Mateus 9

Arabela NT (ARL_WBT) vs NVI

Sair da comparação
NVI Nova Versão Internacional
1 Na nuhuaji, Jesuuri botejinia rosetaquiaari na saquiriojosano pueyata. Caminia taquijiria niuutiaquiaariuhuari tama na tiacajiniarajaaja.
1 Entrando Jesus num barco, atravessou o mar e foi para a sua própria cidade.
2 Tii nojori tiuquiijiosacari, Jesuucua patasaaquiaariiri cumatacuruhuana cusosu pueyano. Patasaaquiaariiri na matujinia. Jesu niquishacari taa na patanaa tiuuquiaari jiyanohua nocuani, cusosu sequereeri: —¡Quia shuquiriri sanajanaa! Quiaacuajaari tari jiyanooshaaree sesa quia miishanojiniji.
2 Alguns homens trouxeram-lhe um paralítico, deitado numa cama. Vendo a fé que eles tinham, Jesus disse ao paralítico: "Tenha bom ânimo, filho; os seus pecados estão perdoados".
3 Noojiaqueya Moisés Rootasanojiniji niishitiojonaari Jesu sequesano tojitiariquiaa. Nojoriiri tama noojiajiniajaaja niishiriojonuuquiaari: “¡Nio pueyanoori tama na cuaqueyajaaja jiyateya juhua Pueyaso na quiniuria naa na sequesacari! ¡Cunoori jiyanohua sacuaraatia!”.
3 Diante disso, alguns mestres da lei disseram a si mesmos: "Este homem está blasfemando! "
4 Jesuuri cuno pueya niishiriojosano niishiquiaari. Nojori sequereeri: —¿Casaara sesa nia niishiriojiyani?
4 Conhecendo Jesus seus pensamentos, disse-lhes: "Por que vocês pensam maldosamente em seus corações?
5 Seetanujuanaa, pueyano maja na naata jiyanooniu pueya miishano sesa. Naajuhuaj, majaari na naata tamajaaja pueya na naataniniu.
5 Que é mais fácil dizer: ‘Os seus pecados estão perdoados’, ou: ‘Levante-se e ande’?
6 Naajaa, janiyari nia niishitiniutianiyani janiyari mijiria jiyarosaaquiaarini cua jiyanooniuria pueya, sesa nojori miishanojiniji. Jiyacaritij, Jesuuri cusosu sequequiaari cuno pueya niquiara: —¡Quia sanere! Quia matu quia pataarohua quia tiajinia.
6 Mas, para que vocês saibam que o Filho do homem tem na terra autoridade para perdoar pecados" — disse ao paralítico: "Levante-se, pegue a sua maca e vá para casa".
7 Cusosuuri sanequiaari. Na tiajinia quiaarohuari.
7 Ele se levantou e foi.
8 Na niquitiushacari Jesu miishano, puetunu pueyajanaari shiriiquitiuquiaari. Nojoriiri Pueyaso maniniuhuaqueetaquiaari pueya na niquitionuucua na cumaaca, naa Jesu miiniuriatej.
8 Vendo isso, a multidão ficou cheia de temor e glorificou a Deus, que dera tal autoridade aos homens.
9 Jesu quiasacari cuno tiacajiniji, tamonu pueyano niquiquiaari cajiyanoori cumaneeca masejojuajinia Romano jiyaniijiara. Na sesa quiquiaari Mateo. Nojuacuajaari janiya; nio naajionani. Jesuuri cua sequequiaari: —Cua nuhuajiyare cua pueyano quia quiniuria. Janiyari ritia sanequiaarini. Janiyari nata quiaareeni.
9 Passando por ali, Jesus viu um homem chamado Mateus, sentado na coletoria, e disse-lhe: "Siga-me". Mateus levantou-se e o seguiu.
10 Na nuhuaji, janiyari Jesu masuuquiaarini cua tiajinia na miaquenura, na pueyajuhuaj. Naacuajitij Jesuuri cua tiajinia tiuquitiaquiaari miaquenura. Queraatia cuarta cumaneeca masejonaari canaa cojiriquiaajuhuaj, queraatia noo pojorijiuhuaj, Fariseocuaca jiyaniquitiushano sesoriquia pueyatatej. Puetunu canaajanaari Jesuta miaquenuuriquiaani.
