1 Coríntios 14
Quiarinio pueyaso rupaa pa jiyaniijia Jesucristojiniji pueyano rupaajinia (ARLNT) vs VC
1 Naarate cua panishano Pueyaso muerasunaa, nia jiaatiare socua jiyanohua pueya panijiaca nia quiniuria, Pueyaso panijiacajuhuaj. Naajuhuaj, nia jiaatiare Pueyaso Sohuanu cumaaca nia jiitianura maninia nia miiniuria. Panishano cutaraari Pueyaso Sohuanu niishitiaja nia jiitianura, Pueyaso sequenu panishano nia caminiujiuniuria Pueyaso pueyara.
1 Empenhai-vos em procurar a caridade. Aspirai igualmente aos dons espirituais, mas sobretudo ao de profecia.
2 Cante niishishoo rupaa pocuaa pueya niquiara Pueyaso Sohuanu cumaacatani, cuno pueyanoori maja na cumaquiniu narta Pueyaso pueya. Na pohuatasanoori saaja Pueyaso tojishano, maja pueya tojishano. Cuno pueyanoori jiyasohuaja Pueyaso Sohuanu niishitishano pohuataa pueya niquiara najuhuanaj. Majaari pueya niishiniu casaa na sequeyani.
2 Aquele que fala em línguas não fala aos homens, senão a Deus: ninguém o entende, pois fala coisas misteriosas, sob a ação do Espírito.
3 Saniniuujia, cante Pueyaso sequenu panishano caminiujiujia pueya rupaajiniani, cunoori narta Pueyaso muerasu cumaquiya. Na numooteyari. Na cumanijiaajaariuhuaj.
3 Aquele, porém, que profetiza fala aos homens, para edificá-los, exortá-los e consolá-los.
4 Na pohuatasanoori maja najuhuana na quiniu pueyara. Pueyaso pueya maanu tojishacari na pohuatasano, nojoriiri socua cumaquishaanutaniya. Saniniuujia, cante niishishoo rupaajinia pocuaa Pueyaso pueya maanu tajiniani, najuhuana pocuaari. Saa tama noojia cumaquiyajaarijia.
4 Aquele que fala em línguas edifica-se a si mesmo; mas o que profetiza, edifica a assembléia.
5 Puetunu niajaniyajanaa jaara niishishoo rupaaca pocuanu niishijiaca quiriquia, janiya maara shuquiriaatia quirini. Naajaa, janiya maara socua shuquiriaatia quirini puetunu niajaniyajanaa jaara Pueyaso sequenu panishano caminiujiuniaa quiriquia Pueyaso cumaacata. Cante Pueyaso rupaa pohuatanani, cuno pueyanoori socua tojishano pueyano niishishoo rupaa pocuanajiniji. Naajaa, niishishoo rupaa pocuanaari mariyata panishano quiya, na sequesano jaara pueya rupaajinia pacusaare pueya tojishocoriquiano. Naacuajitij, Pueyaso maapueeri cumaquishaanutaniyajuhuaj, maatia Pueyaso sequesano nojori tojishacari.
5 Ora, desejo que todos faleis em línguas, porém muito mais desejo que profetizeis. Maior é quem profetiza do que quem fala em línguas, a não ser que este as interprete, para que a assembléia receba edificação.
6 Cuarta Pueyaso muerasunaa, ¿niaatucua taa sequereni, janiya jaara Pueyaso rupaa pohuatasee niajaniya nia niishishoo rupaajiniani? ¿Niaatucua cumaquishaare cua pocuasacari najuhuana naa nia niquiaratej? Maja. Niaa cutaraari cumaquishano quiniutianiya, janiya jaara nia pohuatare nia rupaajiniajanaa Pueyaso niishitiojosano janiyani. Maniniajaariuhuaj janiya jaara nia niishitiojore Pueyaso rupaa nia rupaajiniani.
6 Suponhamos, irmãos, que eu fosse ter convosco falando em línguas, de que vos aproveitaria, se minha palavra não vos desse revelação, nem ciência, nem profecia ou doutrina?
