1 Coríntios 14

Quiarinio pueyaso rupaa pa jiyaniijia Jesucristojiniji pueyano rupaajinia (ARLNT) vs NVT

Sair da comparação
NVT Nova Versão Transformadora
1 Naarate cua panishano Pueyaso muerasunaa, nia jiaatiare socua jiyanohua pueya panijiaca nia quiniuria, Pueyaso panijiacajuhuaj. Naajuhuaj, nia jiaatiare Pueyaso Sohuanu cumaaca nia jiitianura maninia nia miiniuria. Panishano cutaraari Pueyaso Sohuanu niishitiaja nia jiitianura, Pueyaso sequenu panishano nia caminiujiuniuria Pueyaso pueyara.
1 Que o amor seja seu maior objetivo! Contudo, desejem também os dons espirituais, especialmente a capacidade de profetizar.
2 Cante niishishoo rupaa pocuaa pueya niquiara Pueyaso Sohuanu cumaacatani, cuno pueyanoori maja na cumaquiniu narta Pueyaso pueya. Na pohuatasanoori saaja Pueyaso tojishano, maja pueya tojishano. Cuno pueyanoori jiyasohuaja Pueyaso Sohuanu niishitishano pohuataa pueya niquiara najuhuanaj. Majaari pueya niishiniu casaa na sequeyani.
2 Pois quem fala em línguas fala apenas com Deus, pois ninguém mais o entende, e em espírito fala verdades ocultas.
3 Saniniuujia, cante Pueyaso sequenu panishano caminiujiujia pueya rupaajiniani, cunoori narta Pueyaso muerasu cumaquiya. Na numooteyari. Na cumanijiaajaariuhuaj.
3 Mas aquele que profetiza fortalece, anima e conforta os outros.
4 Na pohuatasanoori maja najuhuana na quiniu pueyara. Pueyaso pueya maanu tojishacari na pohuatasano, nojoriiri socua cumaquishaanutaniya. Saniniuujia, cante niishishoo rupaajinia pocuaa Pueyaso pueya maanu tajiniani, najuhuana pocuaari. Saa tama noojia cumaquiyajaarijia.
4 Quem fala em línguas fortalece a si mesmo, mas quem profetiza fortalece toda a igreja.
5 Puetunu niajaniyajanaa jaara niishishoo rupaaca pocuanu niishijiaca quiriquia, janiya maara shuquiriaatia quirini. Naajaa, janiya maara socua shuquiriaatia quirini puetunu niajaniyajanaa jaara Pueyaso sequenu panishano caminiujiuniaa quiriquia Pueyaso cumaacata. Cante Pueyaso rupaa pohuatanani, cuno pueyanoori socua tojishano pueyano niishishoo rupaa pocuanajiniji. Naajaa, niishishoo rupaa pocuanaari mariyata panishano quiya, na sequesano jaara pueya rupaajinia pacusaare pueya tojishocoriquiano. Naacuajitij, Pueyaso maapueeri cumaquishaanutaniyajuhuaj, maatia Pueyaso sequesano nojori tojishacari.
5 Gostaria que todos vocês falassem em línguas, mas gostaria ainda mais que todos profetizassem. Pois a profecia é superior a falar em línguas, a menos que alguém interprete o que vocês dizem para que toda a igreja seja fortalecida.
6 Cuarta Pueyaso muerasunaa, ¿niaatucua taa sequereni, janiya jaara Pueyaso rupaa pohuatasee niajaniya nia niishishoo rupaajiniani? ¿Niaatucua cumaquishaare cua pocuasacari najuhuana naa nia niquiaratej? Maja. Niaa cutaraari cumaquishano quiniutianiya, janiya jaara nia pohuatare nia rupaajiniajanaa Pueyaso niishitiojosano janiyani. Maniniajaariuhuaj janiya jaara nia niishitiojore Pueyaso rupaa nia rupaajiniani.
6 Irmãos, se eu for visitá-los e falar em línguas, em que isso os ajudará? Mas, se eu lhes trouxer uma revelação, um conhecimento especial, uma profecia ou um ensinamento, isso lhes será proveitoso.
