Mateus 16
Arabela NT (ARL_WBT) vs NVT
1 Fariseocuacaari Saduceocuacata Jesuucua nijioquiaari nojori saniniujiuniuria nojuaja. Nojoriiri Jesu sequequiaari: —Casaa quia miiri quia cumaacata canaa niquishocoriquiano, canaa niishiniuria quiaate seetanujuanaa Pueyaso jiyarosano.
1 Os fariseus e saduceus vieram pôr Jesus à prova, exigindo que lhes mostrasse um sinal do céu.
2 Jesuuri nojori sequeree saaja: —Jiya jaara naatuuca quiri pananu tiuquishacari, niaari sequequiaa: “Maninia juucaqui tariqui quiniutianiya”.
2 Ele respondeu: “Vocês conhecem o ditado: ‘Céu vermelho ao entardecer, bom tempo amanhã;
3 Naajuhuaj, pananu jaara tariquiicuaji jama, niquitioocua jaara niquishaarejuhuaj, niaari sequequiaa: “Maruqui niniutianiya”. Niaari naa niishiquiaa taamueca juucate quiniutianiyani jiya nia niquishacari. ¡Mosanucuanaa! ¿Casaara saniniuujia nia niishiyaquiya casaa Pueyaso niishitiojiya juucua niajaniyani? Nojuacuajaari juucua na cumaacata na miishano miiquiaa nia niquiara najuhuanaj.
3 céu vermelho e sombrio logo cedo, mau tempo o dia todo’. Vocês sabem identificar as condições do tempo no céu, mas não sabem interpretar os sinais dos tempos!
4 Jesuuri nojori niquiara sequereejuhuaj: —Nio sesoriquia pueya, Pueyaso tojitiaashijiacani, nojoriiri Pueyaso cumaacata cua miishano niquiniu paniya juucua. Majaari nojori niquitishaanu quiniutianiya socua. Nojoriiri saaja nio niquiriyatu Pueyaso cumaacata miishocoriquiano niquiniutianiya: janiyari miishaanutaniyani taa supuetana Jonás miishaaquiaaricuaani. Naa Jesu sequenu nuhuajitij, nojori tarinitiaqueeri. Canaari quiaqueeni.
4 Pedem um sinal porque são uma geração perversa e adúltera, mas o único sinal que lhes darei será o sinal do profeta Jonas”. Então Jesus os deixou e se retirou.
5 Canaa niuutiasacari caminia taquijiria, canaari canaa coseyaca panu niyajetaquiaari canaa sasocoriquianoni.
5 Mais tarde, depois de atravessar o mar, os discípulos descobriram que tinham se esquecido de levar pães.
6 Jiyacaritij, Jesuuri canaa sequeree: —Niishijiaca nia quiri. Tama nia cuaqueyajaaja nia cojuare Fariseocuaca pan poreetajaacuaji, Saduceocuaca pan poreetajaacuajinio.
6 Jesus os advertiu: “Fiquem atentos! Tenham cuidado com o fermento dos fariseus e saduceus”.
7 Cunora, canaari tama sequetooreejaanijia: —¿Casaa na sequeyani? Pan pa paaquiniuucua naa pa sequeya jiyoteeri.
7 Os discípulos começaram a discutir entre si por que não tinham trazido pão.
8 Jesu niishishacari naa canaa sequesanotej, canaa sequereeri: —¿Majateeri juhuanojuaja cucua nia tiuuniu maninia? ¿Casaara tama nia pocoojiyajaaja panjinijini?
8 Ao tomar conhecimento do que falavam, Jesus disse: “Como é pequena a sua fé! Por que vocês discutem entre si sobre a falta de pão?
9 ¿Majateeri juhuanojuaja nia niishiniu tari cua miishanojiniji? ¿Niaateeri tari niyajetarucuaa taa canaasatu mishajate cureecanuni, cinco mil canuu jaara miaquenuucanu cinco panjinijitij?
9 Ainda não entenderam? Não se lembram dos cinco pães para os cinco mil e dos cestos de sobras que recolheram?
10 Niaa jiyoteeri niyajetarucuaajuhuaj taa canaasatu mishajate cureecanuni, cuatro mil canuu jaara miaquenuucanu siete panjinijitij.
10 Nem dos sete pães para os quatro mil e dos cestos grandes de sobras que recolheram?
11 ¿Casaara nia jiyaniriini janiya miaquesanojiniji sequeriquiaani? Maja cua sequenu panjiniji. Nia sequeriquiaanijia tama nia cuaqueyajaaja nia cojuare Fariseocuaca pan poreetajaacuaji, Saduceocuaca pan poreetajaacuajinio.
11 Como não conseguem entender que não estou falando de pão? Repito: tenham cuidado com o fermento dos fariseus e saduceus”.
