Marcos 7
Chaʼ tsoʼo nu nchcuiʼ jiʼi̱ Jesucristo nu xuʼna na (CTANT) vs NVT
1 Loꞌo liꞌ ndyalaa sca taju nguꞌ fariseo, ndyaꞌa̱ nguꞌ loꞌo xi mstru nu ncluꞌu chaꞌ joꞌó neꞌ laa nde quichi̱ Jerusalén. Lijya̱ nguꞌ ca su ndu̱ Jesús.
1 Certo dia, alguns fariseus e mestres da lei chegaram de Jerusalém para ver Jesus.
2 Ndube tiꞌ nguꞌ biꞌ, chaꞌ ntsuꞌu nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ Jesús nu ndacu tyaja masi bilya tyaati̱ yaꞌ nguꞌ ñiꞌya̱ loꞌo ncluꞌu mstru chaꞌ joꞌó jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ cuaꞌni nguꞌ.
2 Observaram que alguns de seus discípulos comiam sua refeição com as mãos impuras, ou seja, sem lavá-las.
3 (Nu nguꞌ fariseo, loꞌo juaꞌa̱ lcaa tyaꞌa nguꞌ judío ni, ná cacu nguꞌ si bilya tyaati̱ tsoꞌo yaꞌ nguꞌ ñiꞌya̱ nu nguscua jyoꞌo cusuꞌ saꞌni la chaꞌ cuaꞌni nguꞌ.
3 (Pois todos os judeus, sobretudo os fariseus, não comem sem antes lavar cuidadosamente as mãos, como exige a tradição dos líderes religiosos.
4 Loꞌo tsaa nguꞌ lcayaꞌ cuiꞌya nguꞌ sca na cacu nguꞌ, tya̱a̱ loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ toniꞌi̱ liꞌ; pana ná ntsuꞌu chacuayáꞌ cacu nguꞌ jiꞌi̱ si bilya cuaꞌni lubii nguꞌ jiꞌi̱ tyucui ñaꞌa̱ nguꞌ. Quiñaꞌa̱ tsa cña tacati juaꞌa̱ cua nguluꞌu jyoꞌo cusuꞌ jiꞌi̱ nguꞌ judío chaꞌ cuaꞌni nguꞌ; ñiꞌya̱ nu tyaati̱ tasa jiꞌi̱ nguꞌ, ñiꞌya̱ nu tyaati̱ castyu, ñiꞌya̱ nu tyaati̱ quityu̱ꞌ chcua̱, ñiꞌya̱ nu tyaati̱ caꞌña, chaꞌ caca lubii scaa na biꞌ cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, ngua tiꞌ nguꞌ.)
4 Quando chegam do mercado, não comem coisa alguma sem antes mergulhar as mãos em água. Essa é apenas uma das muitas tradições às quais se apegam, como a lavagem de copos, jarras e panelas. )
5 Biꞌ chaꞌ ndiꞌya̱ nchcuane nguꞌ jiꞌi̱ Jesús liꞌ, nu nguꞌ fariseo biꞌ loꞌo mstru chaꞌ joꞌó biꞌ ni:
5 Então os fariseus e mestres da lei lhe perguntaram: “Por que seus discípulos não seguem a tradição dos líderes religiosos? Eles comem sem antes realizar a cerimônia de lavar as mãos!”.
6 Liꞌ nguxacui̱ Jesús chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ:
6 Jesus respondeu: “Hipócritas! Isaías tinha razão quando profetizou a seu respeito, pois escreveu: ‘Este povo me honra com os lábios, mas o coração está longe de mim.
7 Na cuiñi tsa nguꞌ re; nacui̱ nguꞌ chaꞌ ndyuꞌni tlyu nguꞌ ꞌna,
7 Sua adoração é uma farsa, pois ensinam doutrinas humanas como se fossem mandamentos de Deus’.
8 Ná ndube tiꞌ cuꞌma̱ ñiꞌya̱ nu ngulo ycuiꞌ Ndyosi cña jiꞌi̱ ñati̱ chalyuu; jiꞌi̱ cña nu nguluꞌu jyoꞌo cusuꞌ jiꞌna, biꞌ ti cña ndaquiyaꞌ ma̱ jiꞌi̱ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ.
