Mateus 22
Quiarinio pueyaso rupaa pa jiyaniijia Jesucristojiniji pueyano rupaajinia (ARLNT) vs NTLH
1 Na nuhuaji, Jesuuri socua niishitiojoquiaari miriqui pohuatasanota. Naa pohuataquiaaritij:
1 De novo Jesus usou parábolas para falar ao povo. Ele disse:
2 —Pueyasoori pueya masuya nojoritia na quiniuria shuquiriaatia, taa tamonu cutara jiyaniijia miiquiaari mijiriacuaani. Cuno jiyaniijiaari shuquiriaatia quiniu paniriquiaa queraatia pueyata, neyanu camishacari. Naaratej, jiyaniijiaari queraatia sumatutequiaari, queraatia pueya miaquesocoriquiano.
2 — O
3 Na nuhuaji, na seya jiyaramiquiriiri na masuusano pueya numootenura nojori niniuria queranacunura. Masuusano pueyari maja na niniu paniniu quiquiaari saaja.
3 Depois mandou os empregados chamarem os convidados, mas eles não quiseram vir.
4 Jiyaniijiaari socua tamasaca na seya sequeree: “Cua masuusano pueya nia numootejocoo. Nia sequesee: ‘Jiyaniijia nia sashiya. Puetunujuanaari tari jeenucuasano nia queranacunura. Tari puecoosaaree na juyaca, na shiyoshitishano seyanio. Tariucua rariyosanoori quiya. Ritia nia nimia. Nia miaquenuusee’”. Naa na seya na rootanu nuhuajitij, jiyaniijiaari nojori jiyaramiquirii.
4 Então mandou outros empregados com o seguinte recado: “Digam aos convidados que tudo está preparado para a festa. Já matei os bezerros e os bois gordos, e tudo está pronto. Que venham à festa!”
5 Masuusano pueyari saaja tojitiaaquirii. Puetunujuanaari tama na panishanojuaaja miiriquiaa saaja. Tamonuuri na cuhuariquiajinia quiaaree. Tamonuuri na casami niquitiojosaqui quiaareecujua.
5 — Mas os convidados não se importaram com o convite e foram tratar dos seus negócios: um foi para a sua fazenda, e outro, para o seu armazém.
6 Tamasacaari saniniuujia jiyaniijia seya quiooree. Jiyanohua naquiya nojori miiriiri. Na nuhuaji, nojori puecootureeri.
6 Outros agarraram os empregados, bateram neles e os mataram.
7 Jiyaniijia niishishacari, jiyanohua juaariiri. Nocuaji na soldadohua jiyaramiquiriiri cuno monaa nojori naminiuria saniniuujia, nojori tiaca na catijiatanurajuhuaj.
7 O rei ficou com tanta raiva, que mandou matar aqueles assassinos e queimar a cidade deles.
8 Na nuhuaji, jiyaniijiaari na seya sequeree: “Puetunujuanaari tari jeenucuasano pa queranacunura cua niyanu camishacari. Cua masuusano pueyacuajaari saaja cua ruuretareeni. Namitia majaari nojori nijionu quimiaa, saaja cua rerequetejaca nojori quiniuucua.
8 Depois chamou os seus empregados e disse: “A minha festa de casamento está pronta, mas os convidados não a mereciam.
9 Quiarijia cutara, nia quiaare nuu tuneequetajajinia, tee queraatia pueya tajiniuucuataquiaacuajani. Nia masuure puetunu nia niquishano pueyajanaa”.
9 Agora vão pelas ruas e convidem todas as pessoas que vocês encontrarem.”
10 ’Na seyari quiojoquiaari tiaca nucuaco. Nojoriiri puetunu na riuriatasano pueyajanaa rerejoteree, maninia pueya, sesa pueyanio. Queranacunuusaquiiri mishiquiaari masuusano pueyata. Camarnu seyari puetunu pueyajanaa cushiyotequiaari camishacari cushiyosano toqueya, nojori tiuquitiasacari tiaco queranacunura.
10 — Então os empregados saíram pelas ruas e reuniram todos os que puderam encontrar, tanto bons como maus. E o salão de festas ficou cheio de gente.
11 ’Na nuhuaji, jiyaniijiajanaari tiuquiquiaari masuusano pueya na niquiniuria. Tamonu pueyano niquishiiri camishacari cushiyosano toqueeju.
11 Quando o rei entrou para ver os convidados, notou um homem que não estava usando roupas de festa
12 Jiyaniijiaari na sequeree: “Pueyanonaa, ¿taa quia tiuquimiaa camishacari cushishano toqueejuni?” Pueyanoori sanaa na tojiriquiaa. Majaari na riucuanu quirii.
12 e perguntou: “Amigo, como é que você entrou aqui sem roupas de festa?”
