Atos 21

asj (ASJ) vs ARA

Sair da comparação
ARA Almeida Revista e Atualizada 1993
1 Tɛɛ bɛ Pɔɔ tɛ̀ yɛsi be, tɛ se dza fe tɛ̀ lenchi lɛ yih yi li dzɔɔ li tsaaŋ, tɛ fɛsi Kos. Le bu woo, tɛ gɛɛŋ Lodɛs, le tɛ̀ dza fe, tɛ gɛɛŋ Patara.
1 Depois de nos apartarmos, fizemo-nos à vela e, correndo em direitura, chegamos a Cós; no dia seguinte, a Rodes, e dali, a Pátara.
2 Le tɛ bo fe, tɛ ŋɛŋ yih yi li dzɔɔ yimi yi tɛ̀ giiŋgi Fonisha, tɛ se lɛ le tɛ gɛɛŋ.
2 Achando um navio que ia para a Fenícia, embarcamos nele, seguindo viagem.
3 Le tɛ ŋɛŋ Saaplu, tɛ shɛ wu lɛ kibɛnɛ ki kimɛsɛ-ɛ, tɛ se ka tɛ gɛɛŋ tɛ bo Tayɛ, kwɛɛŋ wu Silia fɛ yih yi li dzɔɔ yilu tɛ̀ nuuŋ le yi gii yi buu biee.
3 Quando Chipre já estava à vista, deixando-a à esquerda, navegamos para a Síria e chegamos a Tiro; pois o navio devia ser descarregado ali.
4 Tɛ gɔɔŋ bɛniiŋ bɛ kimbeenchɛ-ɛ, tɛɛ be tsi jo mfomɛnyaaŋ. Fiana yi Waaŋ fɛ, be tifi Pɔɔ le kiiŋ ni mɔŋ ŋgɛnu Jɛrosalɛŋ kɛ.
4 Encontrando os discípulos, permanecemos lá durante sete dias; e eles, movidos pelo Espírito, recomendavam a Paulo que não fosse a Jerusalém.
5 Le tɛɛ be tɛ tsi, jobɛ bɛ chi kɔchɛ chi tɛ dzɛti, tɛ se dzɔ dze. Be bɛchu mɔɔ bukɛɛŋ bɛ bee mɔɔ bɔɔŋ, chinɛ bee be bo li kitoŋ kilu be gɛɛŋ be busɛ li ŋgemi yi dzɔɔ yi nyɔŋa-a, tɛɛ be toŋ núŋ fɛkwiiŋ, tɛ lɛkɛ li Nyɔ-ɔ, tɛ yɛɛshɛ yi.
5 Passados aqueles dias, tendo-nos retirado, prosseguimos viagem, acompanhados por todos, cada um com sua mulher e filhos, até fora da cidade; ajoelhados na praia, oramos.
6 Se tɛ lɛ lɛ yih yi li dzɔɔ li, be to lijiŋ li bɛla bɛ bee.
6 E, despedindo-nos uns dos outros, então, embarcamos; e eles voltaram para casa.
7 Tɛ se dza Tayɛ, tɛ dzɔ dze, tɛ gɛɛŋ tɛ bo Tolɛmay. Tɛɛ bɛŋwaanɛŋ bɛ kimbeenchɛ-ɛ yɛsi yi, tɛ tsi jobɛ chimumkpaŋ.
7 Quanto a nós, concluindo a viagem de Tiro, chegamos a Ptolemaida, onde saudamos os irmãos, passando um dia com eles.
8 Le bu woo, tɛ dza, tɛ gɛɛŋ tɛ fɛsi Kasaria, tɛ gɛɛŋ li yih yi Fili wu tɛ̀ deŋgi tiiti jɛ yi Nyɔ, se tɛɛ be tsi. Fili wuni tɛ̀ nuuŋ wi mumkpaŋ li kintutu ki bɛniiŋ bɛ mfomɛnyaaŋ bɛ bɛ tɛ̀ buu baa.
8 No dia seguinte, partimos e fomos para Cesareia; e, entrando na casa de Filipe, o evangelista, que era um dos sete, ficamos com ele.