8 Vocês desprezam a lei de Deus e a substituem por sua própria tradição”.
9 Loꞌo liꞌ xaꞌ nchcuiꞌ yu loꞌo nguꞌ biꞌ:
9 Disse ainda: “Vocês se esquivam com habilidade da lei de Deus para se apegar à sua própria tradição.
10 ¿Ha ná ntsuꞌu tiꞌ ma̱ chaꞌ nu nchcuiꞌ jyoꞌo Moisés cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo ñati̱ saꞌni? “Tucuá ma̱ chaꞌ nu nchcuiꞌ sti ma̱, chaꞌ nu nchcuiꞌ xtyaꞌa̱ ma̱”, nacui̱ Ni. “Si chcuiꞌ ma̱ chaꞌ cuxi jiꞌi̱ sti ma̱ jiꞌi̱ xtyaꞌa̱ ma̱, ntsuꞌu chaꞌ cujuii nguꞌ jiꞌi̱ ma̱ liꞌ”, nacui̱ Ni.
10 Por exemplo, Moisés deu esta lei: ‘Honre seu pai e sua mãe’ e ‘Quem insultar seu pai ou sua mãe será executado’.
11 Pana cuxi tsa chaꞌ nu nchcuiꞌ cuꞌma̱. Na nclyuꞌu ma̱ jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ tsoꞌo laca si chcuiꞌ sca ñati̱ loꞌo sti nguꞌ loꞌo xtyaꞌa̱ nguꞌ ndiꞌya̱: “Ngaꞌaa caca ꞌna xtyucua naꞌ jiꞌi̱ ma̱, chaꞌ Corbán laca lcaa chaꞌ nu ta naꞌ jiꞌi̱ ma̱ nquichaꞌ”. (Corbán ni, ndiꞌya̱ ntiꞌ ñacui̱ chaꞌ biꞌ chaꞌcña jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ: sca na nu cua nda nguꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi.)
11 Vocês, porém, ensinam que alguém pode dizer a seus pais: ‘Não posso ajudá-los. Jurei entregar como oferta a Deus aquilo que eu teria dado a vocês’.
12 Ngaꞌaa nda ma̱ chacuayáꞌ chaꞌ xtyucua nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ sti nguꞌ jiꞌi̱ xtyaꞌa̱ nguꞌ liꞌ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ―.
12 Com isso, desobrigam as pessoas de cuidarem dos pais,
13 Ná tsoꞌo laca loꞌo nclyuꞌu ma̱ juaꞌa̱. Ngaꞌaa ndaquiyaꞌ ma̱ jiꞌi̱ cña nu ngulo ycuiꞌ Ndyosi jiꞌna, si juaꞌa̱ culuꞌu ma̱ jiꞌi̱ nguꞌ; lye la ndaquiyaꞌ ma̱ jiꞌi̱ chaꞌ nu nda jyoꞌo cusuꞌ loꞌo ma̱. Loꞌo juaꞌa̱ quiñaꞌa̱ tsa xaꞌ la chaꞌ cuxi nduꞌni ma̱ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ.
13 anulando a palavra de Deus a fim de transmitir sua própria tradição. E esse é apenas um exemplo entre muitos outros”.
14 Ngua chaca quiyaꞌ ngusiꞌya Jesús jiꞌi̱ quiñaꞌa̱ tsa ñati̱ nu lcaꞌa̱ jiꞌi̱ chaꞌ ca̱a̱ nguꞌ cacua la xi.
14 Jesus chamou a multidão para perto de si e disse: “Ouçam, todos vocês, e procurem entender.
15 Ná ntsuꞌu na ndacu nguꞌ nu cuaꞌni chaꞌ caca cuxi tyiquee nguꞌ ―nacui̱ yu―. Loꞌo nchcuiꞌ nguꞌ sca chaꞌ, loꞌo ndyuꞌni nguꞌ sca cña, juaꞌa̱ caca cuayáꞌ tiꞌ na si cuxi tyiquee nguꞌ biꞌ.
