Atos 14
Raraŋ Aetaniacna Kam Wembaŋ Laŋ (GAI) vs NVI
1 Mon Aikoniam auŋ aniaca Polapa Banambas, maniŋa an auŋ aniacna inikca mbukca an nandmo, maniŋa Antiok auŋ ndeacatke, mbopatna kambta kirarir koinda, maniŋa Aikoniamnandmo Iudananta mimitpac aŋgɨrena kacna inikca taŋga mbukca, minmo an kambta mɨniŋ koind topri, na Iudanaŋgepapa Iudana meikramtaɨr wanaiŋnanda mina wɨt toco, mina muruŋa marɨpacat.
1 Em Icônio, Paulo e Barnabé, como de costume, foram à sinagoga judaica. Ali falaram de tal modo que veio a crer grande multidão de judeus e gentios.
2 Ri, Iudana meikramtaɨr ndeida Iesusmo rɨpac ŋgocor, mina ŋgepca Iudana meikramtaɨr wanaiŋnanta ndeidta iroar inkarca moa ŋgepca, mina iroar ŋgorik aŋgɨca ŋgepca, an Iesusa rɨpacrena laiplacarmo maipuŋgat.
2 Mas os judeus que se tinham recusado a crer incitaram os gentios e irritaram-lhes os ânimos contra os irmãos.
3 Ri, Polapa Banambas, maniŋa Aikoniam auŋna inikmo kɨdrɨk rocot ŋgoinna, maniŋa an ndeacri, na maniŋa Kacoot Iesusna kakadmaina kam wembaŋ laŋ wiwiti nake, rugutta mo ŋgocor, maniŋa ainda morina. Na Kacoot Iesusa maniŋmo ŋgagatracara momona gargar neaŋga, maniŋa ainta ŋgagatracar ndeid tɨkca malaruat. Na an tɨpna kirara Kacoot Iesusa maniŋ mbuŋa meikramtaɨra wandacatna. Na an kambca maniŋa mboprenanna, anna paparua wanaiŋ, anna gidik, gidik ŋgoin.
3 Paulo e Barnabé passaram bastante tempo ali, falando corajosamente do Senhor, que confirmava a mensagem de sua graça realizando sinais e maravilhas pelas mãos deles.
4 Aintik an auŋ aniacna meikramtaɨra, titaca tumbun mbuniŋ mamoat. Ndeida Iudananda raŋgaiatke, ndeida an up aŋgɨrena ramootniŋ maraŋgaiat.
4 O povo da cidade ficou dividido: alguns estavam a favor dos judeus, outros a favor dos apóstolos.
5 Ainda moatke, iŋmbaia Iudanandapa Iudana meikramtaɨr wanaiŋnandap mina ŋgepca ndorita ramtaɨr paŋaindap tɨkca, kam leaca mina Polapa Banambasmo tɨp ŋgoreaca moca, maniŋmo watur puŋga rɨŋ menacna mori.
5 Formou-se uma conspiração de gentios e judeus, juntamente com os seus líderes, para maltratá-los e apedrejá-los.
6 Karica Polapa Banambasmo an meikramtaɨra maniŋmo ainda mona moatna kamma, maniŋa anna waracatke, maniŋa kɨpcarica Likonia pitrik aniacna auŋniŋ Listaraapa Derbeapa an inikna auŋemb mataŋgat.
6 Quando eles souberam disso, fugiram para as cidades licaônicas de Listra e Derbe, e seus arredores,
7 Ri, maniŋa an auŋemb motocmo an kam wembaŋ laŋna kam anmo wiwitia mbopca mataŋri.
7 onde continuaram a pregar as boas novas.
8 Ri, Listara auŋna inikna ramoot ianna, mana aemma manmo ainda mɨratna, na ma mooŋnuoc tekernoc ndeacri, mana ortɨmbɨkniŋa menaca ma mba ŋgepca taŋrenanna.
8 Em Listra havia um homem paralítico dos pés, aleijado desde o nascimento, que vivia ali sentado e nunca tinha andado.
9 Ri, an ramootta Pola wiwitirina kamma, ma waraca eacri, na Pola an ramoot ŋgoinna watna taŋna malamŋiat, an ramootta ma rɨpacrina Raraŋ Aetaniaca ma manmo moi laŋa monande.
9 Ele ouvira Paulo falar. Quando Paulo olhou diretamente para ele e viu que o homem tinha fé para ser curado,
10 Aintik Pola kam aniac ŋgoin keca an ramootmo aindopatna, “U ŋgepca ndona ortɨmbɨkniŋ mbuŋa wɨtɨk.” Ri, an ramootta putrikica ŋgepca wɨtɨkca ndona ortɨmbɨkniŋ mbuŋ mataŋri.
