João 9

Arabela NT (ARL_WBT) vs NAA

Sair da comparação
NAA Nova Almeida Atualizada 2017
1 Tamacari Jesu rucuanejosacari canaata, canaari cariyojuaru pueyano niquiriini, naa rasanojuhuanajaj.
1 Enquanto Jesus caminhava, viu um homem cego de nascença.
2 Canaari cunora Jesu nequesotareeni: —Niishitiojonanaa, ¿casaara naa cuno pueyano rasaaquiaari cariyojuaruni, na queya miiniuucua sesatee, tama sesa na miiniuucuajaaja soj?
2 E os seus discípulos perguntaram: — Mestre, quem pecou para que este homem nascesse cego? Ele ou os pais dele?
3 Jesuuri canaa riucuaree: —Maja. Maja cunora naa na rasaanu quiquiaari. Naa rasaaquiaariiri Pueyaso cumaaca niishishaanura, na namijia jaara jeecasaare niquijiara na quiniuria.
3 Jesus respondeu:
4 Juuca quishacarijia, pa tucuatare miiniu cua Jiyarona sequesano cua miiniuria. Paa quera niniyani. Jaara niniquii, majaari pa naata poonijionu quiniutianiya tari.
4 É necessário que façamos as obras daquele que me enviou enquanto é dia; a noite vem, quando ninguém pode trabalhar.
5 Mijiria cua quishacarijia, janiyari pueya jiuujia cuhuatanani. Jesu sequesacari: “Paa quera niniyani”, nojuajaari pa shaajenujiniji sequeriquiaa miriqui.
5 Enquanto estou no mundo, sou a luz do mundo.
6 Naa Jesu sequenu nuhuajitij, nojuajaari jiyocua riocoree. Na riacauta coniquioreeri. Coriyacau mara ruporohua cariyojuaru namijiaacuaari.
6 Depois de dizer isso, Jesus cuspiu na terra, fez lama com a saliva e com a lama untou os olhos do cego.
7 Cariyojuaru sequerohuari: —Siloé cuarimia quia jeequesee quia namijia. Hebreo rupaajinia, Siloé cuariiri sequeya “Pueyaso Jiyarosano cuari”. Cariyojuaruuri cuarimia quiaaree. Tii na namijia jeequeseeri. Tariucua niquijiaari na tiajinia tiuquiriohua.
7 Então disse ao cego: Siloé quer dizer “Enviado”. O cego foi, lavou-se e voltou vendo.
8 Cariyojuaru na quishacarijia, nojuajaari na miajajau na masetajara cumaneeca mashiniquijiojua quiquiaari. Puetunu pueyajanaari na niquitiujia naa na mashiniquijiosacari. Naacuajitij, nojuaja jaara niquijiara quiquiaari, tarijia na niquiniaa pueyari, mariyata na shuriucua quiniaa pueyanio, nojoriiri tama sequetooquiaarijiaaja: —¿Cante cuno pueyanojaarani? ¿Majate noocuaja tarijia cumaneeca mashiniquijiojuatej?
8 Então os vizinhos e os que antes o conheciam de vista, como mendigo, perguntavam: — Não é este o que ficava sentado pedindo esmolas?
9 Noojiaqueya pueyari sequeree: —¡Taaquiriirinij, nojuajacuaj! Tamasacaari saniniuujia sequereecujua: —Nojuajaquinio naasucua. Juhua nojuaja niquishiyacuaj, majaari seetanujuanaa nojuaja. Tarijia quijia cariyojuaruuri saa sequereejaa: —Taaquiriirinij, janiyacuaaquiniatejaj.
9 Uns diziam: — É ele. Outros: — Não, mas se parece com ele. O homem dizia: — Sou eu.
10 Naaratej, pueyari na nequesotaree: —¡Quiaacuaja cariyojuaru quijiaruhua! ¿Taa niquijiara quia quiriohuarini?
10 Então lhe perguntaram: — Como foram abertos os seus olhos?
11 Nojuajaari pueya riucuaree: —Cuno, Jesu jiyanishano pueyanoni, nojuajaari mara coniquioree cucuara. Cua namijiaacua na ruporohuari. Na nuhuaji, cua jiyaroreeri Siloé cuarimia cua jeequenura cua namijia. Janiyari quiaareeni. Cua namijia cua jeequesacari, ¡janiyari niquijiara quiquiini!
