Mateus 11
Fhe Bakɨmen Kaman Kameŋ (GEB) vs NVT
1 Zisas mba bunin mba farasegi 12 thɨgi ŋaara gumgi ga nzuav mbe khɨvgia thugap, mba ŋgu thav, ana mba Gariri fhain ki ŋgui bakɨvin vov, Fhe Bakɨme buni vhuuiŋ bun gumgi gu mbigi ga nzuav rui.
1 Quando Jesus terminou de dar essas instruções a seus doze discípulos, saiu para ensinar e anunciar sua mensagem nas cidades da região.
2 Zon bɨnan kav, ana Krais mbui ŋaari gu bigir kameŋ mbararagiap, ana wo phorga rui gumgi ga sarigim, mbe Zisas han vui.
2 João Batista, que estava na prisão, soube de todas as coisas que o Cristo estava fazendo. Por isso, enviou seus discípulos para perguntarem a Jesus:
3 Ana mbe sarav khaŋ mbe nzuai, “Nde ŋgɨp kha nzambarar Zisasan muuŋgiri, ‘Ndu mba Fhe Bakɨme farasarav sarari zɨr zav mbui gumarame, o nza harigi nen rargɨrie?’ ”
3 “O senhor é aquele que haveria de vir, ou devemos esperar algum outro?”.
4 Mbe mba nzambaren ana muuŋgim, Zisas mbaram mbe ŋgarkarav khaŋ nzuai, “Nde ŋgɨp, kha garav mbararagi bigi nde za nta bun Zon ga suaŋgiri.
4 Jesus respondeu: “Voltem a João e contem a ele o que vocês veem e ouvem:
5 Nde khaŋ ana suaŋri, rɨmgi mbatɨgi gumgi, mbe rɨmgi taagia nzerigim, suira mbatɨgi gumgi, mbe suira taagia nzerigim, mbe thiva rui. Mba ŋkari gu fari goreri rɨmrɨɨ ki gumgi, mbe fhavi taagia nzerigim, mba khuari ŋangi gumgi, mbe taagia buni mbararagi. Mba vhɨzi gumgi, mbe taagia khavim, mba bigi sosuagi gumgi, mbe Fhe Bakɨmen buni vhuuiŋ mbararagi.
5 os cegos veem, os aleijados andam, os leprosos são purificados, os surdos ouvem, os mortos são ressuscitados e as boas-novas são anunciadas aos pobres”.
6 Na gangiap, na khothɨgap thɨga havhargi gumgi, mbe ndikndigɨri.”
6 E disse ainda: “Felizes são aqueles que não se sentem ofendidos por minha causa”.
7 Zisas maaŋ mba Zon phorga rui gumgi ga suaŋgim, mbe taagia vegim, ana Zon ga nzuav mba gumgi gu mbigi ga nzuai, “Nde thagɨna bigɨna ganɨ zav mba gumgi ki fhuv ŋanen vegi? Nde bɨɨŋbɨɨŋ vuruna the rɨgim, nde ana ganɨ zav vegire? Fhuvara.
7 Enquanto os discípulos de João saíam, Jesus começou a falar a respeito dele para as multidões: “Que tipo de homem vocês foram ver no deserto? Um caniço que qualquer brisa agita?
8 Ee, nde thagɨna ganɨ zav vegi? Ee, nde shagi vhuuiŋ guarira shargi guma the ganɨ zav vegire? Fhuvara. Mba shagi vhuuiŋ guarira shari gumgi, mbe ŋgui vhɨrve gari gumgir pani phenin ki.
8 Afinal, o que esperavam ver? Um homem vestido com roupas caras? Não, quem veste roupas caras mora em palácios.
9 Maaŋ muuŋgiap, nde thaŋ nzuav wari vegi? Ee, nde Fhe Bakɨme kamthooŋ guma the ganɨ zav wari vegire? Ahaŋ, ara. Gu guigira nde nzuai, mba Fhe Bakɨme kamthooŋ guma, ana guigira mba harigi Fhe Bakɨmen kamthooŋ gumgi, ana guigira mbe kambarigi.
9 Acaso procuravam um profeta? Sim, ele é mais que profeta.
10 Mba gumara, Fhe Bakɨmen buni vhuuiŋ ki gap ana nzuav khaŋ suaŋgi, ‘Nde mbarara! Gu wo buni vhuuiŋ bun suanga guma the sararim, ana fhara ndu nɨman tɨgɨ ŋgɨrga. Ana ŋgɨp ndu suaŋv tuavar muunga!’
10 João é o homem ao qual as Escrituras se referem quando dizem: ‘Envio meu mensageiro adiante de ti, e ele preparará teu caminho à tua frente!’.
11 Gu guigira nde nzuai, Zon Gumgi Ruai Guma, ana guigara kha nuianan hegi gumgi kambarigi. Fhe Bakɨme wo gumgi gu mbigi garim, mbe ana piin ki. Mbe phorga ki guma the, ana zɨ ki fhu, ana Zon Gumgi Ruai Guma kambarigi.