9 Tɛ̀ kɛmi bɔɔŋ bɛ bukɛɛŋ bɛnɛɛ, be ti mɛɛŋ saa ki kɛɛ kɛ buniŋ kɛ, be tɛ̀ shiiŋ be tiiti bɛniiŋ biee bi be wuki Nyɔ tiiti.
9 Tinha este quatro filhas donzelas, que profetizavam.
10 Tɛ tɛ̀ nuuŋ fe jo ŋge, wi wumu wu tɛ̀ shiiŋ tiiti biee bi wuki Nyɔ tiiti tɛ̀ dza Judiya bɔɔ bɛ fe bukooŋ bwee nuuŋ le Agabu.
10 Demorando-nos ali alguns dias, desceu da Judeia um profeta chamado Ágabo;
11 Le bɛ ŋɛŋ bee, dzɔ kitsaa ki Pɔɔ lɛ, kaŋ bikaa biee bi wu wu Agabu mɔɔ bibɛnu biee lu, se tee le, “Fiana yi Waaŋ tiiti yɛ le ɛ nɛɛ ni si Bɛjuu bɛ Jɛrosalɛŋ gii be kaŋ wi wu kɛmi kitsaa kini ni, be nyɛ wu li tsaŋ yi bɛniiŋ bɛ nuuŋ yɛ Bɛjuu kɛ.”
11 e, vindo ter conosco, tomando o cinto de Paulo, ligando com ele os próprios pés e mãos, declarou: Isto diz o Espírito Santo: Assim os judeus, em Jerusalém, farão ao dono deste cinto e o entregarão nas mãos dos gentios.
12 Le tɛ woo lɛ, bee bɛ bɛniiŋ bɛchu bɛ tɛ̀ nuuŋ fe lɛkɛ Pɔɔ le kiiŋ ni gɛɛŋ Jɛrosalɛŋ kɛ.
12 Quando ouvimos estas palavras, tanto nós como os daquele lugar, rogamos a Paulo que não subisse a Jerusalém.
13 Se tuu le, “Ɛ fi la fi nɛ gii lɛ? Nɛ kii yɛ le nɛ dii baa ni shéŋ yɛŋ sɛɛsi ni? Mɛɛŋɔ ki nachɛ kɛ kwaa le nlɛ li yih yi ncha-a Jɛrosalɛŋ kɛ. Mi nachɔɔ tɛ le ŋkwi le kii bukooŋ bu Taa Jiso-o.”
13 Então, ele respondeu: Que fazeis chorando e quebrantando-me o coração? Pois estou pronto não só para ser preso, mas até para morrer em Jerusalém pelo nome do Senhor Jesus.
14 Si dze tɛ̀ mɛɛŋ ki nuuŋ lu le tɛ fɛ le fiiki mbeechɛ we kɛ lɛ, tɛ chikɛ, tɛ tee nɛɛ le, “Fi nuuŋ si Taa wɛki.”
14 Como, porém, não o persuadimos, conformados, dissemos: Faça-se a vontade do Senhor!
15 Le jo ka, tɛ banchɛ biee bisɛŋ, se tɛ yɛki Jɛrosalɛŋ.
15 Passados aqueles dias, tendo feito os preparativos, subimos para Jerusalém;
16 Bɛniiŋ bɛ kimbeenchɛ-ɛ bamu bɛ Kasaria se yɛɛ tɛ bɛ bee, be dzɔ bee tɛɛ be tɛ gɛɛŋ li Menasɔŋ yih fɛ tɛ tɛ̀ nuuŋ le tɛ gii tɛ tsi. Menasɔŋ wuni tɛ̀ nuuŋ wi wu Saaplu, tɛ̀ nuuŋ wumu lɛnti lɛ bɛniiŋ bɛ tɛ̀ saa be gɛɛ shéŋ li Jiso-o.
16 e alguns dos discípulos também vieram de Cesareia conosco, trazendo consigo Mnasom, natural de Chipre, velho discípulo, com quem nos deveríamos hospedar.