7 Nia niishiriojore. Jiuujiaaju casamiiri rupaaracajuhuaj. Naaratej, paari shuquiriaatia tojitiaa naajua jonenesacarini, jaaquequejotaja taquiniosacarijiuhuaj. Saniniuujia, pueyano jaara naajua jonenejonu saniniujiya na niishiyaquishacarijia, saaja nareja cojuatuneyari. Naacuajitij, cante na tojiyani, majaari na niishiniu casaa na jonenenu paniya juucuani.
7 É o que se dá com os instrumentos inanimados de música, por exemplo a flauta ou a harpa: se não produzirem sons distintos, como se poderá reconhecer a música tocada?
8 Naajuhuaj, trompeta jaara sesa jonenesaare, ¿soldadohuate na naata niishiniu casaa na miiniutianiyani? Maja.
8 Se a trombeta só der sons confusos, quem se preparará para a batalha?
9 Mariyata naajaariuhuaj, niaa jaara niishishoo rupaa pocuaa pueya niquiara, ¿pueyatucua taa niishirini casaa nia sequeyani? Niaari saaja nia niti taquiriocuateya najuhuana nojori niquiara.
9 Assim também vós: se vossa língua só profere palavras ininteligíveis, como se compreenderá o que dizeis? Sereis como quem fala ao vento.
10 Niaacuajaari niishiya queraatia rupaacaari mijiria quiya. Puetunu maniniajanaa cutaraari na niishiniaara.
10 Há no mundo grande quantidade de línguas e todas são compreensíveis.
11 Saniniuujia, janiya jaara niishiyaquiya tamonu rupaani, janiyari tahue quiya cuno rupaa pocuanarani. Cuno rupaa pocuanaari tahue quiya quiriajuhuaj.
11 Porém, se desconhecer o sentido das palavras, serei um estrangeiro para quem me fala e ele será também um estrangeiro para mim.
12 Cuarta Jesuucua tiuuniaanaa, niaacuajaari Pueyaso Sohuanuucua jiaatiaquiaa, na cumaaca nia jiitianura. Maniniacuaja. Naajaa, niajaniya cuaara jiaatiaara Pueyaso Sohuanu cumaquiniuria niajaniya, puetunu tamaatia poonijiosanojuanaa nia miiniuriajuhuaj, maja saaja tamaatia rupaacajinia nia pocuanura. Naacuajitij, nia naata niarta Pueyaso pueya cumaquiniu maninia puetunu nia miishanotajanaa, Pueyaso Sohuanu cumaquishacari niajaniya.
12 Assim, uma vez que aspirais aos dons espirituais, procurai tê-los em abundância para edificação da Igreja.
13 Naaratej, cante niishishoo rupaajinia pocuaquiaa pueya niquiara Pueyaso Sohuanu cumaacatani, cuno cuaara secojoora Pueyaso, Pueyaso Sohuanu cumaquiniuria nojuaja, na sequesano na pacutenura pueya rupaajiniajuhuaj.
13 Por isso, quem fala em línguas, peça na oração o dom de as interpretar.
14 Pa secojosacari Pueyaso pa niishishoo rupaajinia, Pueyaso Sohuanuuri pa sohuanu secojoteya Pueyaso. Majaari pa niishitiaja niishiniu cutara casaa pa sequeyani.
14 Se eu oro em virtude do dom das línguas, o meu espírito ora, mas o meu entendimento fica sem fruto.
15 Cunora, ¿casaa pa miiniutianiya Pueyaso pueya maapue tajiniani? Naa pa miiritij: pa sohuanu cuaara secojoora Pueyaso pa niishishoo rupaajinia. Pueyaso pa secojorejuhua tama pa rupaajiniajaaja. Naajuhuaj, pa sohuanu cuaara jaaquequejoora Pueyaso niquiara pa niishishoo rupaajinia. Pa jaaquequejorejuhua tama pa rupaajiniajaaja.
15 Então que fazer? Orarei com o espírito, mas orarei também com o entendimento; cantarei com o espírito, mas cantarei também com o entendimento.
16 Pueyaso Sohuanu jaara nia sohuanu secojotere niishishoo rupaajinia, nia tojitianaari maja na naata sequenu: “Jaa, cuaara naa quiiriatej”. Majaari nojori niishiniu tamaatia rupaajinia nia secojosano.