11 “Eu lhes digo a verdade: de todos os que nasceram de mulher, nenhum é maior que João Batista. E, no entanto, até o menor no reino dos céus é maior que ele.
12 “Ntigem, Zon Gumgi Ruai Guma fhum Fhe Bakɨmen buni vhuuiŋ bun suaŋgi tugen kegap zav, ntigem, ntari ga mbui gumgir ŋkasŋkagi, mbe khaŋ tɨgap ŋkasŋkagiap Fhe Bakɨme piin ki tɨva zɨn vuim, mbe mbarkɨrga simtɨgir mbe ndɨɨi.
12 Desde os dias em que João pregava, o reino dos céus sofre violência, e pessoas violentas o atacam.
13 Fhe Bakɨmen kaathoori gumgi gum Moses suaŋgi tɨvi, nta Fhe Bakɨme wo gumgi gu mbigi ganɨrim, mbe ana piin kɨrga tɨva bun nzuavra kim, Zon Gumgi Ruai Guma zɨgi.
13 Pois, antes de João vir, todos os profetas e a lei de Moisés falavam dos dias de João com grande expectativa,
14 Nde maaŋ muuŋgip, mba buni khothɨgɨ saŋv, nde mbararari. Fhe Bakɨmen buni vhuuiŋ ki gap khaŋ nzuai, Fhe Bakɨmen kamthooŋ guma Iraiza guigira zɨri. Ne Zonra nzuai.
14 e, se vocês estiverem dispostos a aceitar o que eu digo, ele é Elias, aquele que os profetas disseram que viria.
15 Guma khuarani kɨv, ana kha buni mbararari.
15 Quem é capaz de ouvir, ouça com atenção!
16 “Gu ntigem maaŋ muuŋgip, kha tugen ki gumgi gu mbigi mbui tɨvi ga suan saŋv, gu mbe vhunama sɨv ram mbui khesharigi buni suaŋrie? Mbe mba tarire fara muuŋgiap, mbe mba phogi ga vhui ŋanin kav, harigi tarir kaav khaŋ mbe nzuai,
16 “A que posso comparar esta geração? Ela se parece com crianças que brincam na praça. Queixam-se a seus amigos:
17 ‘Nza nde hɨr zav shɨfhɨri ga bim, nde hi fhu. Nza vhɨra nde nzir zav, nza ndaim, nde kora mbuav nzi fhu.’ ”
17 ‘Tocamos flauta, e vocês não dançaram; entoamos lamentos, e vocês não se entristeceram’.
18 Zisas mba bunin mbe nzua vov khaŋ mbe nzuai, “Zon Gumgi Ruai Guma zɨgap, ana mba kɨvgi fhu, ana vhɨra wain pi fhu. Ana mba tɨva mbuim, mbe khaŋ ana nzuai, ‘Ŋina mbatɨk ana vhen ki.’
18 Quando João apareceu, não costumava comer nem beber em público, e vocês disseram: ‘Está possuído por demônio’.
19 Mbe maaŋ ana nzuaim, Fhe Bakɨmen Guma Guar zɨgap, ana mba pav, mbɨ pim, mbe khaŋ ana nzuai, ‘Nde ana ganɨ. Ana mba kɨvgia pav, wain kɨvgia pi guma ma. Ana maaŋ mbuav ŋkɨɨa ndia rui gumgi, ana khurkhuman mbe khuuv, vhɨra tɨvi mbatɨgi ga mbui gumgi, ana vhɨra khurkhuman mbe khuui.’ Mbe maaŋ ana nzuai, ana Fhe Bakɨme ŋaara mbuim, mba ŋaar, mbe ana garim, ana ndɨkndɨk, ana guigira bigɨna guar ma.”
19 O Filho do Homem, por sua vez, come e bebe, e vocês dizem: ‘É comilão e beberrão, amigo de cobradores de impostos e pecadores’. Mas a sabedoria é comprovada pelos resultados que produz”.
20 Zisas maaŋ mbua ruav ŋgui bakɨvi mbarir, ana mirikori vhɨrve ga muuŋgi, mba ŋgui bakɨvin ki gumgi, mbe ndavi domdorgi fhu. Maaŋ muuŋgiap, mba tugar Zisas mba ŋgui bakɨvin ki gumgi gu mbigi ga vhegi.
20 Então Jesus começou a denunciar as cidades onde ele havia feito muitos milagres, pois não tinham se arrependido.
21 Ana mbe vhegap khaŋ mbe nzuai, “Nde Korasin ŋgu bakɨmen ki gumgi gu mbigi, gu guigira nden kora muuŋgi. Nde Betsaida ŋgu bakɨmen ki gumgi gu mbigi vhɨra, gu guigira nden kora muuŋgi. Maaŋ muuŋgiap, guma the Taia gu Saidonan vugap, gu kha nden rɨgar kav mirikori ga muuŋgi fara muuŋgia kake, mba Taia gu Saidonan ki gumgi gu mbigi, mbe fhum ndavi domdorgiap wari wo muuŋgi tɨvi mbatɨgi kora muuŋgiap, shagi gori shargiap, vherɨna ruagiap, piigiap kae.
