ena are kaun sutan i wei sungure, Yesu ai i piserere pi Galili gariba gul ongwa.
43 Passados dois dias, Jesus saiu dali e foi para a Galileia.
44 “Ka kebe yal inin garibanin pire yebe tekimba, gariba baan ta ibal pire yebe ere tongwa paamua,” dire Yesu inin ka iru dimia, ena ere Galili gariba gul ongwa.
44 Porque o próprio Jesus testemunhou que um profeta não tem honra na sua própria terra.
45 Pirere u bawa dungure, Galili ibal kobe aa te wai ere yalini tongwa. Ibalin kobe komina bil nongwa, erin kaun kaan Pasoba, Yerusalem para pirere Yesu ain iray kalkan i maribe erungwa kanemia, ena aa te wai ere yalini tongwa.
45 Assim, quando chegou à Galileia, os galileus o receberam, porque viram todas as coisas que Jesus tinha feito em Jerusalém, por ocasião da festa, à qual eles também tinham comparecido.
46 Ena Yesu pi Galili gariba gul gariba ta kaan Kena kwi ongwa. Goma Yesu gariba i mile, nil wo kwi erungwa u wain nil kol ongwa, iru erungwa. Orom gabman yal singaba ta Kapanaum ain milungure, yalini wan nibil ere milungwa.
46 Jesus foi outra vez a Caná da Galileia, onde tinha transformado água em vinho. E havia ali um oficial do rei, cujo filho estava doente em Cafarnaum.
47 “Yesu Yudia gariba gul pisere kwi ere Galili gariba gul umua,” dungure yal singaba iray pirere, yalini Yesu milungwa gul pire kawan dire iru dungwa, “Na wanan nibil bil ere gulala di pai milemia, ena i Kapanaum ure yalini aa te wai ere tenana wo.”
47 Quando ouviu dizer que Jesus tinha vindo da Judeia para a Galileia, foi até ele e pediu-lhe que fosse curar o seu filho, que estava morrendo.
48 Dungure Yesu ka iru di yalini tongwa, “Kal guman kwi dungwa erabingire, i ibal kobe buul kune kanana, ena pire gi dinanba, iru ta kanekinanga, ena pire gi ta dikinanwa.”
48 Então Jesus lhe disse:
49 Dungure yal singaba en, dire iru dungwa, “Yalkuno, na wanan kaya gulala eremia, i kaya wei di ere ime wo.”
49 O oficial pediu mais uma vez: — Senhor, venha, antes que o meu filho morra!
50 Dungure Yesu en dire iru di tongwa, “Ena i ere po. I wanin u wai namua.” Dire Yesu ka iru di tongwa, yalini nomanin si aa gi di pirere ere ongwa.
50 Jesus respondeu: O homem creu na palavra de Jesus e partiu.
51 Pirere yalini kol baan pi paingure, yalini nil konagi ibal kol baan kanere, “I wanin kaya u wai omua,” dungwa.
51 Quando já estava a caminho, os seus servos vieram ao encontro dele, anunciando-lhe que o seu filho estava vivo.
52 Dungure yal singaba mile, “Genawna yalini kwi u wai ome?” sirin bile ibalin kobe tongure, ena ibalin kobe ka iru dungwa, “Erima omale kaun yalini gain gwi simua.”
52 Então perguntou a que horas o seu filho havia se sentido melhor. Informaram: — Ontem, à uma hora da tarde a febre o deixou.
53 Dungwa ena nen iru pirungwa, “Aya, Yesu mile, ‘I wanin u wai namua,’ dungwa kaun wen iray yalini kaya pilaan dimua.” Iru pire dimia ena yalini te enin kobe para pire gi di Yesu tongwa.
53 Com isso, o pai reconheceu que aquela era precisamente a hora em que Jesus tinha dito a ele: “O seu filho vai viver.” E ele e toda a sua casa creram.
54 Yesu Yudia gariba gul pisere ere Galili gariba gul ongwa, kal guman kwi dungwa ta goma erere, te malia ta kwi ama erungwa.
54 Este foi o segundo sinal que Jesus fez, depois de ir da Judeia para a Galileia.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 4, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.