16 De outra forma, se só renderes graças com o espírito, como dirá Amém a tuas ações de graças aquele que ocupar o lugar dos simples?
17 Niaa naasucuaari jiyanohua maninia secojiya Pueyaso. Naajaa, saaja najuhuana quiyari tamasacara, nojori niishiyaquishacari cuno rupaa. Cuno niishishoo rupaajinia secojosanoori maja na naacunu tamasaca.
17 Sem dúvida, as tuas ações de graças podem ser belas, mas o outro não é edificado.
18 Pueyanaa, shuquiriaatia quiyanijia Pueyaso niquiara, Pueyaso Sohuanu pocuatesacari janiya cua niishishoo rupaacajinia, tamajaaja cua quishacari. Janiyari tamaatia rupaacajinia pocuaja socua niajaniyajiniji cutarani.
18 Graças a Deus que possuo o dom de línguas superior a todos vós.
19 Naajaa, janiya jaara pueyaracaanu pocuariquia niishishoo rupaajinia Pueyaso pueya maapue niquiarani, cuno maara najuhuana quiriquiaj. Rupaquijia pohuatasano tama pueya rupaajiniajaajani, cunoori jiyanohua socua maninia tucuayocua pohuatasanojiniji niishishoo rupaajinia. Saaja pueya niishishano rupaajinia cutara cua naata nojori cumaquiniu.
19 Mas prefiro falar na assembléia cinco palavras que compreendo, para instruir também os outros, a falar dez mil palavras em línguas.
20 Cuarta Pueyaso muerasunaa, niaari najuhuana shuquiriya niishishoo rupaajinia nia pocuasacari pueya niquiara, naatej, taa naatujoori shuquiritiaquiaa quiarinio tacuarishijiotajacuaani. Niaa jaara juhua naatujoori quiniu paniyajaa, sesa niishiriojiyashijiaca nia quiri, taa naatujoori quiyacuaani. Saniniuujia, majaari seetanujuanaa naatujoori niajaniya. Naaratej, cumantumaca nia quishacari, nia niishiriojore maninia nia cumaquitioonura nia rerejosacari.
20 Irmãos, não sejais crianças quanto ao modo de julgar: na malícia, sim, sede crianças; mas quanto ao julgamento, sede homens.
21 Tariucuacaanu, tama Pueyaso sequesanojaarijia naajiotasaaquiaari. Naa sequeyari:
21 Na lei está escrito: Será por gente de língua estrangeira e por lábios estrangeiros que falarei a este povo; e nem assim me ouvirão, diz o Senhor {Is 28,11s}.
22 Naa Pueyaso sequesacaritij, paari niishiyani, Pueyasoori tamaatia rupaacata na tojiyashijiaca tojitiniu saniniujiuquiaa na rupaa juucua. Paari saniniuujia tari na rupaa tojitiajaca cutarani. Naaratej, majaari socua panishano Pueyaso sequenura pajaniya pa niishishoo rupaajinia, na tojitiniuria pajaniya nojuaja. Pueyaso sequenu panishano caminiujiushano cutaraari pajaniyara. Cunocuajaari tama pa rupaajiniajaaja. Cunoori maja Pueyasoocua tiuyashijiacara.
22 Assim, as línguas são sinal, não para os fiéis, mas para os infiéis; enquanto as profecias são um sinal, não para os infiéis, mas para os fiéis.
23 Naaratej, Pueyaso pueya maapue rerejosacari, saaja secaja niajaniyajinijinio cuaara pocuaara niishishoo rupaacajinia. Naa pocuanu nia tarinitiare quenaaja, tamasaca Jesuucua tiuyashijiaca quishacari nia rerejojuajinia, nojori mariqui jiyaniriiri: “¡Nio pueyaqui puetunu paatecoorijiuhuanajaj!”
23 Se, pois, numa assembléia da igreja inteira todos falarem em línguas, e se entrarem homens simples ou infiéis, não dirão que estais loucos?