17 Le tɛ fɛsi Jɛrosalɛŋ bɛniiŋ bɛ kimbeenchɛ-ɛ bɛ fe fi bee bujɔŋ.
17 Tendo nós chegado a Jerusalém, os irmãos nos receberam com alegria.
18 Le bu woo, tɛɛ bɛ Pɔɔ la ŋka lɛ Jeeŋ li, bɛte kintaashɛ tɛ̀ nuuŋ tɛ fe bɛchu.
18 No dia seguinte, Paulo foi conosco encontrar-se com Tiago, e todos os presbíteros se reuniram.
19 Pɔɔ yɛsi be, se naanyɛ fiee fichu li bee fi Nyɔ fɛ li bɛniiŋ bɛ nuuŋ yɛ Bɛjuu kɛ kɛti li nimɛ chee chi tɛ nindi.
19 E, tendo-os saudado, contou minuciosamente o que Deus fizera entre os gentios por seu ministério.
20 Le be woo lɛ, be bɛchi be yɔɔnchi Nyɔ. Se nuuŋ le, be dza be tee li Pɔɔ li le, “Ŋwaanɛŋ, bichɛ ɔ ŋɛŋ si Bɛjuu gɛɛ shéŋ li Jiso li bɛnchuki li bɛnchuki. Se nuuŋ le, be baa lɛ, be mɛɛŋ be lemi li bɛnchi bɛ Mɔɔsɛ mkpaaŋ,
20 Ouvindo-o, deram eles glória a Deus e lhe disseram: Bem vês, irmão, quantas dezenas de milhares há entre os judeus que creram, e todos são zelosos da lei;
21 be tee baa bee kii wɛ le ɔ deŋgɔɔ ɔ tiifi Bɛjuu bɛ tsiiŋ li tɛɛŋ yimi le be chinɛ li bɛnchi bɛ Mɔɔsɛ-ɛ, ɔ tiiti le kiiŋ be ni be sɛɛti bɔɔŋ dzóo kɛ, bɛ le kiiŋ be ni be biki ntsɛ wu li kwɛɛŋ wusɛŋ kɛ.
21 e foram informados a teu respeito que ensinas todos os judeus entre os gentios a apostatarem de Moisés, dizendo-lhes que não devem circuncidar os filhos, nem andar segundo os costumes da lei.
22 Si fi fiɛɛ le be gii be kɛɛ nɛɛ le ɔ bɛɛɔ lɛ, tɛ gii tɛ geeŋ dɛɛni?
22 Que se há de fazer, pois? Certamente saberão da tua chegada.
23 Tɛ gii tɛ tee wɛ fiee fi ɔ gii ɔ fɛ. Tɛ kɛmi baa bɛniiŋ fɛni bɛnɛɛ bɛ fɛ baa nchini bɛ Nyɔ.
23 Faze, portanto, o que te vamos dizer: estão entre nós quatro homens que, voluntariamente, aceitaram voto;
24 Dzɔɔ be, nɛɛ be nɛ gɛɛŋ nɛ tsootsɛ bikoo binɛ, ɔ sooŋ fiee fichu fi be kɛmi le be sooŋ le be gɛɛŋ be mu bikoo bi bee. Ɔɔ fɛ lɛ, bɛniiŋ bɛchu kɛɛ le ɔ kichɔɔ bɛnchi bɛ Mɔɔsɛ, kɛ biee bichu bi be tiiti kii wɛ tɛ̀ nuuŋ yɛ chɛɛŋ kɛ.
24 toma-os, purifica-te com eles e faze a despesa necessária para que raspem a cabeça; e saberão todos que não é verdade o que se diz a teu respeito; e que, pelo contrário, andas também, tu mesmo, guardando a lei.
25 Fi kii bɛniiŋ bɛ kimbeenchɛ-ɛ bɛ nuuŋ yɛ Bɛjuu kɛ, tɛ dzɔ baa ntaŋ tɛ tsɛɛ Kiŋwaati tɛ tuumi li bee le kiiŋ be ni be jii biee bijɛ bi bɛ fɛ muntofi lu li bɛnyɔ-ɔ kɛ. Kiiŋ be ni be jii ŋgɔŋ mɛ nya-aŋ kɛ. Kiiŋ be ni be jii nyaŋ fuki yi bɛ sɛɛ ŋgɔŋ bo siŋ kɛ. Kiiŋ be ni be kɛmi fiee fi fɛrɛ bɛ bukwɛɛ kɛ.”
