Romanos 7

asj (ASJ) vs VC

Sair da comparação
VC Versão Católica
1 Bɛŋwaanɛŋ, ŋ'wɛkɔɔ le ntee fini li be-eŋ si bɛniiŋ bɛ kii nchi. Mɔɔ nɛ kii le nchi ti kɛmi buŋga lɛ wi-i lɛwe nuuŋ nɛɛ mfi wu mwɛ mɛɛŋ we nuuŋ lu ni?
1 Ignorais, irmãos {falo aos que têm conhecimentos jurídicos}, que a lei só tem domínio sobre o homem durante o tempo que vive?
2 Tɛ dzɔɔ mbosɛ yi bugoo bu kwɛɛŋ bee nyu-uŋ. Nchi ti kɛndi kwɛɛŋ li nyumi nuuŋ mfi wu nyumi mɛɛŋ lu. Se nuuŋ le ɛ nyumi kwi, kɛ wu boɔ lɛ nchi-i wu tɛ̀ kɛndi wu bee nyumi-i lɛkwiiŋ.
2 Assim, a mulher casada está sujeita ao marido pela lei enquanto ele vive; mas, se o marido morrer, fica desobrigada da lei que a ligava ao marido.
3 Bɛdɛɛni ɛ wu dza wu gɛɛŋ tsiiŋ bee nyuŋ wumu nyumi mɛɛŋ lu, bɛ teeŋ wu le kinjikwiiŋ. Se nuuŋ le ɛ nyumi kwi, kɛ wu boɔ lɛ nchi wulu lɛkwiiŋ. Ɛ wu gɛɛŋ bugoo lɛ nyuŋ wumu, kɛ mɛɛŋ yɛ kinjikwiiŋ kɛ.
3 Por isso, enquanto viver o marido, se se tornar mulher de outro homem, será chamada adúltera. Porém, morrendo o marido, fica desligada da lei, de maneira que, sem se tornar adúltera, poderá casar-se com outro homem.
4 Ɛ nɛɛ lɛ, bɛŋwaanɛŋ si nɛ kwi baa nɛ gatɛ bɛ bɛ bɛnchi kɛti li yi yi Krai si tɛ̀ kwi ni, nɛ kwi baa le ke nɛ ni nɛ nuuŋ bɛniiŋ bɛ wi wumu wu gwetɛ-ɛ kituŋ. Wi wulu wuni nuuŋ wu bɛ tɛ̀ buu li kwe-e, ke se tɛ ni tɛ tsiiŋ tɛ feti tɛ nuuŋ biee bi dzeeŋ li Nyɔ-ɔ.
4 Assim, meus irmãos, também vós estais mortos para a lei, pelo sacrifício do corpo de Cristo, para pertencerdes a outrem, àquele que ressuscitou dentre os mortos, a fim de que demos frutos para Deus.
5 Mfi wu tɛ tɛ̀ mɛɛŋ tɛ̀ tsiiŋ tɛ̀ biki si nyaŋ yisɛŋ wɛki, bɛnchi tɛ̀ shiiŋ be kaŋgisi ŋgɔŋ mɛsɛŋ mɛ fuu le tɛ ni tɛ fɛti bubiɛɛ, me feti bimbe bi bwiŋ yɛsɛŋ nindi biee bi bɛɛ nuuŋ bɛ kwe li bee li.
5 De fato, quando estávamos na carne, as paixões pecaminosas despertadas pela lei operavam em nossos membros, a fim de frutificarmos para a morte.
6 Se nuuŋ le, dɛɛni yani tɛ bo baa lɛ bɛnchi lɛkwiiŋ tɛ kwi tɛ gatɛ bɛ bɛnchi bɛ tɛ̀ shiiŋ be kɛndi bee bɛlu. Tɛ bo baa ke se tɛ ni tɛ nindi li ntsɛ wu fwɛŋ wu nuuŋ Fiana yi Nyɔ, nuuŋ yɛ lɛ dze yi fichi yi bɛnchi bɛ bɛ tsɛɛ li kɛ.
6 Agora, mortos para essa lei que nos mantinha sujeitos, dela nos temos libertado, e nosso serviço realiza-se conforme a renovação do Espírito e não mais sob a autoridade envelhecida da letra.