10 disse em alta voz: "Levante-se! Fique de pé! " Com isso, o homem deu um salto e começou a andar.
11 Ri, meikramtaɨrta tumbunna Polna moatna ŋgagatraca watca, mina Likoniana kamb mbuŋa gaindopatna, “Mandeaca mɨrpembraraiŋga ramootna kirarir toca moca, ai ndambuŋ mairikri!”
11 Ao ver o que Paulo fizera, a multidão começou a gritar em língua licaônica: "Os deuses desceram até nós em forma humana! "
12 Ri, an meikramtaɨra ŋgepca Banambasmo i Sus maacat, na Pol tikca ma kam ndopna ramoot ian, aintik mina manmo i Ermes matɨkat.
12 A Barnabé chamavam Zeus e a Paulo Hermes, porque era ele quem trazia a palavra.
13 Na mɨrɨpraraŋ Sus, mana mbendeina kaca an auŋ aniacna wuocna tɨŋ roumbmo raekmbai ndeacri, an kacna ŋginaŋa morina taup ndamootapa, meikramtaɨra ŋgepca bulmakao ramooteniŋapa witacatna kokocarap aŋgɨca, mina ndorimo taŋga Polapa Banambasmo an mbuŋa gɨmbamba mo ndopca mamori.
13 O sacerdote de Zeus, cujo templo ficava diante da cidade, trouxe bois e coroas de flores à porta da cidade, porque ele e a multidão queriam oferecer-lhes sacrifícios.
14 Ainda moca, maniŋa an kam mbaracatke, maniŋa ŋgepca ndoniŋna tik ŋgapaocniŋ wɨŋga titaca, maniŋa ootta taŋga an meikramtaɨrta tumbunna inikca mbukca, minmo kam aniac keca gaind mambopat,
14 Ouvindo isso, os apóstolos Barnabé e Paulo rasgaram as roupas e correram para o meio da multidão, gritando:
15 “Min ramtaɨr, kaina moca ne aŋmo ainda mona moek? Aŋ toco ramootniŋ, aŋga nena kirar. Na aŋga nenmo gan kam wembaŋ laŋna kammo gainda wiwitinande, ne an mɨrpembraraiŋta reikmo kai raŋgai teac, ne iroar inkar ŋgetrikica tamuŋna Raraŋ Aetaniaca raŋgai, an Raraŋ Aetaniac, ma iarwarna eteacna watapna Raraŋ Aetaniac. Na an Raraŋ Aetaniac, ma ndo ma gan tiacarpaikapa riac tamuŋapa macaitapa mina inik ndeacrena reac, reaca moatna Raraŋ Aetaniac.
15 "Homens, por que vocês estão fazendo isso? Nós também somos humanos como vocês. Estamos trazendo boas novas para vocês, dizendo-lhes que se afastem dessas coisas vãs e se voltem para o Deus vivo, que fez o céu, a terra, o mar e tudo o que neles há.
16 Gidik, atuna nicar ŋgamrirta mɨnna gan tiacarpaikna pitrik waŋgorta meikramtaɨra, Raraŋ Aetaniaca minmo wattacarica, mina ndorita toŋtoŋgara taŋgatna.
16 No passado ele permitiu que todas as nações seguissem os seus próprios caminhos.
17 Ri, Raraŋ Aetaniac, ma minmo mba iŋgorocatke. Wanaiŋ ŋgoin. Ma minmo ndo nagaracna moca, ma minmo memetmbaca ma minmo opotaca morina. Ri, ma nemo puk watcarica pukca riac tamuŋ ndiŋa rapaca irikri, nena warɨŋembta amta reikca moa gaca, nena amta reikca mɨn ŋgoin ndeacrina, na ne an amba gautpemb putuca toŋtoŋ ŋgoin maeacat.”
17 Contudo, não ficou sem testemunho: mostrou sua bondade, dando-lhes chuva do céu e colheitas no tempo certo, concedendo-lhes sustento com fartura e enchendo de alegria os seus corações".
18 Na maniŋa minmo an kam ndopacarica, maniŋa minmo ŋarikca ndoniŋmo gɨmbamba mo narica, minmo makɨracri.
18 Apesar dessas palavras, eles tiveram dificuldade para impedir que a multidão lhes oferecesse sacrifícios.
19 Na iŋmbaia Iudana meikramtaɨr ndeida, auŋ aniacniŋnan, Antiokapa Aikoniamna inik ndeacrina, mina kɨpca an meikramtaɨrmo moa mina iroar ŋgetrikica, mina Polmo ndorita puŋndamoot mamoat. Ainda moca mina ŋgepca Polmo watur puŋga rɨŋga ŋgocraica, anmo mamo memenac ndopca, mana waɨrmo wɨŋga larua an auŋna wuocna raekmbaia tɨkcamacariat.
