1 Coríntios 15

Quiarinio pueyaso rupaa pa jiyaniijia Jesucristojiniji pueyano rupaajinia (ARLNT) vs NVT

Sair da comparação
NVT Nova Versão Transformadora
1 Cuarta Jesuucua tiuuniaanaa, Jesucristo rupaa nia niishiriohua, tarijia cua pohuatasano niajaniya, nia jiyanooshaanurani. Niaari nocua tiuuquiaari maninia. Niaari quiarijia maninia na tojitiaajaa.
1 Agora, irmãos, quero lembrá-los das boas-novas que lhes anunciei anteriormente. Vocês as receberam e nelas permanecem firmes.
2 Naacuajitij, Jesucristoori niaacuaji tacuquiaa quiarijia, maninia nia tojitiasacari na rupaa, taa cua pohuataquiaari niajaniyacuajani. Niaacuajaari Pueyaso pueyara jatanishano quiya niaa jaara maja najuhuana na rupaa tojiyaquiquiaari.
2 São essas boas-novas que os salvam, se continuarem a crer na mensagem como lhes anunciei; do contrário, sua fé é inútil.
3 Janiyari niaara caminiujiuquiaari Jesucristo rupaani, taa cua tojiquiaaricuaani. Nio cutara rupaa nia coteetaquiaari pohuatanunijia: Cristoori pocuara cusoquiaari niyacutesanojinia, sesa pa miiniuucua. Tariucuacaanu Pueyaso sequenu panishano caminiujiuniaari naa naajiotaquiaari, taa Cristo miishaanutaniya naquiyani. Seetanujuanaa naa miishaaquiaariiri.
3 Eu lhes transmiti o que era mais importante e o que também me foi transmitido: Cristo morreu por nossos pecados, como dizem as Escrituras.
4 Jesucristo cusonu nuhuaji, raaco niasaaquiaariiri. Jiuujianaraca juuca jaara na shoconujuquiaari macu na quishacari, na raaco samiitiaquiaariuhuari. Naa tohuateequiaariiri puetunu tariucuacaanu Pueyaso Rupaajanaa, taa nojuajiniji naajiotasaaquiaaricuajani.
4 Ele foi sepultado e ressuscitou no terceiro dia, como dizem as Escrituras.
5 Na nuhuaji, Jesucristoori Pedroocua muetaquiaariuhua. Na nuhuaji, na jiyaramiquishocoriquiano pueyacua muetaquiaarijiaariuhuaj.
5 Apareceu a Pedro e, mais tarde, aos Doze.
6 Na nuhuaji, muetaquiaarijiuhuaj na tojitianaa rerejosaquiiri. Socua quiniento pueyari na niquitiaquiaari jiyacari. Queraatia jiyacari na niquiniaajinijinio pueyari saminio quiyajaa. Noojiaqueyari tari shaajecocanu.
6 Depois disso, apareceu a mais de quinhentos irmãos de uma só vez, a maioria dos quais ainda está viva, embora alguns já tenham adormecido.
7 Na nuhuaji, pa Jiyaniijiaari Santiagoocua muetaquiaarijiuhuaj. Na nuhuaji, muetanu pacutequiaariuhua na doce jiyaramiquishocoriquiano pueyacuaari.
7 Mais tarde, apareceu a Tiago e, posteriormente, a todos os apóstolos.
8 Puetunu cuno pojori nuhuaji, Jesucristoori socua cucua muetaquiaarijiuhuaj, nocua tiuujia cua quiyaquishacarijia. Naa na paraca cua quishacarijiatej, Jesucristoori cucua muetaquiaari na jiyanooniuria janiya. Ritia cua jiyatequiaariiri na jiyaramiquishano cua quiniuriajuhuaj.
8 Por último, apareceu também a mim, como se eu tivesse nascido fora de tempo.
9 ¿Casaaraquitijia na saquiriojoquiaari janiyatejaj, na jiyaramiquishano cua quiniuriajuhuaj? Janiyari puera sesa miijia quiquiaarini cua niishiyaquishacari Jesucristo. Cucua na muetaaquishacarijia, janiyari Pueyaso saquiriojosano pueya miitiaquiaarini. Cuarta Jesucristo jiyaramiquishano pueyari maja naa sesa miijiaca na quitiuniu quiquiaari.