13 Cunora, jiyaniijiaari na seya sequeree: “¡Nia morojore na cashacucua, na numatucuanio! ¡Niocua na jartarohua carijiniacuma ninishiqui! Tii sapuenutaniyari. Na quiaca miaquenutaniyajaariuhua na noonuta, naquiya na miishacari”.
13 Então o rei disse aos empregados: “Amarrem os pés e as mãos deste homem e o joguem fora, na escuridão. Ali ele vai chorar e ranger os dentes de desespero.”
14 ’Naajuhuaj pueyanaa, Pueyasoori queraatia pueya masuya quiarijia na muerasu nojori quiniuria. Saniniuujia, secajaari saquiriojosaanutaniya nojorijinijinio seetanujuanaa na muerasura nojori quiniuria.
14 E Jesus terminou, dizendo:
15 Na nuhuaji, Fariseocuacaari quiojoquiaari Jesu shuriucuaji tama nojori niishitiojotoonurajaaja. Nojoriiri Jesu pocuatenu paniquiaari sesa juucua, nocuara nojori saquiriojotanura.
15 Os fariseus saíram e fizeram um plano para conseguir alguma prova contra Jesus.
16 Na nuhuaji, Fariseocuacaari na niishitiojosano pueya jiyaramiquirii Jesuucua, jiyaniijia Herodes panijiaca pueyata. Herodesri jiyaniijia César jiyatesano quiquiaari Judea jiyajinia jiyaniijia na quiniuria. Fariseocuaca jiyaramiquishano pueyari Jesu sequesee:
16 Então mandaram que alguns dos seus seguidores e alguns membros do partido de Herodes fossem dizer a Jesus: — Mestre, sabemos que o senhor é honesto, ensina a verdade sobre a maneira de viver que Deus exige e não se importa com a opinião dos outros, nem julga pela aparência.
17 Naaratej, canaa quia sequere taa canaa miiniutianiyani. Paari sequesaaquiaarini pa cumaneeca pa niquitiojonura jiyaniijiajanaa Césarra, taa cuno tahue César sequequiaaricuajani. Quiajaniyariuhuaj, ¿taa quia sequeya saniniunijia?
17 Então o que o senhor acha: é ou não é contra a nossa Lei pagar impostos ao Imperador romano?
18 Jesuuri ritia niishiquii, nojoriiri naa na nequesotariquiaa na sapojonuta. Nocuaji nojori sequereeri:
18 Mas Jesus percebeu a malícia deles e respondeu:
19 Cua niquitiri nia cumaneetoj, cuno, jiyaniijia César sequesano pa niquitiojonura nojuajani.
19 Tragam a moeda com que se paga o imposto! Trouxeram a moeda,
20 Jesu niquishacari cuno cumanee, nojori nequesotareeri:
20 e ele perguntou:
21 Nojoriiri na riucuaree:
21 Eles responderam: — São do Imperador. Então Jesus disse:
22 Nojori tojishacari naa Jesu sequesanotej, jiuujiatecoreeri. Na tarinitiatureeri. Quiojiyarohuari.
22 Eles ficaram admirados quando ouviram isso. Então deixaram Jesus e foram embora.
23 Cuno juucaja, Saduceocuacaari Jesuucua nijioquiaari. Nojoriiri jiyaniquiaari macunucua maja na samiitiaconu quiniutianiuhua. Naaratej, nojoriiri Jesu sequesee:
23 Naquele mesmo dia chegaram perto de Jesus alguns saduceus , afirmando que ninguém ressuscita.
24 —Niishitiojonanaa, supuetana Moisésri pa sequequiaari na naajiotasanojinia, pueyano jaara cusoyare mueyaju, na tarajanu cuaara camiiria mashiquio, mueya na mueratenura tarajanu niti.
24 Eles disseram a Jesus: — Mestre, Moisés ensinou assim: “Se um homem morrer e deixar a esposa sem filhos, o irmão dele deve casar com a viúva, para terem filhos, que serão considerados filhos do irmão que morreu.”
25 Tarijia, tamonu pueyanoori niya quiquiaari. Siete niquiohuaraca quiquiaariiri, saa canuujua. Jiyapueranuuri camiquiaari. Na nuhuaji, shaajequiaariiri muetuhuojua. Naaratej, na mashiquioori camitishaaquiaari neyaca tarajanuta.
25 Acontece que havia entre nós sete irmãos. O mais velho casou e morreu sem deixar filhos. Assim, ele deixou a viúva para o segundo irmão.
26 Nojuajaari muetuhuojua shaajequiaarijiuhuaj. Naaratej, neyaca tarajanuuri mashiquio camiquiaarijiuhuaj. Nojuajaari mueyaju cusoquiaarijiuhuaj. Naa cusonuuquiaariiri puetunu cuno siete canuujuanaa.