7 Nuuŋ tɛ tee le la kii bɛnchi? Fi nuuŋ le nchi nuuŋ fiee fi bifi ni? Fi nuuŋ yɛ lɛ kɛ! Tɛ̀ gii nuuŋ yɛ kii nchi kɛ, bee nuuŋ mi ŋkii yɛ fiee fi bifi kɛ. Ɛ nchi ti mɛɛŋ ki tee kɛ le, “Kiiŋ wi ni ni lendi lii li fiee fi wi wumu kɛ,” bee nuuŋ mi ŋkii yɛ le nlɔmu lii nuuŋ fiee fi bifi kɛ.
7 Que diremos, então? Que a lei é pecado? De modo algum. Mas eu não conheci o pecado senão pela lei. Porque não teria idéia da concupiscência, se a lei não dissesse: Não cobiçarás {Ex 20,17}.
8 Bɛdɛɛni, bibifi tɛ̀ tuu bi nyiŋ lɛ nchi wuni lɛkwiiŋ bi feti mi lendi lii lɛ dzé lɛ dzé. Nchi bee nuuŋ yɛ lu kɛ, bibifi bi kɛmi yɛ buŋga kɛ.
8 Foi o pecado, portanto, que, aproveitando-se da ocasião que lhe foi dada pelo preceito, excitou em mim todas as concupiscências; porque, sem a lei, o pecado estava morto.
9 Ntɛ̀ ŋgii nshiiŋ ntsiiŋ mfeti si ŋ'wɛki bɛnchi mɛɛŋ saa ki bɛ kɛ. Se nuuŋ le, mfi wu bɛnchi tɛ̀ bɛ, bibifi kaaŋgi, nse ŋkwi.
9 Quando eu estava sem a lei, eu vivia; mas, sobrevindo o preceito, o pecado recobrou vida,
10 Bɛnchi bɛlu kibɛɛ bɛ tɛ̀ nuuŋ le be gii be bɛ bɛ ntsɛ, be tuu be bɛ nuuŋ bɛ kwe li mi-i.
10 e eu morri. Assim o mandamento, que me devia dar a vida, conduziu-me à morte.
11 Fi nuuŋ le bibifi tɛ̀ kɛmɛ dze li bɛnchi bani, bi yɛɛŋ bɛ mi, bi nyiŋ le lɛkwiiŋ bi wo mi.
11 Porque o pecado, aproveitando da ocasião do mandamento, seduziu-me, e por ele me levou à morte.
12 Bɛdɛɛni tɛ ŋɛŋ baa le bɛnchi nuuŋ fiee fi waaŋ, fiee fi bɛnchi tiiti nuuŋ fiee fi waaŋ, fi nuuŋ tsaaŋ mɔɔ bujɔŋ.
12 Por conseguinte, a lei é santa e o mandamento é santo, e justo, e bom...
13 Fi se nuuŋ le, fiee fi dzeeŋ tɛ̀ tuu fi bɛ nuuŋ bɛ kwe li mi-i ni? Nuuŋ fi tɛ̀ nuuŋ lɛ kɛ! Tɛ̀ nuuŋ bibifi bi tɛ̀ nyiŋ lɛ fiee fi dzeeŋ fini-i lɛkwiiŋ bi se bɛ bɛ kwe lɛ mi-i, nse ŋɛŋ fiee fi gbɛŋgi fi nuuŋ bibifi, se fi doonchi nuuŋ fiee fi bɛnchi tiiti le bibifi gbɛɛnɛ bi bee ŋge.
13 Então o que é bom tornou-se causa de morte para mim? De certo que não. Foi o pecado que, para se mostrar realmente pecado, acarretou para mim a morte por meio do que é bom, a fim de que, pelo mandamento, o pecado se fizesse excessivamente pecaminoso.
14 Tɛ kii le bɛnchi nuuŋ fiee fi dza fɛ Nyɔ-ɔ. Se nuuŋ le nnuuŋ fieŋ wiwoŋ wu kɛmi nyaŋ li bwiŋ, ɛ bɛ kabɛ mi si mfwa li bibifi.