9 Pois sou o mais insignificante dos apóstolos. Aliás, nem sou digno de ser chamado apóstolo, pois persegui a igreja de Deus.
10 ¡Pueyasoori jiyanohua maninia! Cua jiyanooquiaariiri Jesucristo jiyaramiquishano cua quiniuriajuhuaj, taa cua quiya quiarijiacuajani. Naa quiyanijia Pueyaso jiyanooniuucua janiya. Majaari najuhuana na jiyanooniu quiquiaari janiya. Na jiyanooshacari janiya, janiyari socua jiyanohua nera poonijiocanu cuarta Jesucristo jiyaramiquishano pueyajinijini. Naajaa, maninia cua poonijiosanoori maja tama cua miishanojuaaja na quiniu. Pueyasocuajaari cua cumaquiquiaa na Sohuanuta, maninia cua miiniuria na panishano.
10 O que agora sou, porém, deve-se inteiramente à graça que Deus derramou sobre mim, e que não foi inútil. Trabalhei com mais dedicação que qualquer outro apóstolo e, no entanto, não fui eu, mas Deus que, em sua graça, operou por meu intermédio.
11 Naacuajitij, naa sequeriquiaa niajaniyanijia: cante nia pohuataquiaari Jesucristo rupaani, naajaa. Janiyari Jesucristo rupaa pohuataquiaajaacuhuaj, mariyata taa cuarta Jesucristo jiyaramiquishano pueya pohuataquiaacuaani. Majaari rimiajata canaa pohuatasano. Niaari cuno rupaacua tiuuquiaari maninia.
11 Logo, não faz diferença se eu prego ou se eles pregam, pois todos nós anunciamos a mesma mensagem na qual vocês já creram.
12 Cuarta Jesuucua tiuuniaanaa, canaa jaara pohuatariquiaa taa Cristo samiitiaquiaariuhua macujinijini, ¿casaara noojiaqueya niajaniyajinijinio sequequiaani: “Macunucua maja na samiitiaconu quiniutianiuhua”?
12 Pois bem, se proclamamos que Cristo ressuscitou dos mortos, por que alguns de vocês afirmam não haver ressurreição dos mortos?
13 Macunucua jaara samiitianiyaquishaanutaniya taa nia sequequiaacuajani, Jesucristo jiyoteeri macu quiyajaacuhuaj. ¿Cristoteeri macu quiyajaa? ¡Maja!
13 Pois, se não existe ressurreição dos mortos, Cristo não ressuscitou.
14 Cristo jaara macu quiriquiaja, canaa maara najuhuana pohuataa na rupaani. Naajuhuaj, niaa maara najuhuana Jesucristoocua tiuya, na pueya nia quiniu paniniuria juucua.
14 E, se Cristo não ressuscitou, nossa pregação é inútil, e a fé que vocês têm também é inútil.
15 Canaacuajaari pohuatanuuquiaani Pueyasoori Jesucristo samiitianiquiaariuhua. Macunucua jaara samiitianiyaquishaanutaniya taa nia jiyaniquiaacuajani, canaa jiyoteeri sapojonuujuaca Pueyaso jiyaramiquishano pueyani. Naacuajitij, nia sequesano jaara seetanujuanaa quiri, maja jiyoteeri Pueyaso samiitianiniu quiquiaariuhua Jesu. Saniniuujia, ¡niaari jiyajeneya cutara! ¡Pueyasocuajaari seetanujuanaa Jesu samiitianiquiaariuhua!
15 Então estamos todos mentindo a respeito de Deus, pois afirmamos que ele ressuscitou a Cristo. Mas, se não existe ressurreição dos mortos, isso não pode ser verdade.
16 Macunucua jaara samiitianiyaquishaanutaniya taa nia sequequiaacuajani, Cristo maara samiitiaaquiquiaariuhuajuhuaj.
16 E, se não existe ressurreição dos mortos, então Cristo também não ressuscitou.
17 Cristo jaara samiitiaaquiquiaari, niaa jiyoteeri Cristoocua tiuya najuhuanaj, Pueyaso na jiyanootiniuria juucua niajaniya. ¿Macuteeri na naata pocuaji tacunu? Maja na naata. Niaa jiyoteeri jiyanooshoojua quiya. Sesa nia miishano jiyoteeri tuujusoojua quiyajuhuaj. ¿Naatejaaratej?
