Mateus 22

Quiarinio pueyaso rupaa pa jiyaniijia Jesucristojiniji pueyano rupaajinia (ARLNT) vs VC

Sair da comparação
VC Versão Católica
1 Na nuhuaji, Jesuuri socua niishitiojoquiaari miriqui pohuatasanota. Naa pohuataquiaaritij:
1 Jesus tornou a falar-lhes por meio de parábolas:
2 —Pueyasoori pueya masuya nojoritia na quiniuria shuquiriaatia, taa tamonu cutara jiyaniijia miiquiaari mijiriacuaani. Cuno jiyaniijiaari shuquiriaatia quiniu paniriquiaa queraatia pueyata, neyanu camishacari. Naaratej, jiyaniijiaari queraatia sumatutequiaari, queraatia pueya miaquesocoriquiano.
2 The kingdom of the heavens has become like a king who made a wedding feast for his son,
3 Na nuhuaji, na seya jiyaramiquiriiri na masuusano pueya numootenura nojori niniuria queranacunura. Masuusano pueyari maja na niniu paniniu quiquiaari saaja.
3 and sent his bondmen to call the persons invited to the wedding feast, and they would not come.
4 Jiyaniijiaari socua tamasaca na seya sequeree: “Cua masuusano pueya nia numootejocoo. Nia sequesee: ‘Jiyaniijia nia sashiya. Puetunujuanaari tari jeenucuasano nia queranacunura. Tari puecoosaaree na juyaca, na shiyoshitishano seyanio. Tariucua rariyosanoori quiya. Ritia nia nimia. Nia miaquenuusee’”. Naa na seya na rootanu nuhuajitij, jiyaniijiaari nojori jiyaramiquirii.
4 Again he sent other bondmen, saying, Say to the persons invited, Behold, I have prepared my dinner; my oxen and my fatted beasts are killed, and all things ready; come to the wedding feast.
5 Masuusano pueyari saaja tojitiaaquirii. Puetunujuanaari tama na panishanojuaaja miiriquiaa saaja. Tamonuuri na cuhuariquiajinia quiaaree. Tamonuuri na casami niquitiojosaqui quiaareecujua.
5 But they made light of it, and went, one to his own land, and another to his commerce.
6 Tamasacaari saniniuujia jiyaniijia seya quiooree. Jiyanohua naquiya nojori miiriiri. Na nuhuaji, nojori puecootureeri.
6 And the rest, laying hold of his bondmen, ill-treated and slew {them}.
7 Jiyaniijia niishishacari, jiyanohua juaariiri. Nocuaji na soldadohua jiyaramiquiriiri cuno monaa nojori naminiuria saniniuujia, nojori tiaca na catijiatanurajuhuaj.
7 And {when} the king {heard of it he} was wroth, and having sent his forces, destroyed those murderers and burned their city.
8 Na nuhuaji, jiyaniijiaari na seya sequeree: “Puetunujuanaari tari jeenucuasano pa queranacunura cua niyanu camishacari. Cua masuusano pueyacuajaari saaja cua ruuretareeni. Namitia majaari nojori nijionu quimiaa, saaja cua rerequetejaca nojori quiniuucua.
8 Then he says to his bondmen, The wedding feast is ready, but those invited were not worthy;
9 Quiarijia cutara, nia quiaare nuu tuneequetajajinia, tee queraatia pueya tajiniuucuataquiaacuajani. Nia masuure puetunu nia niquishano pueyajanaa”.
9 go therefore into the thoroughfares of the highways, and as many as ye shall find invite to the wedding feast.
10 ’Na seyari quiojoquiaari tiaca nucuaco. Nojoriiri puetunu na riuriatasano pueyajanaa rerejoteree, maninia pueya, sesa pueyanio. Queranacunuusaquiiri mishiquiaari masuusano pueyata. Camarnu seyari puetunu pueyajanaa cushiyotequiaari camishacari cushiyosano toqueya, nojori tiuquitiasacari tiaco queranacunura.
10 And those bondmen went out into the highways, and brought together all as many as they found, both evil and good; and the wedding feast was furnished with guests.
11 ’Na nuhuaji, jiyaniijiajanaari tiuquiquiaari masuusano pueya na niquiniuria. Tamonu pueyano niquishiiri camishacari cushiyosano toqueeju.
11 And the king, having gone in to see the guests, beheld there a man not clothed with a wedding garment.
12 Jiyaniijiaari na sequeree: “Pueyanonaa, ¿taa quia tiuquimiaa camishacari cushishano toqueejuni?” Pueyanoori sanaa na tojiriquiaa. Majaari na riucuanu quirii.