26 A mesma coisa aconteceu com este, e também com o terceiro, e, finalmente, com todos os sete.
27 Na nuhuaji, mashiquioori cusoquiaarijiuhuaj.
27 Depois de todos eles, a mulher também morreu.
28 Saniniuujia, macunucua jaara samiitiacorohua, ¿teyano cuno siete neyacaajinijiniote seetanu neyacajanaa quiniutianiyani, puetunu cuno pojorijianaa jaara neyacaa quiquiaari?
28 Portanto, no dia da ressurreição, de qual dos sete a mulher vai ser esposa? Pois todos eles casaram com ela!
29 Jesuuri nojori riucuaree:
29 Jesus respondeu:
30 Macunucua samiitiacosacariuhua, majaari canuu camiyonu quiniutianiya maaji. Naajuhuaj, maajipohuari maja na camiyonu quiniutianiya neyacaara. Caya, maajinio, nojoriiri juhuajaniya quijiaca quiniutianiya juhua jiyocuacaanu quijiaca Pueyaso seya, maja camiyosano.
30 Pois, quando os mortos ressuscitarem, serão como os anjos do céu, e ninguém casará.
31 Socua cua tojitiare. Macunucuaari seetanujuanaa samiitiacoriquianohua. ¿Majateeri nia serojonu quiquiaacuaja taa Pueyaso sequequiaari niajaniyacuajani? Naa sequequiaariiri:
31 E, quanto à ressurreição dos mortos, será que vocês nunca leram o que Deus disse? Ele afirmou:
32 “Janiyari nia supuetana Abraham Jiyaniijiani, nia supuetana Isaac Jiyaniijiajuhuaj, nia supuetana Jacobo Jiyaniijianio”.
32 “Eu sou o Deus de Abraão, o Deus de Isaque e o Deus de Jacó.” E Deus não é Deus dos mortos e sim dos vivos.
33 Pueya tojishacari naa Jesu niishitiojosanotej, nojoriiri jiyanohua jiuujiateree.
33 Quando a multidão ouviu isso, ficou admirada com o ensinamento dele.
34 Fariseocuaca jaara niishiquiaari Jesu Saduceocuaca sanaajaree, nojoriiri Jesuucua nijioquiaari nojori saniniujiuniuria nojuaja, nojori nequesoreenuta.
34 Os fariseus se reuniram quando souberam que Jesus tinha feito os saduceus calarem a boca.
35 Nojoriiri jaarajaaja Jesu pocuatenu paniriquiaa sesa juucua. Tamonu nojorijinijinioori Moisés Rootasanojiniji niishitiojona quiquiaari. Na saniniujiuniuria, nojuajaari Jesu nequesotaree:
35 E um deles, que era mestre da Lei , querendo conseguir alguma prova contra Jesus, perguntou:
36 —Niishitiojonanaa, ¿Pueyaso rootasanojinijini, teyanote socua pa tojishocoriquianoni?
36 — Mestre, qual é o mais importante de todos os mandamentos da Lei ?
37 Jesuuri na riucuaree:
37 Jesus respondeu:
38 Niocuajaari socua na pueya tojishocoriquiano Pueyaso rootasano.
38 Este é o maior mandamento e o mais importante.
39 Tamonu na sequesanoori quera juhua niojuhuaj. Naa sequeyari:
39 E o segundo mais importante é parecido com o primeiro: “Ame os outros como você ama a você mesmo.”
40 Puetunu Moisés rootasanojuanaa, mariyata puetunu tariucuacaanu Pueyaso sequesano caminiujiuniaa rootasanojuanaari nio caapiqui rootasanojinijicuaja.
40 Toda a Lei de Moisés e os ensinamentos dos
41 Fariseocuaca quishacarijia cuniqui, Jesuuri nojori nequesotaree:
41 Quando os fariseus estavam reunidos, Jesus perguntou a eles:
42 —¿Taa nia niishiriojiya Cristojinijini? ¿Cante na supuetanani?
42 — O que vocês pensam sobre o — De Davi! — responderam eles.
43 Jesuuri nojori sequerohuacuhuaj:
43 Jesus tornou a perguntar:
44 “Jiyaniijia Pueyasoori cua Jiyaniijia Cristo sequequiaari: ‘Cua miaquetajara quia cajirijiaara, janiya cuaara quia paraa shocojotare quiocuajijiaatijia’”.
44 “O Senhor Deus disse ao meu Senhor:
45 ¿Cristotucua taa David niquiohuacuaji supuereni, David jaara Cristo jiyaniquiya na jiyaniijiata?
45 Portanto, se Davi chama o Messias de Senhor, como é que o Messias pode ser descendente de Davi?
46 Nojoriiri Jesu niquitiaree sanaa. Nojoriiri maja na naata na riucuanu quiquiaari. Cuno nuhuaji, pueyari maja socua na nequesoreenu paniniu quiquiaari Jesu.
46 Ninguém podia responder mais nada, e daquele dia em diante não tiveram coragem de lhe fazer mais perguntas.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 22, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.