17 E, se Cristo não ressuscitou, a fé que vocês têm é inútil, e vocês ainda estão em seus pecados.
18 Cristo jaara macu quiriquiaja, tariucua shaajecono nocua tiuuniaa pueya maara taraatia quiriquiaj. Nojori maara taraatia shaajecanu puetunurajanaa, maja quenaaja nojori samiitiaconuhuara.
18 Nesse caso, todos que adormeceram crendo em Cristo estão perdidos!
19 Pajaniyajuhuaj, canapuete saminio quiyajaani, paa maara jiyanohua taraatia quiyani, pueyaracaanu najuhuana naquiya pa miishacari mijiria. Jaara naa quiritij, pa Jiyaniijia Jesucristo jaara macu quiriquiaja, paa maara najuhuana poonijioriquia pa shuquiritiniuria nojuaja juucuani.
19 Se nossa esperança em Cristo vale apenas para esta vida, somos os mais dignos de pena em todo o mundo.
20 ¡Namitia naa quiyaquiyari! ¡Cristoori seetanujuanaa samiitianishaaquiaariuhua! ¡Canaari na niquitiaquiaarini! Naacuajitij canaari niishiyani Jesucristoori saminio quiyacuaja. Pueyaracaanu saminio quiniutianiyari. Naa pa Jiyaniijia Jesu samiitiasacariuhua coteenu pocuajicuaatej, naacuajitij paari niishiyani puetunu shaajecono nocua tiuuniaajanaari samiitianishaanutaniuhuajaacuhuaj.
20 Mas Cristo de fato ressuscitou dos mortos. Ele é o primeiro fruto da colheita de todos que adormeceram.
21 — ausente —
21 Uma vez que a morte entrou no mundo por meio de um único homem, agora a ressurreição dos mortos começou por meio de um só homem.
22 — ausente —
22 Assim como todos morremos em Adão, todos que são de Cristo receberão nova vida.
23 Pa Jiyaniijia Jesucristoori coteenu samiitiaquiaariuhua. Cristo nuhuaji, puetunu nocua tiuuniaajanaari samiitiaconutaniuhua, pa naacuneetoonura nata, na nishacariuhua pocua. Paari naa samiitiaconutaniuhua Pueyaso panishacarini.
23 Mas essa ressurreição tem uma sequência: Cristo ressuscitou como o primeiro fruto da colheita, e depois todos que são de Cristo ressuscitarão quando ele voltar.
24 — ausente —
24 Então virá o fim, quando ele entregará o reino a Deus, o Pai, depois de ter destruído todos os governantes e autoridades e todo poder.
25 — ausente —
25 Pois é necessário que Cristo reine até que tenha colocado todos os seus inimigos debaixo de seus pés.
26 — ausente —
26 E o último inimigo a ser destruído é a morte.
27 Na Que Pueyasoori Jesu jiyatequiaari Jiyaniijia na quiniuria jiyanohua na cumaacata. Naacuajitij, nojuajaari na naata puetunu casaajanaa na tojitianiniu. Nojuajaari Jiyaniijiajanaa. Saa na Que Pueyasojuaari socua Jiyaniijiajanaa, maja tamonu. Pueyasojuanaari Neyanu jiyaroquiaari puetunu na shipinishanojuanaa na jeenucuanura na cumaacata.
27 Pois as Escrituras dizem: “Deus pôs todas as coisas sob a autoridade dele”. Claro que, quando se diz que “todas as coisas estão sob a autoridade dele”, isso não inclui aquele que conferiu essa autoridade a Cristo.