7 Nia niishiriojore. Jiuujiaaju casamiiri rupaaracajuhuaj. Naaratej, paari shuquiriaatia tojitiaa naajua jonenesacarini, jaaquequejotaja taquiniosacarijiuhuaj. Saniniuujia, pueyano jaara naajua jonenejonu saniniujiya na niishiyaquishacarijia, saaja nareja cojuatuneyari. Naacuajitij, cante na tojiyani, majaari na niishiniu casaa na jonenenu paniya juucuani.
7 Até mesmo instrumentos inanimados como a flauta ou a harpa precisam soar as notas com clareza; do contrário, ninguém reconhecerá a melodia.
8 Naajuhuaj, trompeta jaara sesa jonenesaare, ¿soldadohuate na naata niishiniu casaa na miiniutianiyani? Maja.
8 E, se a trombeta não emitir um toque nítido, como os soldados saberão que estão sendo convocados para a batalha?
9 Mariyata naajaariuhuaj, niaa jaara niishishoo rupaa pocuaa pueya niquiara, ¿pueyatucua taa niishirini casaa nia sequeyani? Niaari saaja nia niti taquiriocuateya najuhuana nojori niquiara.
9 O mesmo acontece com vocês. Se usarem palavras incompreensíveis, como alguém saberá o que estão dizendo? Será o mesmo que falar ao vento.
10 Niaacuajaari niishiya queraatia rupaacaari mijiria quiya. Puetunu maniniajanaa cutaraari na niishiniaara.
10 Há muitos idiomas no mundo, e todos têm sentido.
11 Saniniuujia, janiya jaara niishiyaquiya tamonu rupaani, janiyari tahue quiya cuno rupaa pocuanarani. Cuno rupaa pocuanaari tahue quiya quiriajuhuaj.
11 Mas, se eu não entendo um idioma, sou estrangeiro para quem o fala, e ele é estrangeiro para mim.
12 Cuarta Jesuucua tiuuniaanaa, niaacuajaari Pueyaso Sohuanuucua jiaatiaquiaa, na cumaaca nia jiitianura. Maniniacuaja. Naajaa, niajaniya cuaara jiaatiaara Pueyaso Sohuanu cumaquiniuria niajaniya, puetunu tamaatia poonijiosanojuanaa nia miiniuriajuhuaj, maja saaja tamaatia rupaacajinia nia pocuanura. Naacuajitij, nia naata niarta Pueyaso pueya cumaquiniu maninia puetunu nia miishanotajanaa, Pueyaso Sohuanu cumaquishacari niajaniya.
12 O mesmo se aplica a vocês. Uma vez que estão ansiosos para ter os dons espirituais, busquem os dons que fortalecerão a igreja toda.
13 Naaratej, cante niishishoo rupaajinia pocuaquiaa pueya niquiara Pueyaso Sohuanu cumaacatani, cuno cuaara secojoora Pueyaso, Pueyaso Sohuanu cumaquiniuria nojuaja, na sequesano na pacutenura pueya rupaajiniajuhuaj.
13 Portanto, quem fala em línguas deve orar pedindo também a capacidade de interpretar o que é dito.
14 Pa secojosacari Pueyaso pa niishishoo rupaajinia, Pueyaso Sohuanuuri pa sohuanu secojoteya Pueyaso. Majaari pa niishitiaja niishiniu cutara casaa pa sequeyani.
14 Pois, se oro em línguas, meu espírito ora, mas eu não entendo o que estou dizendo.
15 Cunora, ¿casaa pa miiniutianiya Pueyaso pueya maapue tajiniani? Naa pa miiritij: pa sohuanu cuaara secojoora Pueyaso pa niishishoo rupaajinia. Pueyaso pa secojorejuhua tama pa rupaajiniajaaja. Naajuhuaj, pa sohuanu cuaara jaaquequejoora Pueyaso niquiara pa niishishoo rupaajinia. Pa jaaquequejorejuhua tama pa rupaajiniajaaja.
15 Então, o que devo fazer? Orarei no espírito e também orarei em palavras que entendo. Cantarei no espírito e também cantarei em palavras que entendo.
16 Pueyaso Sohuanu jaara nia sohuanu secojotere niishishoo rupaajinia, nia tojitianaari maja na naata sequenu: “Jaa, cuaara naa quiiriatej”. Majaari nojori niishiniu tamaatia rupaajinia nia secojosano.