24 Saniniuujia, puetunu niajaniyajanaa jaara Pueyaso sequenu panishano caminiujiya tama nia rupaajiniajaaja, tamonu pueyano jaara niaacua tiuquiri, nojuajaari maninia niishiniutianiya nia pohuatasano. Puetunu nia pohuatasanojuanaari noojia tacaatiniutianiya sesa miijia na quiniuucua. Tama nojuajaarijia niishiniutianiya: “¡Janiyaqui sesa miijia Pueyaso niquiarani!”
24 Se, porém, todos profetizarem, e entrar ali um infiel ou um homem simples, por todos é convencido, por todos é julgado;
25 Nia pohuatasano Pueyasojinijiiri puetunu sesa na miishanojuanaa na niishitiniutianiya noojiajinia. Nocuaji, nojuajaari Pueyaso tojijiara quiniutianiya. Sequenutaniyari: “¡Pueyasoqui seetanujuanaa nia tajinia niya quiya!”
25 os segredos do seu coração tornam-se manifestos. Então, prostrado com a face em terra, adorará a Deus e proclamará que Deus está realmente entre vós.
26 Naaratej, cua tojitiare taa nia miiniutianiyani cuarta Pueyaso muerasunaa. Naa nia miiri nia rerejosacari. Puetunu nia miishanojuanaa cuaara quiiria nia cumaquitioonura, socua maninia Pueyaso tojitianaara nia quiniuria. Naacuajitij, Pueyaso Sohuanu cumaacata, tamonu naasucuaari jaaquequejonutaniya. Tamonu naasucuaari Pueyaso rupaa niishitiojonutaniya. Tamonu naasucuaari Pueyaso Sohuanu niishitiojosano noojiajinia caminiujiuniutianiya. Tamonu naasucuaari niishishoo rupaajinia pocuanutaniya. Na nuhuaji, tamonu cuaara na pacuura nia rupaajinia, maninia nia tojiniuria. Naa nia miiri maninia. Niquiriyatujua cuaara pocuaara coteenu, na nuhuaji tamonu, na nuhuaji socua tamonu. Naate nia miiri. Majaari nia riutioconu tamonu pohuatasacari.
26 Em suma, que dizer, irmãos? Quando vos reunis, quem dentre vós tem um cântico, um ensinamento, uma revelação, um discurso em línguas, uma interpretação a fazer - que isto se faça de modo a edificar.
27 Niaa jaara niishishoo rupaajinia pocuanu paniri, cuaara pocuaara saa querajaa pueyaja, maja socua. Cuaara pocuaara niquiriyatujua, na nuhuaji tarajanu, na nuhuaji socua tarajanu. Naate maninia. Maja nia pocuanu tamonu pocuasacari. Na nuhuaji, tamonu cuaara pacuura pueya rupaajinia, niishishoo rupaajinia nia sequesano, pueya tojiniuria maninia.
27 Se há quem fala em línguas, não falem senão dois ou três, quando muito, e cada um por sua vez, e haja alguém que interprete.
28 Niishishoo rupaa pacuna quiyaquishacari, cuaara pocuaaquiiria cante tamaatia rupaajinia pocuanu paniriquiaa nia niquiarani. Na naata sanaa pocuanu noojiajinia tamajaaja, saa Pueyaso niquiaraja.
28 Se não houver intérprete, fiquem calados na reunião, e falem consigo mesmos e com Deus.
29 Naajuhuaj, niaa jaara Pueyaso Sohuanu niishitiojosano nioojiajinia pohuatanu paniri, cuaara pocuaara saa querajaa pueyaja, maja socua. Na nuhuaji, Pueyaso Sohuanu cumaaca jiitianaa cuaara saniniujiuuria nia pohuatasano, nia niishiniuria, cunote seetanujuanaa Pueyaso Sohuanu niishitiojosano, maja soj.
29 Quanto aos profetas, falem dois ou três, e os outros julguem.
30 Nia pohuatasacari Pueyaso rupaa, tamonu jaara pohuatanu paniya shusha Pueyaso Sohuanu niishitiojosano noojiajinia, cante pohuataajaani cuaara sanaajeera, na tarajana pocuanura.