15 Não é o que entra no corpo que os contamina; vocês se contaminam com o que sai do coração.
16 Lcaa ma̱ nu ntiꞌ cuna ma̱, cuaꞌa̱ jyaca̱ tsoꞌo ma̱ jiꞌi̱ chaꞌ biꞌ juani ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ.
16 Quem tem ouvidos para ouvir, ouça com atenção!”.
17 Loꞌo ca tiyaꞌ la, liꞌ ndyatí̱ Jesús ndyaa neꞌ sca niꞌi̱. Ndyanu nu quiñaꞌa̱ ñati̱ biꞌ nde liyaꞌ ti. Loꞌo liꞌ nchcuane nu nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱, ñiꞌya̱ ndyuꞌu chaꞌ jiꞌi̱ cui̱i̱ nu nda ca ti yu.
17 Então Jesus entrou numa casa para se afastar da multidão, e seus discípulos lhe perguntaram o que ele queria dizer com a parábola que havia acabado de contar.
18 ―¿Ha loꞌo cuꞌma̱ ná ngua cuayáꞌ tiꞌ ma̱ chaꞌ biꞌ? ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ liꞌ―. ¿Ha ná jlo tiꞌ ma̱ chaꞌ siꞌi na nu cacu na laca nu cuaꞌni chaꞌ caca cuxi tyiquee na? Ná taca.
18 “Vocês também ainda não entendem?”, perguntou. “Não percebem que a comida que entra no corpo não pode contaminá-los?
19 Loꞌo cacu na sca na, liꞌ tyatí̱ biꞌ nde tyuu tuꞌba na, ca tiꞌi̱ biꞌ nde neꞌ na liꞌ; loꞌo tsaa na liyaꞌ tye lyiji chaꞌ jiꞌi̱ liꞌ ―nacui̱ Jesús.
19 O alimento não vai para o coração, mas apenas passa pelo estômago e vai parar no esgoto.” (Ao dizer isso, declarou que todo tipo de comida é aceitável.)
20 Tya nchcuiꞌ la Jesús loꞌo nguꞌ biꞌ liꞌ:
20 Em seguida, acrescentou: “Aquilo que vem de dentro é que os contamina.
21 Si chañi chaꞌ ntsuꞌu chaꞌ cuxi neꞌ cresiya jiꞌi̱ ñati̱, quiñaꞌa̱ tsa chaꞌ cuxi taca cuaꞌni ñati̱ biꞌ liꞌ: masi culacua cuxi tiꞌ nguꞌ, masi cuaꞌni subaꞌ nguꞌ loꞌo xaꞌ ñati̱, masi tyuꞌu chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ loꞌo clyoꞌo xaꞌ ñati̱, masi cujuii nguꞌ jiꞌi̱ tyaꞌa nguꞌ,
21 Pois, de dentro, do coração da pessoa, vêm maus pensamentos, imoralidade sexual, roubo, homicídio,
22 masi nguꞌ cuaana caca nguꞌ, masi tyacui tiꞌ nguꞌ jiꞌi̱ sca na nu ntsuꞌu jiꞌi̱ xaꞌ ñati̱, masi caca lyaꞌ tiꞌ nguꞌ jiꞌi̱ xaꞌ ñati̱, masi tucua chaꞌ tyuꞌu tyiquee nguꞌ, masi subaꞌ tsa cuaꞌni nguꞌ, masi caca liyeꞌ tiꞌ nguꞌ, masi cuentyu tsa caca nguꞌ, masi caca tyixi tsa tuꞌba nguꞌ, masi ná cube tiꞌ nguꞌ tsiyaꞌ ti.
22 adultério, cobiça, perversidade, engano, paixões carnais, inveja, calúnias, orgulho e insensatez.
