Atos 14

Xtidxcoob Dios ni biädnä dad Jesucrist (ZAWNT) vs VC

Sair da comparação
VC Versão Católica
1 Che bidzujṉ Pabl näjza Bernabé guedx Iconio, biu'reni xquidoo rexpejṉ Israel. Basule'reni xtidx Dios lo rexpejṉ Israel näjza lo rebeṉzijt. Xhidajl rebejṉga huililajz xtidx Dios.
1 Em Icônio, Paulo e Barnabé, segundo seu costume, entraram na sinagoga dos judeus e ali pregaram, de tal modo que uma grande multidão de judeus e de gregos se converteu à fé.
2 Niluxh sgaii rexpejṉ Israel nani di chalilajz xtidx Jesucrist balijdx rebeṉzijt te bidxechnäjreni rebejṉ nani huililajz xtidx Jesucrist.
2 Mas os judeus, que tinham permanecido incrédulos, excitaram os ânimos dos pagãos contra os irmãos.
3 Ni'cni bia'n Pabl näjza Bernabé lo guejdxga balti dxej. Gusutzu'tz guiro'preni guniireni xtidx Jesucrist. Badeed Dios bejnreni redzunro, remilagwr xcuent xcäḻrnibee Dios te bahuii bejṉ cayacnäj Diosreni.
3 Não obstante, eles se demoraram ali por muito tempo, falando com desassombro e confiança no Senhor, que dava testemunho à palavra da sua graça pelos milagres e prodígios que ele operava por mãos dos apóstolos.
4 Guyu' tiop cuaa bejṉ neṉ guejdxga. Gala' guejdxga huililajz xtidx Dios nani gunii Pabl näjza Bernabé,
4 A população da cidade achava-se dividida: uns eram pelos judeus, outros pelos apóstolos.
5 dxejc sgala' guejdxga bacuadiajg xtidx rexpejṉ Israel. Dxejc bire' te cuaa rexpejṉ Israel, näjza beṉzijt, näjza reguxhtis, rlajzreni nidxagdijḻreni reapost, rlajzzareni nucuaareni guij yejc Pabl näjza Bernabé.
5 Mas como se tivesse levantado um motim dos gentios e dos judeus, com os seus chefes, para os ultrajar e apedrejar,
6 Dxejc gucbeereni xhi rlajzreni gunreni, ni'c baxuṉreni ro'c huijreni nez reguedx Licaonia, ro'c bidzujṉreni guedx Listra, guedx Derbe, näjza reguejdx ni ṟe' nejzga.
6 ao saberem disso, fugiram para as cidades da Licaônia, Listra e Derbe e suas circunvizinhanças.
7 Che bidzujṉreni ro'c, cadrotis huijreni basule'reni xtidx Dios.
7 Ali pregaram o Evangelho.
8 Guedx Listra guyu' te niguii ni digacdi sa, che gojllini racxhuu ni'ni.
8 Em Listra vivia um homem aleijado das pernas, coxo de nascença, que nunca tinha andado.
9 Cagucuadiajg niguiiga xtidx Pabl. Che bahuii Pabl lojni, gucbee Pabl rililajz niguiiga xtidx Dios, rililajzzani sajc gusiajc Diosni.
9 Sentado, ele ouvia Paulo pregar. Este, fixando nele os olhos e vendo que tinha fé para ser curado,
10 Dxejcti dip gunii Pabl lojni, räjpni:
10 disse em alta voz: Levanta-te direito sobre os teus pés! Ele deu um salto e pôs-se a andar.
11 Che bahuii rexpejṉ Licaonia xhi bejn Pabl, lagajc xtiidxreni guniireni, räjpreni lo sa'reni:
11 Vendo a multidão o que Paulo fizera, levantou a voz, gritando em língua licaônica: Deuses em figura de homens baixaram a nós!
12 Gulälajreni Bernabé Júpiter, si'c laa tej rextiosreni. Dxejcti Pabl gulälajreni Mercurio, si'c laa stee rextiosreni, sa'csi laani rniiruni lo guiro'preni.
12 Chamavam a Barnabé Zeus e a Paulo Hermes, porque era este quem dirigia a palavra.
13 Dxejcti te bixhojz xten xquidoo Júpiter cua' tiop gon najl guii guejnreni. Biädnäni regonga ro' xquidoo Júpiter ni suga' ro' guejdxga. Rebejṉ näjza bixhojz rlajzreni nugu'treni regon te gaṉreni Bernabé näjza Pabl si'c rajṉreni rextiosreni.
13 Um sacerdote de Zeus Propóleos trouxe para as portas touros ornados de grinaldas, querendo, de acordo com todo o povo, sacrificar-lhos.
14 Che biejn diajg reapost xhi cayajc, batiäjsreni tla' xhajbreni si'c te seen direni guichaglajz xhi cayujn rebejṉga. Ruxuṉreni bidzujṉreni lo rebejṉ, räjpreni lo rebejṉ:
14 Mas os apóstolos Barnabé e Paulo, ao perceberem isso, rasgaram as suas vestes e saltaram no meio da multidão:
15 ―Coḻcuadiajg xtiidxnu. ¿Xhicuent cayujn guejbtu recosre? Ni lagajc sabejṉtu najcnu, lagajc beṉ guedxliuj najcnu. Rusule'nu xtidx Dios lojtu te lacuaa ruzuxhijbtu lo redios ni runchee bejṉ, guzuxhijbtu lo Gueb Dios ni nabajṉ par tejpas, ni benchee xhaguibaa näjza guedxliuj, näjza nisdoo, näjza guiralii ni yu' lojreni, neṉreni,
15 Homens, clamavam eles, por que fazeis isso? Também nós somos homens, da mesma condição que vós, e pregamos justamente para que vos convertais das coisas vãs ao Deus vivo, que fez o céu, a terra, o mar e tudo quanto neles há.