11 Ele respondeu: — O homem chamado Jesus fez lama, passou nos meus olhos e disse: “Vá ao tanque de Siloé e lave-se.” Então fui, lavei-me e estou vendo.
12 Pueyari na nequesotaree: —¿Teeteeri quia namijia jeecana pueyanoni? Nojori riucuareeri: —Johuaj. Maja cua niishiniu.
12 Eles perguntaram: — Onde está ele? Respondeu: — Não sei.
13 Pueyari Fariseocuacaacua jiyataaree Jesu jeecasano cariyojuaru pueyano.
13 Levaram aos fariseus aquele que antes era cego.
14 Jesu jaara mara coniquioquiaari na jeecanura cuno pueyano namijia, cuno juucaari Judiocuaca samaatenu juuca quiquiaari.
14 E era sábado o dia em que Jesus fez a lama e lhe abriu os olhos.
15 Nocuaji Fariseocuacaari tarijia cariyojuaru quijia nequesotaree taa niquijiara na quiriini. Nojuajaari nojori riucuaree: —Jesu cua namijiaacua rupojorucuaa marani. Na nuhuaji, janiyari cua namijia jeequeseeni. Naacuajitij, janiyari quiarijia niquijia quiyani.
15 Então os fariseus lhe perguntaram outra vez como podia ver. Ele respondeu: — Ele pôs lama sobre os meus olhos, lavei-me e estou vendo.
16 Noojiaqueya cuno Fariseocuacajinijinioori saa sequereejaa: —Cuno pueyano, nio pueyano namijia jeecarucuaani, nojuaja maja Pueyaso Jiyarosano. ¡Nojuajaari Moisés Rootasano tojiyashijia, naa na miiniuucua samaatenu juuca! Tamasacaari saniniuujia sequeriquiaacujua: —Jaara sesa miijia quiri, ¿maatucua casaara poonijiore Pueyaso cumaacatacuaraarini? Naa nojori juayonuutanuucuatej, nojoriiri juhua raquitiirii.
16 Por isso, alguns dos fariseus diziam: — Esse homem não é de Deus, porque não guarda o sábado. Mas outros diziam: — Como pode um homem pecador fazer sinais como estes? E houve divisão entre eles.
17 Nocuaji tarijia quijia cariyojuaru nequesotaturohuariuhuaj: —Niquijia quia quishacari quiarijia, ¿taa quia sequeya Jesuni? ¿Maninia miijiatee? Nojuajaari saaja Fariseocuaca riucuaree: —Janiyara, nojuajaari Pueyaso sequesano caminiujiunia.
17 De novo perguntaram ao cego: — O que você diz a respeito dele, uma vez que lhe abriu os olhos? Ele respondeu: — É um profeta.
18 Tii quiniaa Judiocuacaari na cuaracashitirii saaja. Nojoriiri jiyaniquiaari maja naasucua seetanujuanaa cariyojuaru cuno pueyano quiniu quijia. Nocuaji nojoriiri na queya sequeturee nojoriicua na niniuria.
18 Os judeus não acreditaram que ele tinha sido cego e que agora podia ver, enquanto não chamaram os pais dele
19 Nojori tiuquishacari, cuno Judiocuacaari nojori nequesotaree: —Canaa nia sequere, ¿nio pueyanote seetanujuanaa nia niyanu, nia sequesano cariyojuaru rasanojuhuanani? ¿Taa quiarijia niquijiara na quiriohuarini?
19 e lhes perguntaram: — É este o filho de vocês, que vocês dizem que nasceu cego? Como é que agora ele está vendo?
20 Na queyari cuno pojori riucuaree: —Taaquiriirinij, nojuacuaaquiniateja canaa niyanujuaj. Naa cariyojuaru rasaaquiaariiri.