23 Na cua ntsuꞌu tyiquee ñati̱ jiꞌi̱ lcaa chaꞌ cuxi biꞌ, biꞌ chaꞌ ndiya tiꞌ nguꞌ cuaꞌni nguꞌ jiꞌi̱. Biꞌ laca chaꞌ nu nduꞌni chaꞌ ná lubii cresiya jiꞌi̱ ñati̱ chalyuu.
23 Todas essas coisas desprezíveis vêm de dentro; são elas que os contaminam”.
24 Loꞌo liꞌ nduꞌu Jesús ndyaa tyijyuꞌ nde loyuu su cuentya quichi̱ Sidón, nde su cuentya quichi̱ Tiro liꞌ. Ngua tiꞌ yu chaꞌ tyanu yu sca neꞌ niꞌi̱ cuaana ti cajua; pana ná ngua jiꞌi̱, chaꞌ yala ti ngujui chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ macala ndiꞌi̱ yu.
24 Então Jesus deixou a Galileia e se dirigiu para o norte, para a região de Tiro. Não queria que ninguém soubesse onde ele estava hospedado, mas não foi possível manter segredo.
25 Loꞌo juaꞌa̱ ntsuꞌu sca nu cunaꞌa̱ nguꞌ quichi̱ biꞌ; ngua cuayáꞌ tiꞌ mala su ndiꞌi̱ Jesús, biꞌ chaꞌ ya̱a̱ maꞌ su ndiꞌi̱ yu. Cua ngusñi sca cuiꞌi̱ cuxi jiꞌi̱ sca nu cunaꞌa̱ piti, sñiꞌ nu cunaꞌa̱ biꞌ; biꞌ chaꞌ ngutu̱ sti̱ꞌ xtyaꞌa̱ nu piti nde loo Jesús,
25 De imediato, uma mulher que tinha ouvido falar dele veio e caiu a seus pés. A filha dela estava possuída por um espírito impuro,
26 ngüijña maꞌ chaꞌ clyu tiꞌ jiꞌi̱ yu, chaꞌ culo yu cuiꞌi̱ cuxi nu ntsuꞌu jiꞌi̱ sñiꞌ, ntiꞌ maꞌ. Chaꞌcña jiꞌi̱ nguꞌ griego nchcuiꞌ nu cunaꞌa̱ biꞌ, chaꞌ nguꞌ xaꞌ tsuꞌ laca maꞌ, nguꞌ sirofenicia.
26 e ela implorou que ele expulsasse o demônio que estava na menina. Sendo ela grega, nascida na região da Fenícia, na Síria,
27 ―Clyo nda nguꞌ na cacu sñiꞌ nguꞌ ―nacui̱ Jesús―. Ná tsoꞌo si xñi nguꞌ tyaja nu ndyacu sñiꞌ nguꞌ chaꞌ ta nguꞌ jiꞌi̱ xneꞌ ti ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nu cunaꞌa̱ biꞌ.
27 Jesus lhe disse: “Primeiro devem-se alimentar os filhos. Não é certo tirar comida das crianças e jogá-la aos cachorros”.
28 ―Chañi chaꞌ jinuꞌu̱ ―nacui̱ nu cunaꞌa̱―, pana ntsuꞌu chacuayáꞌ cacu xneꞌ satya nu ndyalú neꞌ mesa laja loꞌo ndyacu nu sube ―nacui̱ jiꞌi̱ Jesús.
28 “Senhor, é verdade”, disse a mulher. “No entanto, até os cachorros, debaixo da mesa, comem as migalhas dos pratos dos filhos.”
29 ―Tsoꞌo nchcuiꞌ nuꞌu̱ ―nacui̱ Jesús―. Tsoꞌo ti tyaa nuꞌu̱ toꞌ tyi juani, chaꞌ cua ndyaca tsoꞌo sñiꞌ nuꞌu̱ juani ―nacui̱ yu jiꞌi̱ nu cunaꞌa̱ biꞌ liꞌ.