16 Galoo basaan Diosga gun rebeṉ guedxliuj si'ctis ni rlajzreni.
16 Ele permitiu nos tempos passados que todas as nações seguissem os seus caminhos.
17 Huen najc Dios, rudeedni nisguij, rudeedni rajc xhi rajw rebejṉ, rdxaj xque'reni, rbaa lajzreni. Ni'cni riembeepacnu yu' Dios.
17 Contudo, nunca deixou de dar testemunho de si mesmo, por seus benefícios: dando-vos do céu as chuvas e os tempos férteis, concedendo abundante alimento e enchendo os vossos corações de alegria.
18 Xhidajl diidx guniireni te chäii bejnreni gaan guredxi rebejṉ, sa'csi rlajzpac rebejṉ nugu'treni regon.
18 Apesar dessas palavras, não foi sem dificuldade que contiveram a multidão de sacrificar a eles.
19 Dxejcti bidzujṉ gaii xpejṉ Israel siäädreni guedx Antioquía näjza guedx Iconio. Baquiilreni rebeṉ Listra te gucuaareni guij yejc Pabl. Bacuaareni guij yejc Pabl, gudobxhajxhrenini guläärenini ro' guejdxga, sa'csi naareni agujtni.
19 Sobrevieram, porém, alguns judeus de Antioquia e de Icônio que persuadiram a multidão. Apedrejaram Paulo e, dando-o por morto, arrastaram-no para fora da cidade.
20 Dxejc laḻ ni suga' rexpejṉ Jesucrist guideb gabi cadro naga' Pabl, huistieni, biusacni guejdxga. Che bara yääl, huinäni Bernabé sääreni guedx Derbe.
20 Os discípulos o rodearam. Ele se levantou e entrou na cidade. No dia seguinte, partiu com Barnabé para Derbe.
21 Che bidzujṉreni guejdxga, basule'reni rextidx Dios lo rebejṉga. Xhidajlreni huililajz xtidx Dios. Dxejc gubi'reni, biu'reni guedx Listra, näjza guedx Iconio, näjza guedx Antioquía.
21 Depois de ter pregado o Evangelho à cidade de Derbe, onde ganharam muitos discípulos, voltaram para Listra, Icônio e Antioquia {da Pisídia}.
22 Balijdxreni rebejṉ nani huililajz xtidx Dios, gucnäjreni rebejṉga te batiplajz rebejṉga, räjpreni lo rexpejṉ Jesucrist:
22 Confirmavam as almas dos discípulos e exortavam-nos a perseverar na fé, dizendo que é necessário entrarmos no Reino de Deus por meio de muitas tribulações.
23 Dxejcti gule reapost gaii dade' ni najc beṉgool te fiireni rexquidoo xpejṉ Jesucrist. Che gulujx bacua'nreni, laḻ ni guredx-gunabreni lo Dios, basadiidxreni rebejṉ, räjpreni: “Gacnäj Jesucrist la'tu ni huililajz xtiidxni.”
23 Em cada igreja instituíram anciãos e, após orações com jejuns, encomendaram-nos ao Senhor, em quem tinham confiado.
24 Che gudejd Pabl näjza Bernabé distrit Pisidia, bidzujṉreni estad Panfilia.
24 Atravessaram a Pisídia e chegaram a Panfília.
25 Basule'reni xtidx Dios lo rebeṉ Perge, dxejcti biriireni ro'c sääreni guedx Atalia.
25 Depois de ter anunciado a palavra do Senhor em Perge, desceram a Atália.
26 Che bidzujṉreni guejdxga, biu'reni neṉ barcw, gudejdreni lo nisdoo te bidzujṉreni stee guejdx ni laaza Antioquía. Ni'c najc guejdx ni biriireni che sääreni. Lo guejdxre yu' rexpejṉ Jesucrist ni gunab lo Dios xcuentreni, gacnäj Diosreni, baxhaḻreni Pabl näjza Bernabé chasule'reni xtidx Dios neṉ guiraa reguejdx. N̲aj abaluux Pabl näjza Bernabé dzuunga.
26 Dali navegaram para Antioquia {da Síria}, de onde tinham partido, encomendados à graça de Deus para a obra que estavam a completar.
27 Che bidzujṉreni guejdxga, bachagsa' rexpejṉ Jesucrist. Dxejcti bijreni diidx lo rebejṉga guira'ti ni bennäj Dios laareni, näjza xho badeed Dios huililajz rebeṉzijt nani digac rexpeṉ Israel.
27 Ali chegados, reuniram a igreja e contaram quão grandes coisas Deus fizera com eles, e como abrira a porta da fé aos gentios.
28 Xchej biannäjreni rexpejṉ Jesucrist ro'c.
28 Demoraram-se com os discípulos longo tempo.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Atos 14, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.