25 Quanto aos gentios que creram, já lhes transmitimos decisões para que se abstenham das coisas sacrificadas a ídolos, do sangue, da carne de animais sufocados e das relações sexuais ilícitas.
26 Bɛdɛɛni, Pɔɔ se dzɔ bɛniiŋ bɛlu, le butuu woo bee be gɛɛŋ be tsootsɛ bikoo bi bee. Pɔɔ se gɛɛŋ li yih yi muntofi, tee jobɛ chi jo yi ntsootsɛ bikoo gii yi ma, be se fɛ muntofi li bee wi mumkpaŋ mumkpaŋ.
26 Então, Paulo, tomando aqueles homens, no dia seguinte, tendo-se purificado com eles, entrou no templo, acertando o cumprimento dos dias da purificação, até que se fizesse a oferta em favor de cada um deles.
27 Le jo yilu ni yi mɛɛ, ɛ yi tɛ̀ nuuŋ mfomɛnyaaŋ, Bɛjuu bamu bɛ tɛ̀ dzɛti Eesha be ŋɛŋ Pɔɔ li yih yi muntofi-i, be kunsɛ kintutu ki bɛniiŋ lɛ le be kɔɔ wu,
27 Quando já estavam por findar os sete dias, os judeus vindos da Ásia, tendo visto Paulo no templo, alvoroçaram todo o povo e o agarraram,
28 be tundi kitata be tiiti le, “Bɛniiŋ bɛ Isɛlɛɛ, fi yɛɛŋ bee. Ɛ wi wuni wu deŋgi tiifi biee bibifi li bɛniiŋ li, li bintsii bichu-u kii kwɛɛŋ wusɛŋ bɛ bɛnchi bɛ Mɔɔsɛɛ mɔɔ kii yih yi muntofi yini. Wu se mɛɛshɔɔ wu dzɔ bɛniiŋ bɛ nuuŋ yɛ Bɛjuu kɛ, wu bɛ bɛ be li yih yi muntofi fɛni, wu biifi bintsii bi wuuti bini.”
28 gritando: Israelitas, socorro! Este é o homem que por toda parte ensina todos a serem contra o povo, contra a lei e contra este lugar; ainda mais, introduziu até gregos no templo e profanou este recinto sagrado.
29 Be tɛ̀ tiiti lɛ, kifɛ be tɛ̀ ŋɛŋ si Pɔɔ deŋgi fɛ kintsii li bee Tufimu wu wi wu Ɛfishɛŋ. Be se tɛ̀ beechi le Pɔɔ lɛɔ bɛ wu li yih yi muntofi-i.
29 Pois, antes, tinham visto Trófimo, o efésio, em sua companhia na cidade e julgavam que Paulo o introduzira no templo.
30 Kitata kilu tɛ̀ fɛ kitoŋ kichu sɛɛsɛ, bɛniiŋ letini be bɛɛ fe. Be cha Pɔɔ, be chee wu be bo bɛ wu li yih yi muntofi-i, mfwaa mumkpaŋ, be se fa bigoo.
30 Agitou-se toda a cidade, havendo concorrência do povo; e, agarrando a Paulo, arrastaram-no para fora do templo, e imediatamente foram fechadas as portas.
31 Be wɛki le bɛ wo Pɔɔ, ntoŋ wulu lɛ lɛ bintooŋ bi bɛte bikoo bi bɛniiŋ bɛ nchi-i bɛ Lom le Jɛrosalɛŋ kwikwi shanshɔɔ.
31 Procurando eles matá-lo, chegou ao conhecimento do comandante da força que toda a Jerusalém estava amotinada.
32 Se dza mfwaa mumkpaŋ, dzɔ bɛniiŋ bɛ nchi-i bɛ bikoo bimu bi bintutu bi bɛniiŋ bɛ nchi-i, bee be letɛ be bɔɔ le. Le bɛniiŋ ŋɛŋ bɛniiŋ bɛ nchi-i ɛ te kikoo wu bɛniiŋ bɛ nchi-i nuuŋ fe, be se chikɛ nsoŋu Pɔɔ.
