Romanos 2
Quiarinio pueyaso rupaa pa jiyaniijia Jesucristojiniji pueyano rupaajinia (ARLNT) vs NTLH
1 Naacuajitij pueyanaa, niaa jaara tamonuucuara tonujujua quiriquia, majaari nia jiyaniniu niaari sesa miyashijiaca cutara. Niaa jaara tamonuucuara tonujure sesa na miishano, niaari tama niaacuarajaaja tonujiya naa sesa miiniu niishijiaca nia quishacarijiuhuaj.
1 Meu amigo, não importa quem você seja, você não tem desculpa quando julga os outros. Pois, quando você os julga, mas faz as mesmas coisas que eles fazem, você está condenando a você mesmo.
2 Paacuajaari niishiyani, Pueyasoori puetunu sesa miijiacajanaa saniitionutaniya, maninia na niishishacari nojori miijiosano.
2 Nós sabemos que Deus é justo quando condena os que fazem essas coisas.
3 Quiajaniya saniniuujia, quiarta pueyacuara tonujujuanaa, majaari quenaaja quia jiyaniniu quiaa saniitioyaquishaanutaniya. Quiaari saniitiosaanutaniyajuhuaj. Quiaacuajaari juhua nojori, sesa miijiajuhuaj.
3 Mas você, que faz as mesmas coisas que condena nos outros, será que você pensa que escapará do julgamento de Deus?
4 ¿Majateeri quia niishiniu, Pueyasocuajaari pueyaracaanu quia sashiquiaa juucua, quioojia quia tacatonuhuara nocua? Naaratej, nojuajaari pueyaracaanu maninia quia miiquiaa. Quia rejeretaquiaajaariuhuaj. ¿Quiaateeri jiyaniquiaa Pueyasoori naa maninia quia miiquiaa, maninia quia quiniuucua na niquiara? ¡Maja!
4 Ou será que você despreza a grande bondade, a tolerância e a paciência de Deus? Você sabe muito bem que ele é bom e que quer fazer com que você mude de vida.
5 Quiaari quioojia tacatonu paniyaquiquiaa, sesa quia miishanojiniji quia taraajeyaquishacari. Cunora, quiaari puetunu sesa quia miishanojinijijianaa saniitiosaanutaniya jiya puequesacari. Jiyacaritij niishishaanutaniyari, Pueyasoori seetanujuanaa maninia saniitiojua.
5 Mas o seu coração é duro e teimoso. Por isso você está aumentando ainda mais o castigo que vai sofrer no dia em que forem revelados a ira e os julgamentos justos de Deus,
6 Pueyasoori puetunu pueyajanaa miiniutianiya taa nojori miishano quiquiaari mijiriacuajani.
6 pois ele recompensará cada um de acordo com o que fez.
7 Naacuajitij, Pueyasoori maninia miijiaca jiyatenutaniya pueyaracaanu rishijiacara. Nojoriiri pueyaracaanu maninia miijiaca quiquiaari mijiria, Pueyaso timitiasano nojori quiniuria, shaajeyashijiaca nojori quiniuriajuhuaj.
7 Deus dará a vida eterna às pessoas que perseveram em fazer o bem e buscam a glória , a honra e a vida imortal .
8 Saniniuujia, Pueyasoori na tojiyashijiaca saniitionutaniya jiyanohua na juaaniutia. Naa saniitiosaanutaniyajaariuhua noo pojori, canapuete saaja sesa miiniu panijiaca quiquiaarini.
8 Mas fará cair a sua ira e o seu castigo sobre os egoístas e sobre os que rejeitam o que é justo a fim de seguir o que é mau.
9 Puetunu sesa miijiaca pueyapuejanaari naquiya miishaanutaniya, taa Pueyaso tojiyashijiaca cuarta Judiocuaca miishaanutaniyacuaani.
9 Haverá sofrimentos e aflições para todos os que fazem o mal, primeiro para os judeus e também para os não judeus.
10 Saniniuujia, Pueyasoori puetunu maninia miijiaca pueyapuejanaa miiniutianiya maninia, taa maninia miijiaca Judiocuaca miishaanutaniyacuaani. Pueyaso timitiasano pueya nojori quiniuucua, nojoriiri jiyanohua shuquiriaatia quijiaca quiniutianiya pueyaracaanu. Naacuajitij, nojoriiri juhuajaniya quiniutianiya Pueyasota pueyaracaanu.
10 Mas Deus dará glória, honra e paz a todos os que fazem o bem, primeiro aos judeus e também aos não judeus.
11 Pueyasoori maja rimiajata na miiniu quiniutianiya taucuaca, Judiocuacanio. Puetunu maninia pueyajanaari maninia miishaanutaniya. Sesa pueyari saniitiosaanutaniyacujua.