10 Estando Jesus em casa, foram comer com ele e seus discípulos muitos publicanos e "pecadores".
11 Fariseocuaca jaara Jesu niquiquiaari miaqueyano canaata, nojori soosano pueyani, nojoriiri naa Jesu saquiriojosano pueya nequesotaree: —¿Casaara nia niishitiojona miaqueya cuno sacuaraatia cumaneeca masejonaatani, sesoriquia pueyatanio?
11 Vendo isso, os fariseus perguntaram aos discípulos dele: "Por que o mestre de vocês come com publicanos e ‘pecadores’? "
12 Jesuuri naa nojori sequesano tojirii. Nojori sequeree miriquiiri: —Cante na cuaqueya jiyaniyani maja cusosu na quiniu, nojuajaari maja naarajona na paniniu. Cusosuhua cutaraari naarajona panijia. Naajuhuaj, sesa miijiaca pueyari cua paniya nojori cua jiyanooniuria sesa nojori miijiosanojiniji.
12 Ouvindo isso, Jesus disse: "Não são os que têm saúde que precisam de médico, mas sim os doentes.
13 Niaa cuaara niishitiojosuhuara socua, maninia nia niishiniuria casaa tariucuacaanu Pueyaso sequesano niishitiojiyani naa na sequesacaritij:Naara niquiaarinijia nia sequesano sesa miijiaca cua jiyanooniuria sesa nojori miishanojiniji. Maja cutaraari mijiria cua niniu quiquiaari maninia pueyacua.
13 Vão aprender o que significa isto: ‘Desejo misericórdia, não sacrifícios’. Pois eu não vim chamar justos, mas pecadores".
14 Tiuquinijiona Juan pueyari Jesuucua niquiaari naa na nequesotanura: —¿Casaara quia pueya tarinitiaaquiquiaa quenaaja miaquenuni, nojori secojonura Pueyasoni? Canaacuajaari miaquenu cartequiaani Pueyaso canaa secojonura taa Fariseocuaca miiquiaacuaani.
14 Então os discípulos de João vieram perguntar-lhe: "Por que nós e os fariseus jejuamos, mas os teus discípulos não? "
15 Jesuuri nojori riucuaree miriqui: —Pueyano camishacari, ¿na masuusano pueyatucua taraatia quiriiri, camiriquiano pueyano jaara nojoritia quiyajaa? Maja. Tamacari cutara, camiriquiano pueyanoori nojori tajiniji rishaanutaniya. Jiyacari cutara maja cua pueya miaquenu quiniutianiya, janiya jaara nojori tajiniji rishaareni.
15 Jesus respondeu: "Como podem os convidados do noivo ficar de luto enquanto o noivo está com eles? Virão dias quando o noivo lhes será tirado; então jejuarão.
16 ’Socua cua tojitiare pueyanaa. Pueyano jaara cushipirijionu paniri na toque mocua, maja na naata quiarinio toquerau ruposaanu toque mocua cuhuocojinia, jeequesoojua na quishacari. Quiarinio toquerau jaara ruposaare toque mocua cuhuocojinia, na jeequesacari, posequenutaniyari. Cunota, toque mocua cuhuocoori socua sutenutaniya.
16 "Ninguém põe remendo de pano novo em roupa velha, pois o remendo forçará a roupa, tornando pior o rasgo.
17 Naajuhuaj, majaari pa naata uva caaca racatanu shoque tariucuacojinia. Uva quiariniacu jaara racatasaare juucua shoque tariucuacojinia, jaara jerema vinora na quiniuria, shoque tariucuaco surtanutaniyari. Vinoori niitiasaanutaniya najuhuanaj. Shoque tariucuacoori maja na naata tooniu, uva caaca jaara jerema. Naaratej, uva caaca nia shuujiore shoque quiariquiojinia, maja najuhuana nia niitianura uva caaca. Naajuhuaj, majaari na naata cua niishitiojosano cojitishaanu tariucuacaanu niishitiojosanota. Cua niishitiojosano nia tojitiare cutara.
17 Nem se põe vinho novo em vasilhas de couro velhas; se o fizer, as vasilhas se rebentarão, o vinho se derramará e as vasilhas se estragarão. Pelo contrário, põe-se vinho novo em vasilhas de couro novas; e ambos se conservam".