32 Então, este, levando logo soldados e centuriões, correu para o meio do povo. Ao verem chegar o comandante e os soldados, cessaram de espancar Paulo.
33 Te Kikoo wu nchi wulu se bɛ kɔɔ Pɔɔ, tee le bɛ kaŋ wu bɛ bɛncha bɛfɛ. Se bii li be laa, “Wuni nuuŋ noo? Wu chɔ nuuŋ la?”
33 Aproximando-se o comandante, apoderou-se de Paulo e ordenou que fosse acorrentado com duas cadeias, perguntando quem era e o que havia feito.
34 Fe bɛchi nduŋu, bani wɛndi fini, baa wɛndi fiɛɛ. Tɛ̀ mɛɛŋ ki gbɛɛŋ kɛ le woo fiee fi ka kɛ. Se dza tee le be dzɔ Pɔɔ be yɛɛ bɛ wu fɛ la wu bɛniiŋ bɛ nchi-i.
34 Na multidão, uns gritavam de um modo; outros, de outro; não podendo ele, porém, saber a verdade por causa do tumulto, ordenou que Paulo fosse recolhido à fortaleza.
35 Bɛniiŋ bɛ nchi-i baa se dzɔ wu, le be ni be yɛki fɛ dze yi bɛ tɛ̀ wa bitoo li be too Pɔɔ bu towu, kifɛ kintutu kilu tɛ fuuti lɛjiŋ.
35 Ao chegar às escadas, foi preciso que os soldados o carregassem, por causa da violência da multidão,
36 Ki tɛ̀ biki lɛ ki wɛndi le, “Bɛ mɛɛshi bɛ wu.”
36 pois a massa de povo o seguia gritando: Mata-o!
37 Si be tɛ̀ lii bɛ Pɔɔ fɛ la wu bɛniiŋ bɛ nchi lɛ, lɛkɛ te kikoo wu bɛniiŋ bɛ nchi wɛ le, “Nnuuŋ ntee fiee li wɛ ni?” Le woo ni, bii li Pɔɔ li laa, “Fi nuuŋ le ɔ kii jɛ yi Grik ni?
37 E, quando Paulo ia sendo recolhido à fortaleza, disse ao comandante: É-me permitido dizer-te alguma coisa? Respondeu ele: Sabes o grego?
38 Ɛ nɛɛ wɛ wi wu Ijip wu tɛ̀ bɛ bɛchi kpɛ bɛ bikoo bi kwɛɛŋ lɛ mfi wumu, banchɛ kintutu ki bɛniiŋ lɛ bɛnchuki bɛnɛɛ (4,000) bɛ tɛ̀ woyɛ bɛniiŋ bee be gɛɛŋ be nuuŋ litɔɔ ni?”
38 Não és tu, porventura, o egípcio que, há tempos, sublevou e conduziu ao deserto quatro mil sicários?
39 Pɔɔ tuu le, “Nuuŋ wi wu Juu, bɛ tɛ̀ biɛ mi Taasu kwɛɛŋ wu Silisha, Taasu nuuŋ yɛ kitoŋ ki yee kɛ. Mintemii, nyɛ nɛɛ mi dze n'yɔ li bɛniiŋ bani-i.”
39 Respondeu-lhe Paulo: Eu sou judeu, natural de Tarso, cidade não insignificante da Cilícia; e rogo-te que me permitas falar ao povo.
40 Se te kikoo wu bɛniiŋ bɛ nchi wulu tuu nyɛ wu dze le yɔ. Pɔɔ se leŋ fɛ bɛ tɛ̀ wa bitoo bi dze fɛɛ, chi bɛniiŋ bɛ kibɛnɛ. Be chikɛ bɛ n'yɔru, yɔ li bee lɛ jɛ́ yi Hiburu li le.
40 Obtida a permissão, Paulo, em pé na escada, fez com a mão sinal ao povo. Fez-se grande silêncio, e ele falou em língua hebraica, dizendo:

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Atos 21, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.