Jó 6
Cornilescu (CORNILESCU) vs ACF
ACF Almeida Corrigida Fiel
1 Iov a luat cuvîntul şi a zis:
1 Então Jó respondeu, dizendo:
2 ,,Oh! de ar fi cu putinţă să mi se cîntărească durerea, şi să mi se pună toate nenorocirile în cumpănă,
2 Oh! se a minha mágoa retamente se pesasse, e a minha miséria juntamente se pusesse numa balança!
3 ar fi mai grele decît nisipul mării: de aceea îmi merg cuvintele pînă la nebunie!
3 Porque, na verdade, mais pesada seria, do que a areia dos mares; por isso é que as minhas palavras têm sido engolidas.
4 Căci săgeţile Celui Atotputernic m'au străpuns, sufletul meu le suge otrava, şi groază Domnului bagă fiori în mine!
4 Porque as flechas do TodoPoderoso estão em mim, cujo ardente veneno suga o meu espírito; os terrores de Deus se armam contra mim.
5 Sbiară măgarul sălbatec cînd are verdeaţă? Mugeşte boul cînd are de mîncare?
5 Porventura zurrará o jumento montês junto à relva? Ou mugirá o boi junto ao seu pasto?
6 Poţi mînca ce -i fără gust şi fără sare? Are vreun gust albuşul unui ou?
6 Ou comer-se-á sem sal o que é insípido? Ou haverá gosto na clara do ovo?
7 Orice lucru de care aş vrea să nu m'ating, acela -i hrana mea, fie cît de greţoasă ea!
7 A minha alma recusa tocá-las, pois são para mim como comida repugnante.
8 O, de mi s'ar asculta dorinţa, şi de mi-ar împlini Dumnezeu nădejdea!
8 Quem dera que se cumprisse o meu desejo, e que Deus me desse o que espero!
9 De ar vrea Dumnezeu să mă zdrobească, întindă-Şi mîna şi să mă prăpădească!
9 E que Deus quisesse quebrantar-me, e soltasse a sua mão, e me acabasse!
10 Îmi va rămînea măcar această mîngîiere, această bucurie în durerile cu cari mă copleşeşte: că niciodată n'am călcat poruncile Celui Sfînt.
10 Isto ainda seria a minha consolação, e me refrigeraria no meu tormento, não me poupando ele; porque não ocultei as palavras do Santo.
11 La ce să mai nădăjduiesc cînd nu mai pot? La ce să mai aştept, cînd sfîrşitul se ştie?
11 Qual é a minha força, para que eu espere? Ou qual é o meu fim, para que tenha ainda paciência?
12 Tăria mea oare este o tărie de piatră? Trupul meu e de aramă?
12 É porventura a minha força a força da pedra? Ou é de cobre a minha carne?
13 Nu sînt eu lipsit de ajutor, şi n'a fugit mîntuirea de mine?
13 Está em mim a minha ajuda? Ou desamparou-me a verdadeira sabedoria?
14 Cel ce sufere are drept la mila prietenului, chiar dacă părăseşte frica de Cel Atot puternic.
14 Ao que está aflito devia o amigo mostrar compaixão, ainda ao que deixasse o temor do Todo-Poderoso.
15 Fraţii mei s'au arătat înşelători ca un pîrîu, ca albia pîraielor cari trec.
15 Meus irmãos aleivosamente me trataram, como um ribeiro, como a torrente dos ribeiros que passam,
16 Un sloi le turbură cursul, zăpada se îngrămădeşte pe ele;
16 Que estão encobertos com a geada, e neles se esconde a neve,
17 vine arşiţa vremii şi seacă, vine căldura soarelui, şi li se usucă albia.
17 No tempo em que se derretem com o calor, se desfazem, e em se aquentando, desaparecem do seu lugar.
18 Cete de călători se abat din drumul lor, se cufundă în pustie, şi pier.
18 Desviam-se as veredas dos seus caminhos; sobem ao vácuo, e perecem.
19 Cetele celor din Tema se uită ţintă la ele, călătorii din Seba sînt plini de nădejde cînd le văd.
19 Os caminhantes de Tema os vêem; os passageiros de Sabá esperam por eles.
20 Dar rămîn înşelaţi în nădejdea lor, rămîn uimiţi cînd ajung la ele.
20 Ficam envergonhados, por terem confiado e, chegando ali, se confundem.
21 Aşa sînteţi şi voi acum pentru mine. Voi îmi vedeţi necazul, şi vă îngroziţi!
21 Agora sois semelhantes a eles; vistes o terror, e temestes.
22 V'am zis eu oare: ,Daţi-mi ceva, cheltuiţi din averile voastre pentru mine,
22 Acaso disse eu: Dai-me ou oferecei-me presentes de vossos bens?
23 scăpaţi-mă din mîna vrăjmaşului, răscumpăraţi-mă din mîna celor răi?`
23 Ou livrai-me das mãos do opressor? Ou redimi-me das mãos dos tiranos?
24 Învăţaţi-mă, şi voi tăcea; faceţi-mă să înţeleg în ce am păcătuit.
24 Ensinai-me, e eu me calarei; e fazei-me entender em que errei.
25 O cît de înduplecătoare sînt cuvintele adevărului! Dar ce dovedesc mustrările voastre?
25 Oh! quão fortes são as palavras da boa razão! Mas que é o que censura a vossa argüição?
26 Vreţi să mă mustraţi pentru tot ce am zis, şi să nu vedeţi decît vînt în cuvintele unui desnădăjduit?
26 Porventura buscareis palavras para me repreenderdes, visto que as razões do desesperado são como vento?
27 Voi năpăstuiţi pe orfan, prigoniţi pe prietenul vostru.
27 Mas antes lançais sortes sobre o órfão; e cavais uma cova para o amigo.
28 Uitaţi-vă la mine, vă rog! Doar nu voi minţi în faţă!
28 Agora, pois, se sois servidos, olhai para mim; e vede se minto em vossa presença.
29 Întoarceţi-vă, nu fiţi nedrepţi; întoarceţi-vă, şi mărturisiţi că sînt nevinovat!
29 Voltai, pois, não haja iniqüidade; tornai-vos, digo, que ainda a minha justiça aparecerá nisso.
30 Este vreo nelegiuire pe limba mea, şi nu deosebeşte gura mea ce este rău?
30 Há porventura iniqüidade na minha língua? Ou não poderia o meu paladar distinguir coisas iníquas?
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Jó 6, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.