18 Jesu pocuasacarijia, nocua niquiaariiri Pueyaso secojojua tia camarnu. Jesu cariquimiaji mojoquetaquiaariiri. Na sequereeri: —¡Quiyatuuri shusha cusoquee! Naajaa, miji, cuata quia quiaare. Niishiyanijia quiaa jaara niare nocua quia juaashiquia, samiitianutaniuhuari.
18 Falava ele ainda quando um dos dirigentes da sinagoga chegou, ajoelhou-se diante dele e disse: "Minha filha acaba de morrer. Vem e impõe a tua mão sobre ela, e ela viverá".
19 Jesuuri saneree. Nata quiaareeri. Canaa, Jesu saquiriojosano pueyani, canaari nata quiaareejuhuaj.
19 Jesus levantou-se e foi com ele, e também os seus discípulos.
20 Canaa quiasacari, tamonu maaji cusosuuri Jesuucua catecanoquiaari jiyasohuaja na paramaji. Cuno maajiiri pueyaracaanu naatequiaari. Doce marijiaari tari na shoconujuquiaari pueyaracaanu na naatesacari. Tama niishiriojoriquiaajaarijia: “Janiya jaara Jesu toque quiareni, cua nanacaari curetanutaniya”. Cunora, maajiiri Jesu toque casaca quiasee jiyasohuaja.
20 Nisso uma mulher que havia doze anos vinha sofrendo de uma hemorragia, chegou por trás dele e tocou na borda do seu manto,
21 — ausente —
21 pois dizia a si mesma: "Se eu tão-somente tocar em seu manto, ficarei curada".
22 Jesuuri na nijiniara tacatequee. Cuno maaji niquiriiri. Na sequereeri: —Shuquiriaatia quia quiri, sanaunaa. Cucua quia tiuushacari, quia nanacaari tari curetaquee. Jiyacaritij, cuno maaji jiniacumaari ritia sacuantaquee.
22 Voltando-se, Jesus a viu e disse: "Ânimo, filha, a sua fé a curou! " E desde aquele instante a mulher ficou curada.
23 Jesuta canaa tiuquishacari Pueyaso secojojua tia camarnu tiajinia, canaari pueya niquishiini macura naajua joneneniuyano taraatia, sapiyoniuyanonio.
23 Quando ele chegou à casa do dirigente da sinagoga e viu os flautistas e a multidão agitada,
24 Jesuuri cuno pojori sequeree: —¡Niiquiji nia tohuareetare! Nio maaji samiriuuri maja macu. Nareja maqueyano. Pueyari Jesu saroojotaree saaja, naa na sequesacaritij.
24 disse: "Saiam! A menina não está morta, mas dorme". Todos começaram a rir dele.
25 Jesuuri cuno pojori tohuatanijioree saaja. Na nuhuaji, sohuacamara tiuquimiaari macuucua. Na juaashiquiajiniji na quiaseeri. ¡Maaji samiriuuri sanemaa!
25 Depois que a multidão se afastou, ele entrou e tomou a menina pela mão, e ela se levantou.
26 Naa Jesu miishanojinijiiri pohuatasaaquiaari puetunu cuno jiyajiniajanaa.
26 A notícia deste acontecimento espalhou-se por toda aquela região.
27 Canaa jaara tohuareetaquiaari cuno tiajinijini, caapiqui cariyojuaruuri Jesu nuhuajiquiaari. Canaa nuhuaji nacariquiaari nojori niishishacari Jesuuri seetanujuanaa Pueyaso Jiyarosano. Naaratej, Jesu sequeturiquiaari: —¡Supuetana David niquiohuacuajinio supueno pueyanonaa, canaacua quia taraajere quenaaja!
27 Saindo Jesus dali, dois cegos o seguiram, clamando: "Filho de Davi, tem misericórdia de nós! "
28 Canaa tiuquishacariuhua canaa quijia tiajinia, cariyojuarujuriiri Jesuucua catecanoquiaari. Jesuuri nojori nequesotaree: —¿Niaate cucua tiuya nia namijiaa cua jeecanura? Jesu riucuatureeri: —Jaa, jiyaniijianaa. ¡Quia naatacuaaquiniatejaj!