14 Sabemos, de fato, que a lei é espiritual, mas eu sou carnal, vendido ao pecado.
15 Mfeti fiee ŋkii yɛ fiee fi mfeti kɛ, kifɛ fiee fi ŋ'wɛki yɛ le mfɛ kɛ, ɛ fi fi mfeti. Ndzɛti le mfɛ fiee, ntuu mfɛ nuuŋ fi mbaanini.
15 Não entendo, absolutamente, o que faço, pois não faço o que quero; faço o que aborreço.
16 Si ndzɛti mfeti nuuŋ fiee fi ŋkɔŋgisi yɛ kɛ ni, kɛ mbeenchɔɔ chɛɛŋ le nchi nuuŋ fiee fi dzeeŋ.
16 E, se faço o que não quero, reconheço que a lei é boa.
17 Si fi nuuŋ lɛ, kɛ ɛ chɛɛŋ le ɛ mi wu mfeti fiee filu kɛ. Ɛ bibifi bi nuuŋ li mi-i.
17 Mas, então, não sou eu que o faço, mas o pecado que em mim habita.
18 Ŋkiiɔ le fiee fi dzeeŋ nuuŋ yɛ li mi-i kɛ. Fi nuuŋ le fiee fi dzeeŋ nuuŋ yɛ li ŋgɔŋ meŋ kɛ. Ndzɛti ŋkɛmɛ nshɔɔŋ le mfɛ fiee fi tsaaŋ, se nuuŋ le ntɛ̀ ntuu le mfɛ kɛ.
18 Eu sei que em mim, isto é, na minha carne, não habita o bem, porque o querer o bem está em mim, mas não sou capaz de efetuá-lo.
19 Fiee fi dzeeŋ fi ŋ'wɛki le mfɛ, ɛ fi fi nti mfeti kɛ, nɛɛ si fiee fi bifi fi ŋ'wɛki yɛ le mfɛ fi kɛ, ɛ fi fi nti mbɛɛ ntuu mfɛ.
19 Não faço o bem que quereria, mas o mal que não quero.
20 Si ndzɛti ntuu mfeti fiee nuuŋ yɛ fi fi ŋ'wɛki kɛ lɛ, ɛ mi wu mfeti fiee filu kɛ. Ɛ bibifi bi nuuŋ li mi-i bi feti.
20 Ora, se faço o que não quero, já não sou eu que faço, mas sim o pecado que em mim habita.
21 Nɛɛ lɛ, mi se ntuuɔ mi ŋɛŋ le, mbɛɛ ɛ ŋ'wɛki le mfɛ fiee fi dzeeŋ, fi nuuŋ si nchi wumu le, fi tsɛkɛ le mfɛ nuuŋ fi bifi.
21 Encontro, pois, em mim esta lei: quando quero fazer o bem, o que se me depara é o mal.
22 Li shéŋ yɛŋ, ŋ'wukɔɔ bujɔŋ ŋge bɛ nchi wu Nyɔ.
22 Deleito-me na lei de Deus, no íntimo do meu ser.
23 Se nuuŋ le, ndzɛti ŋiŋgi nchi wumu wu nuuŋ li mi-i. Wu tundi dziŋ bɛ nchi wu mbeechɛ wɛŋ biki, feti mi ntuu mfwa wu nchi wu bibifi bi nuuŋ li mi-i wɛ.
23 Sinto, porém, nos meus membros outra lei, que luta contra a lei do meu espírito e me prende à lei do pecado, que está nos meus membros.
24 Kimkpeŋmkpe ki fiee lɛ si mi! Ɛ noo wu gii soo mi li nyaŋ yi bɛɛ bɛ kwe yini?
24 Homem infeliz que sou! Quem me livrará deste corpo que me acarreta a morte?...
25 Kiyɔɔni nuuŋ li Nyɔ yi nuuŋ yi soo mi kɛti li Jiso Krai Taa wusɛŋ!
25 Graças sejam dadas a Deus por Jesus Cristo, nosso Senhor! Assim, pois, de um lado, pelo meu espírito, sou submisso à lei de Deus; de outro lado, por minha carne, sou escravo da lei do pecado.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Romanos 7, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.