28 Na tucuatasacari, pa Jiyaniijia Jesucristoori na Que sequenutaniya: “Cua Quenaa, tari tucuataree quia panishanonijia. Puetunu quia paraajanaa quejooree tarinijia. Majaari socua sesa na miiniu quiniutianiya. Saa quiajaniyajaari pueyaracaanu Jiyaniijiajanaa quiniutianiya cutara, maja socua tamonu”. Naacuajitij, pa Que Pueyasoori Jiyaniijiajanaa quiniutianiya pueyaracaanu, puetunu na shipinishanojuanaa na jiitianura maninia.
28 Então, quando todas as coisas estiverem sob a autoridade do Filho, ele se colocará sob a autoridade de Deus, para que Deus, que deu a seu Filho autoridade sobre todas as coisas, seja absolutamente supremo sobre todas as coisas em toda parte.
29 Socua nia niishiriojore pueyanaa. Niaa jaara jiyaniyajaa macunucuaari maja na samiitianishaanu quiniutianiuhua, ¿casaara pueya tiuquinijiosaaquiaa moojinia macu nitini, cuno macu jaara na shaajeyaquishacarijia Jesucristoocua tiuurii? Paa jaara tiuquinijiosaaquiaa Jesucristoocua pa tiuushacarini, paari miriqui miyani taa pa Jiyaniijia Jesucristo miishaaquiaaricuaani. Nojuajaari raaco niasaaquiaari na cusosacari. Na nuhuaji samiitiaquiaariuhuari. Naajuhuaj, paari mariyata samiitianishaanutaniuhuani. Niaari sequeya macunucuaari maja na samiitianishaanu quiniutianiuhua. ¿Naatejaaratej? Macunucua jaara samiitianijiyaquishaanutaniuhua taa nia jiyaniyacuajani, ¿casaara pueya tiuquinijiosaaquiaa shusha shaajeno macu niticuaraarini?
29 E o que dizer dos que se batizam em favor dos mortos? Se os mortos não ressuscitam, como dizem eles, por que se batizam em favor dos que já morreram?
30 Paa jaara samiitianiyaquishaanutaniyani taa nia sequequiaacuajani, canaaquiiri najuhuana tama canaa cuaqueyajaaja panitiaquiaani, pueyaracaanu canaa poonijiosacari pa Jiyaniijiara.
30 E nós, por que arriscamos a vida o tempo todo?
31 Seetanujuanaa nia sequeyanijia, janiyari jiyanohua shuquiriaatia quiyani, Jesucristoocua nia tiuushacari, cua pohuatanuucua na rupaa niajaniya. Seetanujuanaajaariuhuaj, pueyari cua monu paniquiaa pueyaracaanuni, maja socua cua pohuatanura Jesujiniji. Naajaa, janiyari tama cua cuaqueyajaaja panitiaquiaa puetunu juucajanaani, cua niishishacari janiyari samiitianishaanutaniuhuani.
31 Pois eu afirmo, irmãos, que enfrento a morte diariamente, assim como afirmo meu orgulho daquilo que Cristo Jesus, nosso Senhor, fez em vocês.
32 Pa Jiyaniijia jaara macu quiya taa nia sequequiaacuajani, janiyaqui najuhuana Jesucristo rupaacuaji tacuriquiaani nio sesaaca pueya tajinia cua quishacari niya Éfeso tiacajiniani. Nojoriiri juhua puereeta sayoru quiriquiaa cucuaji. Janiyaqui najuhuana Jesucristo shuquiritiriquiaa juucuani, nojuaja jaara samiitianiyaquishaaquiaariuhua. Paa jaara samiitianiyaquishaanutaniyani, pa miiriqui taa Pueyaso tojiyashijiaca sequequiaacuajani: “Pa shuquiriri saminio pa quishacarijia. Pa queranacunuure. Pa mashaasequenuurejuhuaj. Naajaa, pa shaajesacari, pocua puetunu shaajequeejanaani”. Naa sesa miiquioquiaari noo pojori, canapuete jiyaniyani macunucuaari maja na samiitianishaanu quiniutianiya.
32 E, se não haverá ressurreição dos mortos, de que me adiantou ter lutado contra feras, isto é, aquela gente de Éfeso? Se não há ressurreição, “comamos e bebamos, porque amanhã morreremos!”.