16 Pois, se louvarem apenas no espírito, como poderão louvar com vocês aqueles que não os entendem? Como poderão agradecer com vocês se não entendem o que estão dizendo?
17 Niaa naasucuaari jiyanohua maninia secojiya Pueyaso. Naajaa, saaja najuhuana quiyari tamasacara, nojori niishiyaquishacari cuno rupaa. Cuno niishishoo rupaajinia secojosanoori maja na naacunu tamasaca.
17 Vocês darão graças muito bem, mas não fortalecerão aqueles que os ouvem.
18 Pueyanaa, shuquiriaatia quiyanijia Pueyaso niquiara, Pueyaso Sohuanu pocuatesacari janiya cua niishishoo rupaacajinia, tamajaaja cua quishacari. Janiyari tamaatia rupaacajinia pocuaja socua niajaniyajiniji cutarani.
18 Dou graças a Deus porque falo em línguas mais que qualquer um de vocês.
19 Naajaa, janiya jaara pueyaracaanu pocuariquia niishishoo rupaajinia Pueyaso pueya maapue niquiarani, cuno maara najuhuana quiriquiaj. Rupaquijia pohuatasano tama pueya rupaajiniajaajani, cunoori jiyanohua socua maninia tucuayocua pohuatasanojiniji niishishoo rupaajinia. Saaja pueya niishishano rupaajinia cutara cua naata nojori cumaquiniu.
19 Contudo, numa reunião da igreja, prefiro dizer cinco palavras compreensíveis que ajudem os outros a falar dez mil palavras em outra língua.
20 Cuarta Pueyaso muerasunaa, niaari najuhuana shuquiriya niishishoo rupaajinia nia pocuasacari pueya niquiara, naatej, taa naatujoori shuquiritiaquiaa quiarinio tacuarishijiotajacuaani. Niaa jaara juhua naatujoori quiniu paniyajaa, sesa niishiriojiyashijiaca nia quiri, taa naatujoori quiyacuaani. Saniniuujia, majaari seetanujuanaa naatujoori niajaniya. Naaratej, cumantumaca nia quishacari, nia niishiriojore maninia nia cumaquitioonura nia rerejosacari.
20 Irmãos, não sejam infantis no entendimento dessas coisas. Sejam inocentes como bebês com relação ao mal, mas sejam maduros no entendimento.
21 Tariucuacaanu, tama Pueyaso sequesanojaarijia naajiotasaaquiaari. Naa sequeyari:
21 Pois as Escrituras dizem: “Falarei a este povo em línguas estranhas e por meio de lábios estrangeiros. Mesmo assim, este povo não me ouvirá, diz o Senhor”.
22 Naa Pueyaso sequesacaritij, paari niishiyani, Pueyasoori tamaatia rupaacata na tojiyashijiaca tojitiniu saniniujiuquiaa na rupaa juucua. Paari saniniuujia tari na rupaa tojitiajaca cutarani. Naaratej, majaari socua panishano Pueyaso sequenura pajaniya pa niishishoo rupaajinia, na tojitiniuria pajaniya nojuaja. Pueyaso sequenu panishano caminiujiushano cutaraari pajaniyara. Cunocuajaari tama pa rupaajiniajaaja. Cunoori maja Pueyasoocua tiuyashijiacara.
22 Portanto, falar em línguas é um sinal não para os que creem, mas para os descrentes. A profecia, contudo, é para os que creem, e não para os descrentes.
23 Naaratej, Pueyaso pueya maapue rerejosacari, saaja secaja niajaniyajinijinio cuaara pocuaara niishishoo rupaacajinia. Naa pocuanu nia tarinitiare quenaaja, tamasaca Jesuucua tiuyashijiaca quishacari nia rerejojuajinia, nojori mariqui jiyaniriiri: “¡Nio pueyaqui puetunu paatecoorijiuhuanajaj!”
23 Ainda assim, se descrentes ou pessoas que não entendem essas coisas entrarem na reunião de sua igreja e ouvirem todos falarem em línguas, pensarão que vocês são loucos.
24 Saniniuujia, puetunu niajaniyajanaa jaara Pueyaso sequenu panishano caminiujiya tama nia rupaajiniajaaja, tamonu pueyano jaara niaacua tiuquiri, nojuajaari maninia niishiniutianiya nia pohuatasano. Puetunu nia pohuatasanojuanaari noojia tacaatiniutianiya sesa miijia na quiniuucua. Tama nojuajaarijia niishiniutianiya: “¡Janiyaqui sesa miijia Pueyaso niquiarani!”