12 Naa na sequesacaritij, canaari jiyacari niishiquiini majaari Jesu sequenu quiriquiaa pan poreetajajiniji. Canaari shusha niishiquiini Jesuuri miriqui canaa numooteriquiaa tama canaa cuaqueyajaaja canaa cojuanura Fariseocuaca niishitiojosanoocuaji, Saduceocuaca niishitiojosanoocuajinio.
12 Finalmente entenderam que ele não se referia ao fermento do pão, mas ao ensino dos fariseus e saduceus.
13 Canaa tiuquiijiosacari Cesareya Filipo tiaca jiyajinia, Jesuuri canaa nequesotaree: —¿Taa pueya sequequiaa janiyajinijini, cantena janiyani?
13 Quando Jesus chegou à região de Cesareia de Filipe, perguntou a seus discípulos: “Quem as pessoas dizem que o Filho do Homem é?”.
14 Canaari Jesu riucuareeni: —Noojiaqueya pueyari sequequiaa, quiaanaari Tiuquinijiona Juan. Herodes motesano naasucuanaari samiitiarohuacuaa. Tamasacaari sequequiaacujua, quiaanaari Elías, tariucuacaanu pueyara Pueyaso sequesano caminiujiunia. Tamasacaari saniniuujia quia sequequiaacujua, quiaanaari supuetana Jeremías, pueyara Pueyaso sequesano caminiujiuniajuhuaj, tamonu Pueyaso sequesano caminiujiunia soj.
14 Eles responderam: “Alguns dizem que o senhor é João Batista; outros, que é Elias; e outros, ainda, que é Jeremias ou um dos profetas”.
15 Jesuuri canaa nequesotarohua socua: ¿Niajaniyariuhuaj? ¿Taa nia sequeyanijia? ¿Cante janiyani?
15 “E vocês?”, perguntou ele. “Quem vocês dizem que eu sou?”
16 Simón Pedroori na riucuaree: —¡Quiaacuajaari Pueyaso Jiyarosano! Quiaari Cristo, Pueyaso Niyanu.
16 Simão Pedro respondeu: “O senhor é o Cristo, o Filho do Deus vivo!”.
17 Jesuuri Simón Pedro sequerohua: —Quiaacuajaari Pueyaso shuquiritiasano pueyano, Jonás niyanunaa. Jiyocuacaanu Quijia cua Quecuajaari quia niishitirii cante janiyani. Janiyajiniji quia niishishanoori maja pueya niishitishano quiajaniya.
17 Jesus disse: “Que grande privilégio você teve, Simão, filho de João! Foi meu Pai no céu quem lhe revelou isso. Nenhum ser humano saberia por si só.
18 Janiyari socua sequenu paniya quiajaniyani Pedronaa. Quia sesaari Pedro. Nioori pueyano rupaajinia sequeya “saajia”. Naatej, taa saajiacuaani jataniyaquishoo, quiaari cumaatia nujuataja quiniutianiya, seetanujuanaa cucua quia tiuushacari, quia niishishacari janiyari Pueyaso Niyanuni. Naajuhuaj, puetunu pueyajanaa cante cucua tiuuriini taa cucua quia tiuyacuaani, janiyari nojori jiyatenutaniya cua muerasurani. Puetunu cua saquiriojosano pueyajanaari cumaatia nujuatunutaniya, nojori niishishacari janiyari Pueyaso Niyanuni. Naacuajitij, nojoriiri juhua puereetuuca saajiaacua tiasano quiniutianiya. Puetunu cua muerasujuanaari juhua cua tia quiniutianiya, cua quiquio nojori quishacari. Sesaacaari maja na naata cua tia pojoretanu quiniutianiya. Majaari na naata na tarinitiniu quenaaja janiya, cua tiasacari cua quiquiora.
18 Agora eu lhe digo que você é Pedro, e sobre esta pedra edificarei minha igreja, e as forças da morte não a conquistarão.
19 Naajuhuaj Pedronaa, quiaari juhua cua quiquio tiootiu riatataja jiitiana quiniutianiya. Naacuajitij, quiaari coteenu pohuatanutaniya pueya niquiara janiyajiniji, nojori tiuuniuria cucua, juhua Pueyasoocua nojori tiuquiniuria na muerasura nojori quiniuria. Naajuhuaj, quiaa jaara rootare taate Pueyaso muerasu naata miiniu maniniani, Pueyasoori sequenutaniya cuaara naa quiiriatej. Naajuhuaj, quiaa jaara casaa tenujure, maja naa pueya miiniuriatej, Pueyasoori naa sequenutaniyajuhuaj.
19 Eu lhe darei as chaves do reino dos céus. O que você ligar na terra terá sido ligado no céu, e o que você desligar na terra terá sido desligado no céu”.