11 Pois ele trata a todos com igualdade.
12 Naacuajitij, pueya jaara Pueyaso rootasano Moisés niishiyashijiaca quiriquia, naajaa, nojori jaara sesa miijiaca quiri, nojoriiri saniitiosocoriquiano. Naajuhuaj, pueya jaara Pueyaso rootasano Moisés niishijiaca quiriquia, nojori jaara na tojiyashijiaca quiquiaarijiuhuaj, nojoriiri cuno Moisés Naajioneejiniji nequesoreesaanutaniya na tojitiaaquiniuucua.
12 Todos aqueles que pecam sem conhecer a lei de Deus se perderão sem essa lei; mas todos aqueles que pecam conhecendo a lei serão julgados por ela.
13 Majaari nia jiyaniniu niaari jiyanooshaanutaniya sesa nia miishanojiniji nareja najuhuana nia tojishacari Moisés Rootasano. Niaari jiyanoyaquishaanutaniya maja seetanujuanaa na tojijiaca nia quiniuucua. Noo pojori cutaraari jiyanooshaanutaniya, canapuete seetanujuanaa na tojijiacacuajani.
13 Porque as pessoas que Deus aceita não são aquelas que somente ouvem a lei, mas aquelas que fazem o que a lei manda.
14 Moisés Rootasano jiitiaashijiaca pueya jaara tamajaaja maninia miiniu niishijiaca quiriquia, naacuajitij, niishishiyari, nojoriiri tamajaaja maninia miiniu niishijiaca cutara.
14 Os não judeus não têm a lei. Mas, quando fazem pela sua própria vontade o que a lei manda, eles são a sua própria lei, embora não tenham a lei.
15 Naa maninia miiniu niishijiaca nojori quiniuucuatej, niishishiyari, Pueyaso rootasano Moisésri juhua nojori jiuujiajinia naajiotasano quiya. Naaratej, nojori jaara sesa miiri, tama nojori jiuujiajaarijia nojori niishitiya: “Sesa miiriinijia”. Naajuhuaj, nojori jaara maninia miiri, tama nojori jiuujiajaarijia nojori niishitiya: “Maninia miiriinijia”.
15 Eles mostram, pela sua maneira de agir, que têm a lei escrita no seu coração. A própria consciência deles mostra que isso é verdade, e os seus pensamentos, que às vezes os acusam e às vezes os defendem, também mostram isso.
16 Naacuajitij, cuno juuca, Pueyaso nequesoreetesacari Neyanu Jesucristo puetunu mijiria quiniaa pueyajanaani, jiyacaritij, tama pueya jiuujiaari nojoriicuara tonujunutaniya sesa nojori miishanojiniji jiyasohua. Naaratej, janiyari pueyaracaanu pueya numootequiaacuajani cua pohuatasacari Pueyaso rupaa Jesucristojiniji.
16 E, de acordo com o evangelho que eu anuncio, assim será naquele dia em que Deus, por meio de Cristo Jesus, julgará os pensamentos secretos de todas as pessoas.
17 Cuarta Judio pueyanonaa, quiaari jiyaniya quiaa Pueyaso pueyano cutara, na saquiriojosano Israel pueyajinijinio quia quishacari, Moisés Rootasano niishijia quia quishacarijiuhuaj. Cunora, quiaari sequequiaa: “Janiya cutaraari Pueyaso pueyanoni.
17 O que dizer de você? Você diz que é judeu, confia na lei e se orgulha do Deus que você adora.
18 Janiyari niishiyani casaa Pueyaso paniya cua miiniuriani. Moisés Rootasano niishijia cua quishacari, janiyari niishiyani teyano casaate socua tojishocoriquiano rootasanoni Pueyaso cua shuquiritiniuria”.
18 Você sabe o que Deus quer que você faça e aprende na lei a escolher o que é certo.
19 Quiaari sequequiaajuhuaj: “Janiyacuajaari seetanu rupaajanaa niishiyashijiaca pueya niishitiojonani. Janiyari juhua ninishiqui quijiaca pueya cuhuatanani.
19 Você tem a certeza de que é guia dos cegos, luz para os que estão na escuridão,
20 Janiyari niishiyashijiaca niishitiojojuani, naatujoorinio, maninia cua niishishacari seetanu rupaajanaa Moisés Naajioneejiniji”.
20 orientador dos que não têm instrução e professor dos jovens. Você está certo de que encontra na lei a apresentação completa do conhecimento e da verdade.
21 Naa tamasaca niishitiojona quia quishacaritij, tama quia cuaqueyajaaja quia niishitiojore coteenu, maninia miijia quia quiniuria. Quiaa jaara tamasaca niishitiojoquiaa maja na nohuasenuunura, ¿casaara nohuasejojua quia quiyacuaraarini?
21 Você, que ensina os outros, por que é que não ensina a você mesmo? Se afirma que não se deve roubar, por que é que você mesmo rouba?