24 Mas, se todos vocês estiverem profetizando e descrentes ou pessoas que não entendem essas coisas entrarem na reunião, serão convencidos do pecado e julgados por aquilo que vocês disserem.
25 Nia pohuatasano Pueyasojinijiiri puetunu sesa na miishanojuanaa na niishitiniutianiya noojiajinia. Nocuaji, nojuajaari Pueyaso tojijiara quiniutianiya. Sequenutaniyari: “¡Pueyasoqui seetanujuanaa nia tajinia niya quiya!”
25 Ao ouvirem, os pensamentos secretos deles serão revelados, e eles cairão de joelhos e adorarão a Deus, declarando: “De fato, Deus está aqui no meio de vocês”.
26 Naaratej, cua tojitiare taa nia miiniutianiyani cuarta Pueyaso muerasunaa. Naa nia miiri nia rerejosacari. Puetunu nia miishanojuanaa cuaara quiiria nia cumaquitioonura, socua maninia Pueyaso tojitianaara nia quiniuria. Naacuajitij, Pueyaso Sohuanu cumaacata, tamonu naasucuaari jaaquequejonutaniya. Tamonu naasucuaari Pueyaso rupaa niishitiojonutaniya. Tamonu naasucuaari Pueyaso Sohuanu niishitiojosano noojiajinia caminiujiuniutianiya. Tamonu naasucuaari niishishoo rupaajinia pocuanutaniya. Na nuhuaji, tamonu cuaara na pacuura nia rupaajinia, maninia nia tojiniuria. Naa nia miiri maninia. Niquiriyatujua cuaara pocuaara coteenu, na nuhuaji tamonu, na nuhuaji socua tamonu. Naate nia miiri. Majaari nia riutioconu tamonu pohuatasacari.
26 Pois bem, irmãos, o que fazer, então? Quando vocês se reunirem, um cantará, o outro ensinará, o outro revelará, um falará em línguas e outro interpretará o que for dito. Tudo que for feito, porém, deverá fortalecer a todos.
27 Niaa jaara niishishoo rupaajinia pocuanu paniri, cuaara pocuaara saa querajaa pueyaja, maja socua. Cuaara pocuaara niquiriyatujua, na nuhuaji tarajanu, na nuhuaji socua tarajanu. Naate maninia. Maja nia pocuanu tamonu pocuasacari. Na nuhuaji, tamonu cuaara pacuura pueya rupaajinia, niishishoo rupaajinia nia sequesano, pueya tojiniuria maninia.
27 Não mais que dois ou três devem falar em línguas. Devem se pronunciar um de cada vez, e alguém deve interpretar o que disserem.
28 Niishishoo rupaa pacuna quiyaquishacari, cuaara pocuaaquiiria cante tamaatia rupaajinia pocuanu paniriquiaa nia niquiarani. Na naata sanaa pocuanu noojiajinia tamajaaja, saa Pueyaso niquiaraja.
28 Mas, se não houver alguém que possa interpretar, devem permanecer calados na reunião da igreja, falando com Deus em particular.
29 Naajuhuaj, niaa jaara Pueyaso Sohuanu niishitiojosano nioojiajinia pohuatanu paniri, cuaara pocuaara saa querajaa pueyaja, maja socua. Na nuhuaji, Pueyaso Sohuanu cumaaca jiitianaa cuaara saniniujiuuria nia pohuatasano, nia niishiniuria, cunote seetanujuanaa Pueyaso Sohuanu niishitiojosano, maja soj.
29 Que dois ou três profetizem e os outros avaliem o que for dito.
30 Nia pohuatasacari Pueyaso rupaa, tamonu jaara pohuatanu paniya shusha Pueyaso Sohuanu niishitiojosano noojiajinia, cante pohuataajaani cuaara sanaajeera, na tarajana pocuanura.