12 And he says to him, {My} friend, how camest thou in here not having on a wedding garment? But he was speechless.
13 Cunora, jiyaniijiaari na seya sequeree: “¡Nia morojore na cashacucua, na numatucuanio! ¡Niocua na jartarohua carijiniacuma ninishiqui! Tii sapuenutaniyari. Na quiaca miaquenutaniyajaariuhua na noonuta, naquiya na miishacari”.
13 Then said the king to the servants, Bind him feet and hands, and take him away, and cast him out into the outer darkness: there shall be the weeping and the gnashing of teeth.
14 ’Naajuhuaj pueyanaa, Pueyasoori queraatia pueya masuya quiarijia na muerasu nojori quiniuria. Saniniuujia, secajaari saquiriojosaanutaniya nojorijinijinio seetanujuanaa na muerasura nojori quiniuria.
14 For many are called ones, but few chosen ones.
15 Na nuhuaji, Fariseocuacaari quiojoquiaari Jesu shuriucuaji tama nojori niishitiojotoonurajaaja. Nojoriiri Jesu pocuatenu paniquiaari sesa juucua, nocuara nojori saquiriojotanura.
15 — ausente —
16 Na nuhuaji, Fariseocuacaari na niishitiojosano pueya jiyaramiquirii Jesuucua, jiyaniijia Herodes panijiaca pueyata. Herodesri jiyaniijia César jiyatesano quiquiaari Judea jiyajinia jiyaniijia na quiniuria. Fariseocuaca jiyaramiquishano pueyari Jesu sequesee:
16 And they send out to him their disciples with the Herodians, saying, Teacher, we know that thou art true and teachest the way of God in truth, and carest not for any one, for thou regardest not men's person;
17 Naaratej, canaa quia sequere taa canaa miiniutianiyani. Paari sequesaaquiaarini pa cumaneeca pa niquitiojonura jiyaniijiajanaa Césarra, taa cuno tahue César sequequiaaricuajani. Quiajaniyariuhuaj, ¿taa quia sequeya saniniunijia?
17 tell us therefore what thou thinkest: Is it lawful to give tribute to Caesar, or not?
18 Jesuuri ritia niishiquii, nojoriiri naa na nequesotariquiaa na sapojonuta. Nocuaji nojori sequereeri:
18 But Jesus, knowing their wickedness, said, Why tempt ye me, hypocrites?
19 Cua niquitiri nia cumaneetoj, cuno, jiyaniijia César sequesano pa niquitiojonura nojuajani.
19 Shew me the money of the tribute. And they presented to him a denarius.
20 Jesu niquishacari cuno cumanee, nojori nequesotareeri:
20 And he says to them, Whose {is} this image and superscription?
21 Nojoriiri na riucuaree:
21 They say to him, Caesar's. Then he says to them, Pay then what is Caesar's to Caesar, and what is God's to God.
22 Nojori tojishacari naa Jesu sequesanotej, jiuujiatecoreeri. Na tarinitiatureeri. Quiojiyarohuari.
22 And when they heard {him}, they wondered, and left him, and went away.
23 Cuno juucaja, Saduceocuacaari Jesuucua nijioquiaari. Nojoriiri jiyaniquiaari macunucua maja na samiitiaconu quiniutianiuhua. Naaratej, nojoriiri Jesu sequesee:
23 — ausente —
24 —Niishitiojonanaa, supuetana Moisésri pa sequequiaari na naajiotasanojinia, pueyano jaara cusoyare mueyaju, na tarajanu cuaara camiiria mashiquio, mueya na mueratenura tarajanu niti.
24 saying, Teacher, Moses said, If any one die, not having children, his brother shall marry his wife and shall raise up seed to his brother.
25 Tarijia, tamonu pueyanoori niya quiquiaari. Siete niquiohuaraca quiquiaariiri, saa canuujua. Jiyapueranuuri camiquiaari. Na nuhuaji, shaajequiaariiri muetuhuojua. Naaratej, na mashiquioori camitishaaquiaari neyaca tarajanuta.
25 Now there were with us seven brethren; and the first having married died, and not having seed, left his wife to his brother.
26 Nojuajaari muetuhuojua shaajequiaarijiuhuaj. Naaratej, neyaca tarajanuuri mashiquio camiquiaarijiuhuaj. Nojuajaari mueyaju cusoquiaarijiuhuaj. Naa cusonuuquiaariiri puetunu cuno siete canuujuanaa.
26 In like manner also the second and the third, unto the seven.
27 Na nuhuaji, mashiquioori cusoquiaarijiuhuaj.
27 And last of all the woman also died.
28 Saniniuujia, macunucua jaara samiitiacorohua, ¿teyano cuno siete neyacaajinijiniote seetanu neyacajanaa quiniutianiyani, puetunu cuno pojorijianaa jaara neyacaa quiquiaari?