29 “Boa resposta!”, disse Jesus. “Vá para casa, pois o demônio já deixou sua filha.”
30 Nduꞌu nu cunaꞌa̱ biꞌ ndyaa, ndyalaa toꞌ tyi su ntsiya sñiꞌ lo quiꞌña. Liꞌ naꞌa̱ nu cunaꞌa̱ chaꞌ cua ndyaca tsoꞌo sñiꞌ, ngaꞌaa ntsuꞌu cuiꞌi̱ cuxi jiꞌi̱.
30 E, quando ela chegou à sua casa, sua filha estava deitada na cama, e o demônio a havia deixado.
31 Loꞌo liꞌ nduꞌu nguꞌ quichi̱ Tiro, ñaa nguꞌ, nteje tacui nguꞌ quichi̱ Sidón, nteje tacui nguꞌ nde Decápolis, la cuiꞌ loyuu su nscua tii tyaꞌa quichi̱. Liꞌ nguxtyu̱u̱ nguꞌ ya̱a̱ nde toꞌ tayuꞌ Galilea.
31 Jesus saiu de Tiro e subiu para Sidom antes de voltar ao mar da Galileia e à região das Dez Cidades.
32 Liꞌ ñaa xi ñati̱ slo Jesús, ñaa loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ sca nu cuꞌu̱. Na cuꞌu̱ jyaca̱ yu, juaꞌa̱ ná nchca chcuiꞌ tsoꞌo yu. Liꞌ nchcuiꞌ nguꞌ loꞌo Jesús chaꞌ sta yaꞌ hique nu quicha biꞌ.
32 Algumas pessoas lhe trouxeram um homem surdo e com dificuldade de fala, e lhe pediram que pusesse as mãos sobre ele e o curasse.
33 Ndyaa loꞌo Jesús jiꞌi̱ nu quicha biꞌ sca seꞌi̱ cacua ti su ná ndiꞌi̱ ñati̱. Liꞌ ndyojoꞌ sne yaꞌ Jesús tyuu jyaca̱ nu quicha biꞌ, ngutuꞌu hitya sañiꞌ Jesús, cuati ngusta sne yaꞌ lo ltseꞌ nu quicha.
33 Jesus o afastou da multidão para ficar a sós com ele. Pôs os dedos nos ouvidos do homem e, em seguida, cuspiu nos dedos e tocou a língua dele.
34 Liꞌ nguxñaꞌa̱ Jesús nde cua̱, lye tsa ñaa xtyiꞌi liꞌ.
34 Olhando para o céu, suspirou e disse: “ Efatá! ”, que significa “Abra-se!”.
35 Hora ti ndyaala tyuu jyaca̱ yu liꞌ; nduna tsoꞌo yu, ngua tsoꞌo ltseꞌ yu chaꞌ tsoꞌo ti nda yu chaꞌ loꞌo nguꞌ.
35 No mesmo instante, o homem passou a ouvir perfeitamente; sua língua ficou livre, e ele começou a falar com clareza.
36 Liꞌ ngulo Jesús cña jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ ná cachaꞌ nguꞌ jiꞌi̱ xaꞌ ñati̱ ñiꞌya̱ ngua jiꞌi̱ nu quicha biꞌ. Pana ná nduna nguꞌ; lye la nguañi chaꞌ biꞌ, masi lye ngulo Jesús cña jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ ná cachaꞌ nguꞌ jiꞌi̱ tyaꞌa nguꞌ.
36 Jesus ordenou à multidão que não contasse a ninguém, mas, quanto mais ele os proibia, mais divulgavam o que havia acontecido.
37 Ndube tsa tiꞌ nguꞌ loꞌo ndyuna nguꞌ ñiꞌya̱ ngua chaꞌ biꞌ.
37 Estavam muito admirados e diziam repetidamente: “Tudo que ele faz é maravilhoso! Ele até faz o surdo ouvir e o mudo falar!”.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Marcos 7, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.