28 Entrando ele em casa, os cegos se aproximaram, e ele lhes perguntou: "Vocês crêem que eu sou capaz de fazer isso? " Eles responderam: "Sim, Senhor! "
29 Jesuuri na juaashiquia niaree nojori namijiaacua. Jesuuri cariyojuarujuri sequeree: —Cucua nia tiuuniuucua, cuaara quiiria taa nia sequereecuajani,
29 E ele, tocando nos olhos deles, disse: "Que lhes seja feito segundo a fé que vocês têm! "
30 Cuno pojori namijiaari maniniujiaacara quiquiaariuhua. Jesuuri jiyanohua nojori rootaree: —¡Majaari tamasaca niquiara nia pohuatanu cua miishano!
30 E a visão deles foi restaurada. Então Jesus os advertiu severamente: "Cuidem para que ninguém saiba disso".
31 Na tohuareetasacari, cuno cariyojuarujuriiri ritia pohuatanu coteequiaari Jesu miishanojiniji. Naacuajitij, Jesujiniji niishishaaquiaariiri puetunu cuno jiyajiniajanaa.
31 Eles, porém, saíram e espalharam a notícia por toda aquela região.
32 Cariyojuarujuri tohuareetanu nuhuaji, tamasaca pueyari Jesuucua jaatucuquiaari samaruraca pueyano. Cuno pueyanoori maja na naata pocuanu quijia. Tiquiatuhuaj.
32 Enquanto eles se retiravam, foi levado a Jesus um homem endemoninhado que não podia falar.
33 Jesuuri samaru tohuatanirii cuno pueyanojiniji. Na nuhuaji, cuno pueyanoori ritia pocuanu coteequiaari. Naa pueya niquishacaritij, nojoriiri jiyanohua jiuujiatequiaari. Sequetureeri: —¡Naa miishanoori maja na niquishaanu quiquiaari Israel jiyajinia!
33 Quando o demônio foi expulso, o mudo começou a falar. A multidão ficou admirada e disse: "Nunca se viu nada parecido em Israel! "
34 Fariseocuacaari saaja Jesu macaatiquiaari pueya niquiara. Naa sequetureeri: —Cuno Jesuni, nojuajaari samaruhua jiyaniijia cumaacaraca. Naacuajitij, na naata samaruhua tohuatanijionu.
34 Mas os fariseus diziam: "É pelo príncipe dos demônios que ele expulsa demônios".
35 Jesuuri puetunu tiacajiniajanaa rucuanejoquiaari Pueyaso rupaa na pohuatanura, puereetuuca tiacajinia, shiitianiyojua tiacajinianio. Maninia rupaa pohuataquiaariiri Pueyaso secojojua tiacajiniaqueya, pueya niishiniuria taa Pueyaso jiyanooniu paniya nojorini. Naajuhuaj, nojuajaari queraatia tamaatia cusonu naatanijioquiaari puetunujuanaa, nootunejacanio.
35 Jesus ia passando por todas as cidades e povoados, ensinando nas sinagogas, pregando as boas novas do Reino e curando todas as enfermidades e doenças.
36 Jesu shootiasacari pueya, nojoriicua taraajequiaari jiyanohuari. Pueyari taraatia niquishano quiquiaari, juhua tashuquioono pueya. Nojoriiri taraatia quijiaca quiquiaari juhua cojuasoo borregohua. Shaaqui na camaru.
36 Ao ver as multidões, teve compaixão delas, porque estavam aflitas e desamparadas, como ovelhas sem pastor.
37 Cunora, Jesuuri canaa na saquiriojosano pueya sequequiaari: —¡Nia niquiri! Jiyanohua queraatia pueya. Cuno pojoriiri juhua puereetuuca sucohua. Saniniuujia, secajaari na senoonaa.
37 Então disse aos seus discípulos: "A seara é grande, mas os trabalhadores são poucos.
38 Nocuaji nia sequeyanijia, na Camaru nia secojore, nojuaja cuaara jiyaroora queraatia poonijionaa na senooriquiano nera.
38 Peçam, pois, ao Senhor da seara que envie trabalhadores para a sua seara".

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 9, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.