30 Se alguém estiver profetizando e outra pessoa receber uma revelação, quem está falando deve se calar.
31 Naacuajitij, puetunu Pueyaso niishitiojosano jiitianaajanaari na naata na pohuatanu. Naaratej, niquiriyatujua cuaara pohuataara, na nuhuaji tamonu, na nuhuaji socua tamonu. Naacuajitij, puetunu niajaniyajanaa na naata pohuatanu nia niishishano Pueyasojiniji. Naacuajitij, puetunu Pueyaso muerasujuanaari maninia niishitiojosano quiniutianiya, maninia cumaquishanojuhuaj, maninia nia miiniuria.
31 Desse modo, todos que profetizam terão sua vez de falar, um depois do outro, para que todos sejam instruídos e encorajados.
32 Maja timia pocuanu jaarajaaja tamonu pocuasacari. Majaari Pueyaso Sohuanu pocuatenu tari niajaniya, tari tamonu pocuasacaricuaa. Nia naata cutaraari sashiniu nia pocuanura.
32 Aqueles que profetizam têm controle de seu espírito e podem falar um por vez.
33 Pa Pueyaso cutaraari maninia miijiajanaa. Maja cushitiojojua. Naarate pueyanaa, maja tamasaca pocuasacari pa riutiocojonu. Saaja maninia pa miiriquia pueyaracaanu.
33 Pois Deus não é Deus de desordem, mas de paz, como em todas as reuniões do povo santo.
34 Maajipohua cuaara sanaa tojitiaara Pueyaso rupaa pohuatasacari. Maajipohua cuaara niishitiojiyaquiiria pueya niquiara. Maajipohua cuaara tojijiara quiiria, taa pa niishitiojosaaquiaari Moisés Rootasanojinijicuajani.
34 As mulheres devem permanecer em silêncio durante as reuniões da igreja. Não é apropriado que falem. Devem ser submissas, como diz a lei.
35 Maajipohua jaara niishiniu paniya socua pohuatana niishitiosanojiniji, nojori cuaara nequesotohuara neyaca tama na tiajiniajaaja, na que maaraja. Cararaatia cutaraari maaji jaara nequesoreetare caya pohuatasacari, Pueyaso muerasu rerejojuajinia.
35 Se tiverem alguma pergunta, devem fazê-la ao marido, em casa, pois não é apropriado que as mulheres falem nas reuniões da igreja.
36 Nia tojiri nio cua rootasano pueyanaa. Niaacuajaari niishiya, Pueyaso rupaari supueyaquiquiaari niajaniyajiniji. Naajuhuaj, majaari Pueyaso rupaa pohuatanaa jiyaramiquiniu quishaaquiaari saa niaacuaja. Tamonu jiyacajinia, queraatia Pueyaso pueya maapueeri cua niishitiojosano tojitiaquiaa maninia cutara.
36 Ou vocês pensam que a palavra de Deus se originou entre vocês? Acaso são os únicos aos quais ela foi entregue?
37 Niajaniyajinijinio, noojiaqueya pueyari Pueyaso Sohuanu cumaaca jiitiaa, nia niishiniuria cana cumaacata tamonu pueyano niishitiojiyani. Naacuajitij, ¿taa nia sequeyani? ¿Majate Pueyaso Sohuanu niishitiojosano cua sequesano niajaniya?
37 Se alguém afirma ser profeta ou se considera espiritual, será o primeiro a reconhecer que o que lhes digo é uma ordem do Senhor.
38 Cante nio niishiniu paniyaquiyani, cuno jiyoteeri maja Pueyaso Sohuanu cumaacaraca quijia. Cuno pueyano cuaara tojiyaquishaaria saniniuujia.
38 Se alguém ignorar esse fato, ele mesmo será ignorado.
39 Naacuajitij cuarta Pueyaso muerasunaa, nia jiaatiare Pueyaso Sohuanu cumaaca nia jiitianura, pueya niquiara nia pohuatanura Pueyaso Sohuanu niishitishano niajaniya. Naajuhuaj, majaari nia tenujunu noo pojori, canapuete niishishoo rupaacajinia pocuanu paniyani, Pueyaso Sohuanu cumaquishacari nojori.
39 Portanto, meus irmãos, anseiem profetizar e não proíbam o falar em línguas,
40 Nareja maninia nia miiriquia puetunujuanaa. Naacuajitij, niquiriyatu cuaara pocuaara coteenu, na nuhuaji tamonu, na nuhuaji socua tamonu.
40 mas cuidem para que tudo seja feito com decência e ordem.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar 1 Coríntios 14, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.