33 Pueyanaa, tama nia cuaqueyajaaja nia cojuare, niaa mariqui sapojosaareeri naa sesa nia niishiriojonurajuhuaj. Tamonu pueyanoori naa sequequiaari seetanujuanaatej: “Maninia miijiaari sesa miijiara jatanishaaree na cojiniuucua sesa miijiaca”. Naaratej, majaari nia cojiniu sesoriquia pueya, niaa mariqui seserejaariuhuaj.
33 Não se deixem enganar pelos que dizem essas coisas, pois “as más companhias corrompem o bom caráter”.
34 Niishiriojojuara nia quiri. Sesa nia miiniu nia cartere. Noojiaqueya niajaniyajinijinioori Pueyaso niishiyashijiaca quiyajaa. Naa nia sequereenijia pueyanaa, quenaaja nia caririquiniuria.
34 Pensem bem sobre o que é certo e parem de pecar. Pois, para sua vergonha, eu lhes digo que alguns de vocês não têm o menor conhecimento de Deus.
35 Tamonu niajaniyajinijinio naasucuaari niishiriojiya: “¿Taa macunucua samiitianijiosaanutaniuhuajaarani? ¿Taamuecate na cuaqueya quiniutianiyani?”
35 Alguém pode perguntar: “Como os mortos ressuscitarão? Que tipo de corpo terão?”.
36 Maninia nia niishiriojore pueyanaa. Maja niishiyashijia nia quiniu. ¿Majateeri nia jamosano naana jajau co moquenu, neyona moritianura? Naacuaaquiniatejaj. Saa na co moquesacarijia na naata moritianu.
36 Que perguntas tolas! A semente só cresce e se transforma em planta depois que morre.
37 Naajuhuaj, niaa jaara saaco natare, tamaatia jajaujuhuaj, nia natasano jajauri maja juhua neyonarano niquishano. Nia natasanoori saaja shiitianiyojua jajau quiya. Na moritiasacari, jiyanohua tamaatia niquishiyari.
37 E aquilo que se coloca no solo não é a planta que crescerá, mas apenas uma semente de trigo ou de alguma outra planta.
38 Pueyasoori na maashitiya puetunu na jaamasucuatajanaa, taa na paniyacuajani. Pueyasoori puetunu jajaujanaa moritianijia tamaatia niquishano na quiniuria. Naa quiniutianiyajaariuhua macunucua samiitiacosacariuhua. Majaari pa cuaqueya quiniutianiya taa na quiya quiarijiacuajani. ¡Pa cuaqueyari jiyanohua maninia quiniutianiuhua!
38 Então Deus lhe dá o novo corpo como ele quer. Um tipo diferente de planta cresce de cada tipo de semente.
39 Majaari puetunu cuaqueyaraca casaajanaa mariyata na quiniu. Naacuajitij, pueyano cuaqueyari tamaatia quiya casaa cuaqueyajiniji. Shuhua cuaqueyari tamaatia quiyajuhuaj. Sapitiaaja cuaqueyari tamaatia quiyajuhuaj, moojinia na quiniuria.
39 Da mesma forma, há tipos diferentes de carne: um tipo para os seres humanos, outro para os animais, outro para as aves e outro para os peixes.
40 Jiyocuacaanu quijiacaari tamaatia cuaqueyaraca, maja juhua mijiria quiniaa cuaqueya. Pueyaso seya cuaqueyari shanohua niquishano. Nojori cuaqueyari tamaatia niquishano mijiria quiniaa cuaqueyajiniji.
40 Também há corpos celestes e corpos terrestres. A glória dos corpos celestes é diferente da glória dos corpos terrestres.
41 Naajuhuaj, pananuuri jiyanohua shacantuuca quijia. Raca shacantuucaari tamaatia niquishano pananu shacantuucajiniji. Riya shacantuucaari socua tamaatia niquishano. Naajuhuaj, puetunu riyajanaari tamaatia niquishano narta riyajiniji. Puetunu Pueyaso shipinishanojuanaari naa tamaatia quiya.
41 O sol tem um tipo de glória, enquanto a lua e as estrelas têm outro. E até mesmo as estrelas diferem em glória umas das outras.