21 “Que aflição as espera, Corazim e Betsaida! Porque, se nas cidades de Tiro e Sidom tivessem sido realizados os milagres que realizei em vocês, há muito tempo seus habitantes teriam se arrependido e demonstrado isso vestindo panos de saco e jogando cinzas sobre a cabeça.
22 Maaŋ muuŋgiap, gu nde nzuai, Fhe Bakɨme za kha nuianan ki gumgi gu mbigi muuŋgi tɨvi mbatɨgi ga suaŋv mbe suan zav sarigi tugar, nde ndirga simtɨgi, nta guigira Taia gu Saidonan ki gumgi gu mbigi ndirga simtɨgi kambararga.
22 Eu lhes digo que, no dia do juízo, Tiro e Sidom serão tratadas com menos rigor que vocês.
23 Nde Kaperneaman ki ntɨɨri, nde ndɨkndɨgɨ, mbe guigira nde zɨri vun fegɨp Hevenan ndarga thi? Zakɨra fhuvara! Mbe za nde mbevarim, nde za ŋgirɨp, mba vhɨzgi gumgi ki ŋgu kambarav, mbar ŋgirgɨrga. Guma the maaŋ muuŋgip ŋgɨp Sodom ŋgun gu kha nde han kav muuŋgi mirikori fara muuŋgi mirikori tharir muuŋgirga, Sodom ŋgu, ana kɨrga.
23 “E você, Cafarnaum, será elevada até o céu? Não, descerá até o lugar dos mortos. Porque, se na cidade de Sodoma tivessem sido realizados os milagres que realizei em você, ela estaria de pé ainda hoje.
24 Maaŋ muuŋgiap, gu nde nzuai, Fhe Bakɨme kha nuianan ki gumgi gu mbigi muuŋgi tɨvi mbatɨgi ga suaŋv mbe suanga tugar, nden hɨrga simtɨgi nta guigira Sodomin hɨrga simtɨgi kambararga.”
24 Eu lhe digo que, no dia do juízo, Sodoma será tratada com menos rigor que você”.
25 Zisas mba tugen mbe nzua vov khaŋ mbe nzuai, “Fhe, ndu Heven gu nuiana gari guma bakɨme ma. Gu khueŋ nzuav ndun ndikndigi. Ndu kha bigir bigi kaŋgiap ndɨkndɨgi vhuuiŋ ki gumgi, ndu ntan mbe vhagiap, ntan bigi kaŋgi fhup gumgi, ndu ntan mbe khɨvigi.
25 Naquela ocasião, Jesus orou da seguinte maneira: “Pai, Senhor dos céus e da terra, eu te agradeço porque escondeste estas coisas dos que se consideram sábios e instruídos e as revelaste aos que são como crianças.
26 Ahaŋ, Fhe, ndu wo vuzvugara zɨn vov mba tɨva muuŋgi.”
26 Sim, Pai, foi do teu agrado fazê-lo assim.
27 Zisas mba buni nzua vov khaŋ nzuai, “Nan Ndia, ana za mba bigir na farve khɨngi. Guma the, ana Kama kaŋgi fhuvara. Ana Ndia nduara, ana kaŋgi. Ndia vhɨra, guma the ana kaŋgi fhuvara. Kam nduara ana kaŋgiap, Kam nduara, ana mba khɨvigi gumgi, mbera ana Ndia kaŋgi.
27 “Meu Pai me confiou todas as coisas. Ninguém conhece verdadeiramente o Filho, a não ser o Pai, e ninguém conhece verdadeiramente o Pai, a não ser o Filho e aqueles a quem o Filho escolhe revelá-lo.
28 “Nde ntigem guigira ŋaara mbatɨga mbuav simtɨgi baikɨvi ndi gumgi, nde na han zɨrim, gu vhuksur nden nɨɨnga.
28 “Venham a mim todos vocês que estão cansados e sobrecarregados, e eu lhes darei descanso.
29 Nde na han zɨv, na kaŋgip, na buni zɨn ŋgɨp, na piin kɨri. Gu nde ganɨnga. Nde na kaŋgiri, gu khaŋ mbui. Gu mbarara gumgi garav, tɨvar vhuuŋra mbe mbuav, gu vhɨra wo zɨ ndiv vun fi fhu. Gu guigira wo mbevi. Maaŋ muuŋgiap, bigi thari simtɨgir nden nɨɨŋgirga fhu, nde vhuksurga.
29 Tomem sobre vocês o meu jugo. Deixem que eu lhes ensine, pois sou manso e humilde de coração, e encontrarão descanso para a alma.
30 Gu nde nzuai kameŋ nden kurarga, ne pim simtɨgar nde nɨɨnga fhu.”
30 Meu jugo é fácil de carregar, e o fardo que lhes dou é leve”.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 11, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.