19 Então alguns judeus chegaram de Antioquia e de Icônio e mudaram o ânimo das multidões. Apedrejaram Paulo e o arrastaram para fora da cidade, pensando que estivesse morto.
20 Ri, Iesusna iŋa raŋgairena meikramtaɨra eacrenanna, taŋga Polna waɨrmo paria wɨtɨkca maica eacrinanna, Pola mac nda patrɨkiakeca ŋgepca an auŋna inik mac mambukat. Na iŋmbaina ra, ma Banambasap aŋgɨca maniŋa ŋgepca Derbe auŋ mataŋgat.
20 Mas quando os discípulos se ajuntaram em volta de Paulo, ele se levantou e voltou à cidade. No dia seguinte, ele e Barnabé partiram para Derbe.
21 Karica maniŋa Derbe auŋna meikramtaɨrmo kam wembaŋ laŋna kammo minmo wiwitia taŋga, maniŋa anna meikramtaɨr wɨt aniacna iroara moa ŋgepca, mina iroar ŋgetrikica mina Iesusna iŋa raŋgairena meikramtaɨr malaruat. Ri, maniŋa Listaraapa Aikoniammapa Antiok mac nda mataŋgat.
21 Eles pregaram as boas novas naquela cidade e fizeram muitos discípulos. Então voltaram para Listra, Icônio e Antioquia,
22 Na maniŋa an Iesusna iŋa raŋgairena meikramtaɨrta iroara moi paŋpaiŋina moca, maniŋa minmo kam gargara aindopatna, “Aia Iesusa rɨpacrena meikramtaɨr, aia matau wɨtɨk paŋpaiŋi, aia Raraŋ Aetaniacna bubuoca mbuknande. Anna outmbaica aia makukar anikta inikca mbuknande.”
22 fortalecendo os discípulos e encorajando-os a permanecer na fé, dizendo: "É necessário que passemos por muitas tribulações para entrarmos no Reino de Deus".
23 Karica maniŋa ŋgepca mina Iesusna rɨtɨpaikta meikramtaɨrta tumnambta ramtaɨr paŋaind ndeid larapacna moca, maniŋa amna reac wariraca maniŋa mambendeiat, maniŋa ainda moatnanna, maniŋa an Kacootta rɨpacatna ramtaɨrmo aŋgɨra Kacootna par matɨkat.
23 Paulo e Barnabé designaram-lhes presbíteros em cada igreja; tendo orado e jejuado, eles os encomendaram ao Senhor, em quem haviam confiado.
24 Na Polapa Banambas, maniŋa taŋga Pisidiana pitrikna rɨkndiŋa taŋga Pampiliana pitrik malaruat.
24 Passando pela Pisídia, chegaram à Panfília
25 Karica maniŋa ŋgepca Kacootna kam wembaŋ laŋna kammo, Perga auŋa tɨkca wiwitia mbopacarica, iŋmbaia maniŋa mac nda irikca Atalia auŋ malarucat.
25 e, tendo pregado a palavra em Perge, desceram para Atália.
26 Karica maniŋa anna tɨkca laŋgum naŋgabukca Antiok auŋ aniac mac nda mataŋgat. Na ŋgaua an auŋnanna Iesusa rɨpacatna meikramtaɨr, mina maniŋmo an aiŋa mo ndopca aŋgɨra Raraŋ Aetaniacna para tɨkca, mbagɨrica maniŋa an aiŋa moa taŋri, na Raraŋ Aetaniaca maniŋmo wawara taŋ, taŋga maniŋ an aiŋmo korwiatna mbatca, maniŋa Antiok mac nda makɨpat.
26 De Atália navegaram de volta a Antioquia, onde tinham sido recomendados à graça de Deus para a missão que agora haviam completado.
27 Ainda moca maniŋa Antiok auŋ ndaruca eacatke, maniŋa anna Iesusna rɨtɨpaikta meikramtaɨrta tumbun aŋgɨra punica, minmo Raraŋ Aetaniaca maniŋap morina reikta nininimo maniŋa minmo aind maniniat, “Raraŋ Aetaniac, ma taupca moca an kam wembaŋ laŋa Iudana meikramtaɨr wanaiŋnanta tambuŋa mbukca, mina marɨpacat.”
27 Chegando ali, reuniram a igreja e relataram tudo o que Deus tinha feito por meio deles e como abrira a porta da fé aos gentios.
28 Ri, maniŋa an Iesusna iŋa raŋgairena meikramtaɨrapmo, kɨdrɨk rocot ŋgoinna maniŋa minapmo an Antiok auŋ aniac maeacat.
28 E ficaram ali muito tempo com os discípulos.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Atos 14, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.