42 Naajuhuaj, Pueyaso muerasuuri samiitianishaanutaniya tamaatia cuaqueyata. Moquejacaari jamojosaanutaniya. Moqueyashijiacaari saniniuujia samiitianishaanutaniuhua, pueyaracaanu na quiniuria.
42 O mesmo acontece com a ressurreição dos mortos. Quando morremos, o corpo terreno é plantado no solo, mas ressuscitará para viver para sempre.
43 Jamosano pa quete sequeeri samiitianishaanutaniuhua, jiyanohua shanohua niquishano na quiniuria. Cumaacaaju jamosanoori samiitianishaanutaniuhua jiyanohua cumaacaraca na quiniuria.
43 Nosso corpo é enterrado em desonra, mas ressuscitará em glória. É enterrado em fraqueza, mas ressuscitará em força.
44 Pa cuaqueya jamosanoori saaja jiyacua rucuanejaca quiquiaari. Paari samiitianishaanutaniuhuani tamaatia cuaqueyata, jiyocuacaanu quijiaca pa quiniuria. Naaratej, Pueyaso jaara maninia cuaqueya shipiniquiaari pajaniyara, mijiria pa rucuanejonura, ¿majateeri Pueyaso niishiniu tamaatia cuaqueya shipininiu na muerasura, na shuriucua pa quiniuria? Taaquiriirinij.
44 É enterrado como corpo humano natural, mas ressuscitará como corpo espiritual. Pois, assim como há corpos naturais, também há corpos espirituais.
45 Pueyasoori coteenu pa supuetana shipiniquiaari marajiniji. Na nuhuaji, na samiitianiquiaariiri. Moisés Naajioneejiniaari naa naajiotasaaquiaaritij:
45 As Escrituras nos dizem: “O primeiro homem, Adão, se tornou ser vivo”. Mas o último Adão é espírito que dá vida.
46 Coteenujuanaa pa supuetanani, majaari na shipinishaanu quiquiaari jiyocuacaanu quijiarano. Cunora, coteenu pa cuaqueyari saaja mijiria quijiara. Na nuhuaji, pa cuaqueyari jiyocuacaanu quijiara jatanishaanutaniya mariyata juhua Jesucristo cuaqueyara.
46 Primeiro vem o corpo natural, depois o corpo espiritual.
47 Adánri saaja mijiria quiriquiano quiquiaari. Marajiniji shipinishaaquiaariiri. Jesucristoori saniniuujia jiyocuacaanujinio.
47 O primeiro homem foi feito do pó da terra, enquanto o segundo homem veio do céu.
48 Puetunu Adáncuajinio supuenojuanaari saaja mijiria quijiaca. Naaratej, puetunu pajaniyajanaari saaja cusonuujuacani, juhua pa supuetana Adánjuhuaj. Jesucristo muerasuuri saniniuujia juhua pa Jiyaniijia Jesucristo quiniutianiya, jiyocuacaanu quijiaca pa quiniuria.
48 Os que são da terra são como o homem terreno, e os que são do céu são como o homem celestial.
49 Mijiria pa quishacari, pa cuaqueyari juhua pa supuetana Adán cuaqueya quiya, marajiniji shipinishano. Majaari pa cuaqueya quiarijia socua maninia Adán cuaqueyajiniji. Pa samiitiasacariuhua, pa cuaqueya cutaraari quiniutianiya mariyata juhua cuno jiyocuacaanu Quijia cuaqueya. Nojuacuajaari pa samiitianinia Jesucristo.
49 Da mesma forma que agora somos como o homem terreno, algum dia seremos como o homem celestial.
50 Cuarta Pueyaso muerasunaa, maja pa naata Pueyaso rupuenu nio pa cuaqueyataja. Pa rishiyashijia cuaqueyari maja na naata cuno pueyaracaanu Quijia rupuenu.
50 Estou dizendo, irmãos, que nosso corpo físico não pode herdar o reino de Deus. Este corpo mortal não pode herdar aquilo que durará para sempre.
51 Naajaa, cua tojitiare. Nia pohuatareera pueya niishishoo. Majaari puetunu pajaniyajanaa cusonuuriquianoni. Puetunu pa cuaqueyajanaa cutaraari jatanishaanutaniyani, maninia cuaqueya pa jiitianura, juhua Jesucristo cuaqueyajuhuaj.