30 Se for feita uma revelação a algum dos assistentes, cale-se o primeiro.
31 Naacuajitij, puetunu Pueyaso niishitiojosano jiitianaajanaari na naata na pohuatanu. Naaratej, niquiriyatujua cuaara pohuataara, na nuhuaji tamonu, na nuhuaji socua tamonu. Naacuajitij, puetunu niajaniyajanaa na naata pohuatanu nia niishishano Pueyasojiniji. Naacuajitij, puetunu Pueyaso muerasujuanaari maninia niishitiojosano quiniutianiya, maninia cumaquishanojuhuaj, maninia nia miiniuria.
31 Todos, um após outro, podeis profetizar, para todos aprenderem e serem todos exortados.
32 Maja timia pocuanu jaarajaaja tamonu pocuasacari. Majaari Pueyaso Sohuanu pocuatenu tari niajaniya, tari tamonu pocuasacaricuaa. Nia naata cutaraari sashiniu nia pocuanura.
32 O espírito dos profetas deve estar-lhes submisso,
33 Pa Pueyaso cutaraari maninia miijiajanaa. Maja cushitiojojua. Naarate pueyanaa, maja tamasaca pocuasacari pa riutiocojonu. Saaja maninia pa miiriquia pueyaracaanu.
33 porquanto Deus não é Deus de confusão, mas de paz.
34 Maajipohua cuaara sanaa tojitiaara Pueyaso rupaa pohuatasacari. Maajipohua cuaara niishitiojiyaquiiria pueya niquiara. Maajipohua cuaara tojijiara quiiria, taa pa niishitiojosaaquiaari Moisés Rootasanojinijicuajani.
34 Como em todas as igrejas dos santos, as mulheres estejam caladas nas assembléias: não lhes é permitido falar, mas devem estar submissas, como também ordena a lei.
35 Maajipohua jaara niishiniu paniya socua pohuatana niishitiosanojiniji, nojori cuaara nequesotohuara neyaca tama na tiajiniajaaja, na que maaraja. Cararaatia cutaraari maaji jaara nequesoreetare caya pohuatasacari, Pueyaso muerasu rerejojuajinia.
35 Se querem aprender alguma coisa, perguntem-na em casa aos seus maridos, porque é inconveniente para uma mulher falar na assembléia.
36 Nia tojiri nio cua rootasano pueyanaa. Niaacuajaari niishiya, Pueyaso rupaari supueyaquiquiaari niajaniyajiniji. Naajuhuaj, majaari Pueyaso rupaa pohuatanaa jiyaramiquiniu quishaaquiaari saa niaacuaja. Tamonu jiyacajinia, queraatia Pueyaso pueya maapueeri cua niishitiojosano tojitiaquiaa maninia cutara.
36 Porventura foi dentre vós que saiu a palavra de Deus? Ou veio ela tão-somente para vós?
37 Niajaniyajinijinio, noojiaqueya pueyari Pueyaso Sohuanu cumaaca jiitiaa, nia niishiniuria cana cumaacata tamonu pueyano niishitiojiyani. Naacuajitij, ¿taa nia sequeyani? ¿Majate Pueyaso Sohuanu niishitiojosano cua sequesano niajaniya?
37 Se alguém se julga profeta ou agraciado com dons espirituais, reconheça que as coisas que vos escrevo são um mandamento do Senhor.
38 Cante nio niishiniu paniyaquiyani, cuno jiyoteeri maja Pueyaso Sohuanu cumaacaraca quijia. Cuno pueyano cuaara tojiyaquishaaria saniniuujia.
38 Mas, se alguém quiser ignorá-lo, que o ignore!
39 Naacuajitij cuarta Pueyaso muerasunaa, nia jiaatiare Pueyaso Sohuanu cumaaca nia jiitianura, pueya niquiara nia pohuatanura Pueyaso Sohuanu niishitishano niajaniya. Naajuhuaj, majaari nia tenujunu noo pojori, canapuete niishishoo rupaacajinia pocuanu paniyani, Pueyaso Sohuanu cumaquishacari nojori.
39 Assim, pois, irmãos, aspirai ao dom de profetizar; porém, não impeçais falar em línguas.
40 Nareja maninia nia miiriquia puetunujuanaa. Naacuajitij, niquiriyatu cuaara pocuaara coteenu, na nuhuaji tamonu, na nuhuaji socua tamonu.
40 Mas faça-se tudo com dignidade e ordem.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar 1 Coríntios 14, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.