20 Então os pais responderam: — Sabemos que este é o nosso filho e que nasceu cego,
21 Majaari canaa niishiniu cutara taa na quiriohua niquijiarani. Majaari canaa niishiniujiuhuaj, cante na namijia jeecarucuaani. Nojuaja nia nequesotare, tari cumantumacacuaja. Nojuajanaa cuaara nia pohuataara cutara.
21 mas não sabemos como agora está vendo. E também não sabemos quem lhe abriu os olhos. Perguntem a ele, pois já tem idade e poderá falar por si mesmo.
22 Na queyari naa riucuaquiaari narta Judiocuaca camarucuatej, na pueretusacari nojori. Judiocuaca camarucuaari tari sequetuquiaari: “Cante Jesu sequeyani nojuaja seetanujuanaa Pueyaso Jiyarosano, naa sequejaca pueya cuaara tenujusaaria maja Pueyaso secojojua tiajinia na tiuquiniuria socua”.
22 Os pais dele disseram isso porque estavam com medo dos judeus, pois estes já tinham combinado que, se alguém confessasse que Jesus era o Cristo, seria expulso da sinagoga.
23 Naaratej, na queyari naa narta Judiocuaca riucuaquiaari: “Nojuaja nia nequesotare, cumantumacacuaja”.
23 Foi por isso que os pais dele disseram: “Ele já tem idade e poderá falar por si mesmo.”
24 Cunora cuno Judiocuacaari socua piiriohua na namijia jeecasano pueyano. Nojoriicua na nishacari, na sequetureeri: —¡Paacuajaari Pueyaso niquiara niya quiyani! Naaratej, ¡seetanujuanaa canaa quia pohuatare cuno pueyanojiniji! ¡Canaa cutaraari niishiyani cuno pueyanoori sesa miijia!
24 Então chamaram, pela segunda vez, o homem que tinha sido cego e lhe disseram: — Diga a verdade diante de Deus; nós sabemos que esse homem é pecador.
25 Na namijia jeecasano pueyanoori nojori riucuaree: —Naajaa, jaara sesa miijia quiri, jaara maninia miijia quirijiuhuaj, maja cua niishiniu cuno. Janiya cutaraari niishiyani, ¡janiyari tarijia niquiyashijia quiquiaarini! ¡Janiyari saniniuujia quiarijia niquijia quiya cutarani!
25 Ele respondeu: — Se é pecador, não sei. Uma coisa sei: eu era cego e agora vejo.
26 Nojoriiri na nequesotarohuacuhuaj: —¿Taa na miiriucuaa quiajaniyajaarani, niquijia quia quiniuriani?
26 Perguntaram-lhe outra vez: — O que ele fez a você? Como lhe abriu os olhos?
27 Narta Judiocuaca camarucua sequeree saajaari: —Janiyacuaja tari nia pohuatareeni. Majaari nia tojiniu paniniu janiya. ¿Casaara nia paniya socua cua pacutenura sequenu niajaniyani? ¿Niaate na pueyara quiniu paniya soj?
27 Ele respondeu: — Já lhes disse, mas vocês não ouviram. Por que querem ouvir outra vez? Por acaso vocês também querem se tornar discípulos dele?
28 Naa na sequesacari nojoritij, cuno Judiocuaca camarucuaari na sesacaturee. Naa na sequetureeri: —¡Quiaari cuno pueyano tojijiacuaja! ¡Canaa cutaraari supuetana Moisés Rootasano tojitiajacani!
28 Então o insultaram e lhe disseram: — Discípulo dele é você! Nós somos discípulos de Moisés.
29 ¡Canaa cutaraari niishiyani Pueyasojuanaari Moiséscua muetaquiaari na rootanura nojuaja! ¡Saniniuujia cuno pueyanoorijiataj, majaari quenaaja pa niishiniu teje na supuequiaarini!
29 Sabemos que Deus falou a Moisés, mas este nem sabemos de onde é.
30 Na namijia jeecasano pueyanoori nojori riucuaree: —¡Niaaquiiri mosanucua seetanujuanaa! ¿Majateeri nia niishiniu teje na supuequiaarini? ¡Nojuajaari cua namijia jeecarucuaa!