51 Mas eu lhes revelarei um segredo maravilhoso: nem todos dormiremos, mas todos seremos transformados!
52 Jiyocuacaanuji trompeta jonenesacari, pa cuaqueyari ritia jatanishaanutaniya, naatej, taa pa nimishiniuquiya ritiacuaani. Pa Jiyaniijia naacuneetoonu panishacari pajaniyata, Pueyaso trompetaari tojishaanutaniya joneneshiyano, na muerasu na jiiquioonura. Canapuete macu quiyani, quiarinio cuaqueyata ritia samiitianutaniuhuari. Pajaniyajuhuaj, canapuete saminio quiyajaani, pa cuaqueyari ritia jatanishaanutaniyajuhuaj, quiarinio cuaqueya pa jiitianurajuhuaj, shaajeyashijiaca pa quiniuria.
52 Acontecerá num instante, num piscar de olhos, ao som da última trombeta. Pois, quando a última trombeta soar, aqueles que morreram ressuscitarão a fim de viver para sempre. E nós que estivermos vivos também seremos transformados.
53 Cusonuujua cuaqueya cuaara jatanishaaria, rishijia cuaqueya pa jiitianura saniniuujia. Nio moqueja pa cuaqueyani, jataniniu panishiyari, maninia cuaqueya pa jiitianura, pueyaracaanu pa quiniuria Pueyasota.
53 Pois nosso corpo mortal precisa ser transformado em corpo imortal.
54 Moqueja pa cuaqueya jaara maninia cuaqueyara jatanishaarohua; pa rishiyashijia cuaqueya jaara rishijia cuaqueyara jatanishaarohua; jiyacaritij pocua niishirini tariucuacaanu sequesanoori tari tohuateeree. Naa naajiotasaaquiaari tariucuacaanu Pueyaso Rupaajiniatej:
54 Então, quando nosso corpo mortal tiver sido transformado em corpo imortal, se cumprirá a passagem das Escrituras que diz: “A morte foi engolida na vitória.
55 Cusojuananaa, ¡quiaaqui tari shocotasaaree! ¡Quiaari shocotasaaree! Sesaacanaa, quia cusojuatajaari juhua mohuacara quiquii cumaacaaju. ¡Shaajeconoori samiitiacoree!”
55 Ó morte, onde está sua vitória? Ó morte, onde está seu aguilhão?”.
56 Pueyanaa, puetunu pajaniyajanaari cusonuuquiaa sesa miijiaca pa quiniuucua mijiriani. Paari sesa quiquiaani pa tojiyaquishacari tariucuacaanu Moisés Rootasano Pueyasojiniji. Naaratej, puetunu pueyajanaari cusonu niishiya.
56 O pecado é o aguilhão da morte que nos fere, e a lei é o que torna o pecado mais forte.
57 Naajaa, pa Jiyaniijia Jesucristo miishanota pocuara, Pueyasoori pa mashiquiquiaa pa cusoyaquiniuucuaji. Naaratej, paari Pueyaso sequequiaani: “¡Paacarasho canaa Pueyasonaa! Quiaacuajaari canaa shocotaniniutianiya cusonu, quia Niyanu cusonuucua canaacuara, pueyaracaanu canaa quiniuria quia shuriucua. ¡Jiyanohua paacarasho!” Paari naa maniniuhuaqueetaa pa Que Pueyasoni.
57 Mas graças a Deus, que nos dá vitória sobre o pecado e sobre a morte por meio de nosso Senhor Jesus Cristo!
58 Naaratej cua panishano pueyanaa, nia numaama nia racatare cua niishitiojosano niajaniya. Saa Pueyaso rupaaja nia tojitiare, maja tamaatia niishitiojosano. Pa Jiyaniijiara nia poonijiore socua jiyanohua, na panishano nia miiniuria saaja. Pa Jiyaniijiara pa poonijiosanoori maja najuhuana na quiniu.
58 Portanto, meus amados irmãos, sejam fortes e firmes. Trabalhem sempre para o Senhor com entusiasmo, pois vocês sabem que nada do que fazem para o Senhor é inútil.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar 1 Coríntios 15, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.