22 Quia rootasacari tamasaca, maja nojori numuetucunura niyacaraca maaji, ¿casaara saniniuujia naa quia miiquiaacuaraarini? Quiaacuajaari sequeja: “Janiyari pueya shipinijiosano casaa soojeani, nojori shipinijiosano na secojonuusocoriquiano juhua Pueyasoni”. Naa quia soosacari nojori shipinijiosano casaatej, ¿casaara quia nohuasejoquiaa cuno casaa nojori secojonuujua tiacajinijicuaraarini?
22 Se você diz que não se deve cometer adultério, por que é que você mesmo comete adultério? Você odeia os ídolos, mas rouba as coisas dos templos.
23 Quiaari sequequiaajuhuaj: “Moisés Rootasanoori jiyanohua maninia. Na timitiaanijia”. Naajaa, quiaari Pueyaso rerequetequiaa quia tojiyaquishacari Moisés Rootasano.
23 Você se orgulha de ter a lei de Deus, mas você é uma vergonha para Deus porque desobedece à sua lei.
24 Cunora, tariucuacaanu Pueyaso Rupaajinia naajiotasanoori seetanujuanaa naa sequeya:
24 Pois as Escrituras Sagradas dizem: “Os não judeus falam mal de Deus por causa de vocês, os judeus.”
25 Cuarta Judiocuacanaa, Pueyasocuajaari pa supuetanaa rootaquiaari pa cararaatiuuquia co cuaara miatesano quiiria, na saquiriojosano pueya pa quiniuucua. Naacuajitij, nia cararaatiuuquia co jaara miatesano quiri, cunoori maniniacuaja, niaa jaara seetanujuanaa Moisés Rootasano tojijiaca quiri. Saniniuujia, niaa jaara Moisés Rootasano tojiyashijiaca quiriquia, niaari juhua miatesoo quiyajaa Pueyaso niquiara. Nia cararaatiuuquia coori najuhuana miatesano quiya.
25 A circuncisão tem valor se você, que é judeu, obedecer à lei; porém, se não obedecer, é como se você não tivesse sido circuncidado.
26 Saniniuujia, taucuaca jaara maninia miijiaca quiri taa Moisés rootasano sequeyacuajani, miatesoo nojori cararaatiuuquia co quishacari, naajaa. Pueyasora, nojoriiri juhua miatesano quiya, na muerasu nojori quiniuria.
26 E, se um homem que não foi circuncidado obedecer aos mandamentos da lei, Deus o tratará como se ele fosse circuncidado.
27 Naacuajitij, na cararaatiuuquia co miatesoo tahue jaara maninia miijia quiri, taa Moisés Rootasano sequeyacuajani, nojuajaari jiyanooshaanutaniya, Pueyaso muerasu na quiniuria. Quiajaniya saniniuujia Judio pueyanonaa, quiaari Moisés Rootasano niishijiacuaja. Quiaacuajaari quia cararaatiuuquia co miatesanoraca. Naajaa, quiaa cutaraari saniitiosaanutaniya quia tojiyaquiniuucua Moisés Rootasano. Naacuajitij, cuno tahueri quiocuara tonujuriquiano saniya, Judio pueyanonaa.
27 Assim vocês, judeus, serão condenados pelos não judeus, pois vocês desobedecem à lei apesar de terem essa lei escrita e de serem circuncidados, enquanto que os não judeus obedecem à lei, embora não sejam circuncidados.
28 Pueyasocuajaari Judiocuaca saquiriojoquiaari na muerasu nojori quiniuria juucua. ¿Cante seetanujuanaa Judio pueyano Pueyasorani? ¿Na cararaatiuuquia co miatesano pueyanotee, Judio pueyacuajinio supueno pueyanotejuhuaj? Maja.
28 Portanto, eu pergunto: quem é judeu de fato e circuncidado de verdade? É claro que não é aquele que é judeu somente por fora e circuncidado só no corpo.
29 Noo pojori cutaraari seetanujuanaa Judio pueyano Pueyasora, noojia jatanishano pueyanotej. Pueyaso Sohuanu jaara pueyano jiuujia jataniri Pueyaso tojijia na quiniuria, cunoori juhua na cararaatiuuquia co miatesano cutara, seetanujuanaa Pueyaso muerasu na quiniuria. Jiyano pueyatej, nojori cutaraari Pueyaso timitiasano, maja narta pueya timitiasano. Pueyanoori maja na naata pueyano jiyatenu Pueyaso pueyano na quiniuria. Saaja Pueyaso Sohuanu cutaraari na naata.
29 Pelo contrário, o verdadeiro judeu é aquele que é judeu por dentro, aquele que tem o coração circuncidado; e isso é uma coisa que o Espírito de Deus faz e que a lei escrita não pode fazer. E o louvor que essa pessoa recebe não vem de seres humanos, mas vem de Deus.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Romanos 2, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.