30 O homem respondeu: — É estranho que vocês não saibam de onde ele é, mas ele me abriu os olhos.
31 ¡Paacuajaari niishiyani Pueyaso maja na tojiniu quijia sesa miijiaca secojosano! ¡Saaja na timitiajaca secojosano tojiya cutaraari, cante na panishano miiquiaacuajani!
31 Sabemos que Deus não atende a pecadores. Pelo contrário, se alguém teme a Deus e pratica a sua vontade, a este atende.
32 ¡Majaari quenaaja pa tojiniu quijia tamonu pueyanojiniji, cante cariyojuaru namijia jeecajani, naa cariyojuaru rasanojuhuanaj!
32 Desde que o mundo existe, jamais se ouviu que alguém tenha aberto os olhos a um cego de nascença.
33 Cuno pueyano jaara Pueyaso Jiyarosano quiyaquiri, ¿taa cua namijia na jeecarucuaacuaraarini?
33 Se este homem não fosse de Deus, não poderia ter feito nada.
34 Cuno pojoriiri na juaaniutia na sequeturee: —¡Quiaari sesa miijia rasaaquiaari! ¿Quiaateeri jiyanojuaa canaa niishitiojonu paniyaruhua? Naaratej, narta Judiocuaca camarucuaari na tenujuturee maja socua na tiuquiniuria Pueyaso secojojua tiajinia. Naacuajitij, cuno pueyanoori juhua taanuusano pueyano quiquiaari narta Pueyaso timitiajaca pueyajiniji.
34 Mas eles disseram: — Você nasceu cheio de pecado e quer nos ensinar? E o expulsaram.
35 Jesuuri niishiquiaari cuno pueyanoori tenujusaarucuaa. Jaara na riuriataquiaari, Jesuuri na sequeree: —¿Quiaate Pueyaso Niyanuucua tiuujia?
35 Jesus ouviu que eles tinham expulsado o homem. Ao encontrá-lo, perguntou:
36 Jesu sequereeri: —Jiyaniijianaa, cua sequere canteeri nojuajani, nojuaja cua niishiniuria nocua cua tiuuniuria.
36 Ele respondeu: — Quem é, Senhor, para que eu creia nele?
37 Jesuuri na sequeree: —Quiaacuaja na niquiyaruhua. Nojuajaari cunocuaja, quiata pocoojiyani.
37 E Jesus lhe disse:
38 Jiyacaritij, pueyanoori Jesu cariquimiaji mojoquetaree. Na sequereeri: —¡Quiocua tiuyanijia, cua Jiyaniijianaa!
38 Então ele afirmou: — Eu creio, Senhor! E o adorou.
39 Na nuhuaji, Jesuuri cuniqui quiniaa pueya niquiara sequeree: —Janiyari mijiria niquiaarini juhua cua raquiriojotanura mijiria quiniaa. Naacuajitij, cante niishiyani nojuaja juhua cariyojuaru quiya, nojuajaari juhua namijiaraca quiniutianiya cucua na tiuushacari. Saniniuujia, cante jiyaniyani nojuaja niquijia cutara, nojuajaari juhua cariyojuarura tari jiyatesaaree, cucua na tiuyaquiniuucua.
39 Jesus continuou: —
40 Tii quiniaa Fariseocuaca jaara tojiquiaari naa Jesu sequesanotej, nojoriiri Jesu sequeree: —Naa quia sequesacaritij, ¿quiaateeri sequeya canaari cariyojuarujurijiuhuaj?
40 Alguns dos fariseus que estavam perto dele perguntaram-lhe: — Por acaso também nós somos cegos?
41 Jesuuri nojori riucuaree: —Niaa jaara tama nia cuaqueyajaaja jiyatere juhua cariyojuarura cucua nia tiuuniuria, Pueyaso maara nia jiyanoori. Quiarijiani, tama nia sequenuucuajaaja, “Canaa niquijia cutarani”, niaari jiyanooshoojua nioojia nia tacatoyaquiniuucua.
41 Jesus respondeu:

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 9, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.