20 Na nuhuaji, Jesuuri canaa na pueya rootaree maja canaa pohuatanura tamasaca niquiara nojuacuajaari Pueyaso Niyanu.
20 Então ele advertiu a seus discípulos que não dissessem a ninguém que ele era o Cristo.
21 Jiyacaritij, Jesuuri canaa pohuatanu coteequiaari taa nojuaja miishaanutaniyani. Canaa sequereeri: —Janiyari Jerusalén tiacajinia quiariquianoni. Parta Judiocuaca jiyaniijianucuaari tii cua miiniutianiya naquiya jiyanohua. Pueyacuara secojonaa jiyaniijianucuaari nojori rupuenutaniya naa cua paracaashaanurajuhuaj, mariyata tariucuacaanu Moisés Naajioneejiniji niishitiojonaanio. Naacuajitij janiyari mosaanutaniyani. Jiuujianaraca juucajinia, janiyari samiitianutaniuhuani.
21 Daquele momento em diante, Jesus começou a falar claramente a seus discípulos que era necessário que ele fosse a Jerusalém e sofresse muitas coisas terríveis nas mãos dos líderes do povo, dos principais sacerdotes e dos mestres da lei. Seria morto, mas no terceiro dia ressuscitaria.
22 Naa Jesu sequesacaritij, Pedroori Jesu jaatucuree tamocora na nacasunura tamajaaja. Jiyanohua Jesu sequereeri: —¡Maja naa pocuanutej! ¡Pueyaso cuaara cojuaara quiajaniya maja naa quia miishaanuratej!
22 Pedro o chamou de lado e começou a repreendê-lo por dizer tais coisas. “Jamais, Senhor!”, disse ele. “Isso nunca lhe acontecerá!”
23 Jesuuri saaja Pedro nijiniaquequee. Na sequereeri: —¡Niiquiji quia quiaare Satanásnaa! ¡Quia sanaajere! Sesaacaari naa quia pocuateree Pedronaa. Quia sequesanoori maja Pueyasojiniji. Quia niishiriojosanoori juhua mijiria pueya niishiriojosano saaja. Naa quia sequesacaritij, quiaari cua Que sequesanoocuaji cua tarinitiniu paniya juucua.
23 Jesus se voltou para Pedro e disse: “Afaste-se de mim, Satanás! Você é uma pedra de tropeço para mim. Considera as coisas apenas do ponto de vista humano, e não da perspectiva de Deus”.
24 Na nuhuaji, Jesuuri canaa na pueya sequequiaari: —Pueya jaara cua tojijiara quiniu paniya, nojori cuaara carteera tama nojori panishanojuaaja. Na nuhuaji cutara, cuaara miiria cua panishano, tama na cuaqueya na panitianutajaaja cucuara.
24 Então Jesus disse a seus discípulos: “Se alguém quer ser meu seguidor, negue a si mesmo, tome sua cruz e siga-me.
25 Naatej, pueyano jaara tama na cuaqueyajaaja shuquiritiniu paniya mijiria, cuno pueyanoori na nuhuaji jiyanohua taraatia quiniutianiya. Saniniuujia, cante tama na cuaqueyajaaja panitiaa cucuara mijiriani, cuno pueyanoori na nuhuaji pueyaracaanu shuquiriaatia quiniutianiya cutara.
25 Se tentar se apegar à sua vida, a perderá. Mas, se abrir mão de sua vida por minha causa, a encontrará.
26 Naajuhuaj, pueyano jaara masere puetunu nio jiya casamijianaa, na casamiiri najuhuana quiniutianiya nera, na camaru jaara jatasaare mani quiquiojinia na shaajesacari. Nojuajaari maja na naata Pueyaso jiyanootiniu tama na cuaqueyajaaja, naajaa, nojuaja jaara puetunu na casamijianaa niquitiore Pueyaso, Pueyaso samiitianiniuhuara nojuaja.
26 Que vantagem há em ganhar o mundo inteiro, mas perder a vida? E o que daria o homem em troca de sua vida?
27 ’Janiyacuajaari jiyanohua shacantuuca quijiara quiniutianiyani, cua Que jiyatesacari janiya Jiyaniijiarajanaa. Na nuhuaji, janiyari mijiria niniutianiuhua jiyocuacaanuji cua Que seyatani, puetunu pueyajanaa cua nequesoreenura. Jiyacaritij, pueyari maninia casaa niquitiosaanutaniya maninia nojori miiniuucua. Pueyaso tojitiaashijiacaari saniniuujia naquiya miishaanutaniya, sesa nojori miiniuucua.
27 Pois o Filho do Homem virá com seus anjos na glória de seu Pai e julgará cada pessoa de acordo com suas ações.
28 Seetanujuanaa nia sequeyanijia, noojiaqueya niajaniyajinijinio niya cuata quiyani, majaari nia shaajenu quiniutianiya juhuanojuaja, niaa cuaara niquirijiaatijia Pueyaso cumaaca cucua tiuquiyano, cucua tiuujiaca jiitiariquiano.
28 Eu lhes digo a verdade: alguns que estão aqui neste momento não morrerão antes de ver o Filho do Homem vindo em seu reino!”.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 16, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.