28 In the resurrection therefore of which of the seven shall she be wife, for all had her?
29 Jesuuri nojori riucuaree:
29 And Jesus answering said to them, Ye err, not knowing the scriptures nor the power of God.
30 Macunucua samiitiacosacariuhua, majaari canuu camiyonu quiniutianiya maaji. Naajuhuaj, maajipohuari maja na camiyonu quiniutianiya neyacaara. Caya, maajinio, nojoriiri juhuajaniya quijiaca quiniutianiya juhua jiyocuacaanu quijiaca Pueyaso seya, maja camiyosano.
30 For in the resurrection they neither marry nor are given in marriage, but are as angels of God in heaven.
31 Socua cua tojitiare. Macunucuaari seetanujuanaa samiitiacoriquianohua. ¿Majateeri nia serojonu quiquiaacuaja taa Pueyaso sequequiaari niajaniyacuajani? Naa sequequiaariiri:
31 Quanto à ressurreição dos mortos, não lestes o que Deus vos disse:
32 “Janiyari nia supuetana Abraham Jiyaniijiani, nia supuetana Isaac Jiyaniijiajuhuaj, nia supuetana Jacobo Jiyaniijianio”.
32 Eu sou o Deus de Abraão, o Deus de Isaac e o Deus de Jacó {Ex 3,6}? Ora, ele não é Deus dos mortos, mas Deus dos vivos.
33 Pueya tojishacari naa Jesu niishitiojosanotej, nojoriiri jiyanohua jiuujiateree.
33 E, ouvindo esta doutrina, as turbas se enchiam de grande admiração.
34 Fariseocuaca jaara niishiquiaari Jesu Saduceocuaca sanaajaree, nojoriiri Jesuucua nijioquiaari nojori saniniujiuniuria nojuaja, nojori nequesoreenuta.
34 Sabendo os fariseus que Jesus reduzira ao silêncio os saduceus, reuniram-se
35 Nojoriiri jaarajaaja Jesu pocuatenu paniriquiaa sesa juucua. Tamonu nojorijinijinioori Moisés Rootasanojiniji niishitiojona quiquiaari. Na saniniujiuniuria, nojuajaari Jesu nequesotaree:
35 e um deles, doutor da lei, fez-lhe esta pergunta para pô-lo à prova:
36 —Niishitiojonanaa, ¿Pueyaso rootasanojinijini, teyanote socua pa tojishocoriquianoni?
36 Mestre, qual é o maior mandamento da lei?
37 Jesuuri na riucuaree:
37 Respondeu Jesus: Amarás o Senhor teu Deus de todo teu coração, de toda tua alma e de todo teu espírito {Dt 6,5}.
38 Niocuajaari socua na pueya tojishocoriquiano Pueyaso rootasano.
38 Este é o maior e o primeiro mandamento.
39 Tamonu na sequesanoori quera juhua niojuhuaj. Naa sequeyari:
39 E o segundo, semelhante a este, é: Amarás teu próximo como a ti mesmo {Lv 19,18}.
40 Puetunu Moisés rootasanojuanaa, mariyata puetunu tariucuacaanu Pueyaso sequesano caminiujiuniaa rootasanojuanaari nio caapiqui rootasanojinijicuaja.
40 Nesses dois mandamentos se resumem toda a lei e os profetas.
41 Fariseocuaca quishacarijia cuniqui, Jesuuri nojori nequesotaree:
41 Como os fariseus se agrupassem, Jesus interrogou-os:
42 —¿Taa nia niishiriojiya Cristojinijini? ¿Cante na supuetanani?
42 Que pensais vós de Cristo? De quem é filho? Responderam: De Davi!
43 Jesuuri nojori sequerohuacuhuaj:
43 Como então, prosseguiu Jesus, Davi, falando sob inspiração do Espírito, chama-o Senhor, dizendo:
44 “Jiyaniijia Pueyasoori cua Jiyaniijia Cristo sequequiaari: ‘Cua miaquetajara quia cajirijiaara, janiya cuaara quia paraa shocojotare quiocuajijiaatijia’”.
44 O Senhor disse a meu Senhor: Senta-te à minha direita, até que eu ponha teus inimigos por escabelo dos teus pés {Sl 109,1}?
45 ¿Cristotucua taa David niquiohuacuaji supuereni, David jaara Cristo jiyaniquiya na jiyaniijiata?
45 Se, pois, Davi o chama Senhor, como é ele seu filho?
46 Nojoriiri Jesu niquitiaree sanaa. Nojoriiri maja na naata na riucuanu quiquiaari. Cuno nuhuaji, pueyari maja socua na nequesoreenu paniniu quiquiaari Jesu.
46 Ninguém pôde responder-lhe nada. E, depois daquele dia, ninguém mais ousou interrogá-lo.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 22, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.